De ce ne mănâncă pielea: ce indica si ce solutii exista

Pielea este cel mai mare organ al corpului uman si, in acelasi timp, este un sensibil indicator al starii generale de sanatate. Mancarimea cutanata (pruritul) este un simptom frecvent care apare in cadrul afectiunilor cutanate, dar de obicei asociata cu eruptii vizibile, inflamatie, roseata sau alte tipuri de leziuni dermatologice.

„Mancarimea de piele fara eruptii poate fi temporara sau persistenta, localizata sau generalizata si variaza in severitate. Fara doar si poate, persistenta afecteaza semnificativ calitatea vietii, in special somnul. Totusi, este important sa stim ca uneori poate fi vorba despre o cauza organica, iar mancarimea poate preceda cu luni, chiar ani, diagnosticul acesteia”, spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.

Ce este pruritul (mancarimea) si cum apare?

„Pruritul este, practic, senzatia cutanata neplacuta care declanseaza dorinta de scarpinare, adica mancarimea. Din punct de vedere neurofiziologic, mancarimea este rezultatul activarii fibrelor nervoase senzoriale specializate, distincte de cele implicate in perceptia durerii si temperaturii. La nivel cutanat, priruitul apare prin stimularea terminatiilor nervoase libere situate in epiderm si in dermul superficial”, ne spune dr. Ioana Scripca.

Aceste fibre nervoase transmit semnale catre maduva spinarii si ulterior catre cortexul cerebral. Mediatorii implicati in aparitia pruritului includ in special histamina, dar si prostaglandinele si serotonina, citokinele proinflamatorii, neuropeptidele (substanta P) si factorii opioizi endogeni.

De altfel, exista mai multe mecanisme implicate in aparitia pruritului:

• pruritul histaminergic (tipic reactiilor alergice);
• pruritul non-histaminergic (frecvent in bolile sistemice si neurologice);
• pruritul neuropatic (rezultat al lezarii nervilor periferici sau centrali);
• pruritul psihogen (asociat tulburarilor psihiatrice).

„In contextul mancarimii de piele fara eruptii, mecanismele sunt in general non-histaminergice, ceea ce explica, intr-un fel, si raspunsul limitat la antihistaminice clasice”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Ce pot indica mancarimile de piele fara eruptii?

Mancarimile de piele fara eruptii asociate (vizibile, este foarte important de mentionat) necesita abordare diagnostica atenta, deoarece poate semnala afectiuni diverse. „In astfel de cazuri, este foarte important de stiut ca mancrimea poate asocia leziuni de piele, dar acestea nu sunt vizibile cu ochiul liber, ci foarte discrete, motiv pentru care pacientul resimte doar mancarimea”, spune dr. Ioana Scripca. In acest context, este mult mai probabil sa fie vorba de o afectiune de piele.

Iata ce cauze pot duce la mancarimi de piele fara eruptii:

Anumite tratamente medicamentoase

Anumite medicamente pot induce mancarimi de piele fara eruptii asociate. Mecanismele includ eliberarea de mediatori pruritogeni, afectarea metabolismului hepatic sau chiar modificarea, in esenta, a transmisiei nervoase. Printre medicamentele cel mai frecvent implicate se numara:

• opioidele (morfina si derivatii sai);
• statinele;
• inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei;
• antiinflamatoarele nesteroidiene;
• antimalaricele;
• digoxinul;
• sulfonamidele.

„Stabilirea relatiei cauza-efect este dificila, iar singura metoda certa de confirmare este, practic, intreruperea temporara a medicatiei suspectate, daca este posibil acest lucru din punct de vedere medical, si monitorizarea evolutiei simptomelor timp de cateva saptamani”, ne spune dr. Ioana Scripca.

Pruritul acvagenic

Pruritul acvagenic se caracterizeaza prin aparitia unei senzatii intense de mancarime, uneori de intepaturi, la contactul pielii cu apa sau la modificari ale temperaturii piele, dar fara a asocia si o eruptie specifica. Simptomele pat aparea dupa dus, baie sau transpiratie.

„Aceasta forma de prurit raspunde slab la antihistaminice, dar fototerapia poate fi benefica. De importanta clinica majora este faptul ca pruritul acvgenic poate preceda cu pana la 5 ani un alt diagnostic, si anume policitemia vera. Asadar, pacientilor cu acest tip de prurit li se recomanda monitorizare hematologica anuala, cu hemoleucograma completa”, spune dr. Ioana Scripca.

Pielea uscata (xeroza cutanata, eczema asteatotica)

O alta cauza comuna pentru mancarimi de piele fara eruptii este xeroza cutanata, care apare in special la varstnici si in sezonul rece. Bariera cutanata este compromisa, ceea ce duce la pierderi transepidermice de apa si la stimularea excesiva a terminatiilor nervoase. Semnele pot fi subtile si includ:

• descuamare fina a pielii;
• aspect tern al acesteia;
• senzatie de „piele care tine”.

Tratamentul consta in utilizarea regulata si in abundenta de emoliente, preferabil sub forma de unguente, care refac bariera lipidica a pielii.

Pruritul psihogen

„In absenta unor cauze organice identificabile, mancarimile de piele fara eruptii pot asocia si o componenta psihogena. Tulburarile anxioase si depresive pot declansa si amplifica mancarimea mai ales la persoanele in varsta. Relatia este bidirectionala, din pacate: pruritul cronic poate sa duca, la randul sau, la depresie si insomnie, ceea ce intretine mancarimea”, explica dr. Scripca Ioana.

De asemenea, exista si tulburari psihotice specifice, cum ar fi:

• deluziile de parazitoza, in care pacientul este convins ca are pielea infestata cu paraziti;
• sindromul Morgellons, in care pacientul are convingerea ca din piele ii ies fibre si structuri filamentoase colorate, cu senzatia ca sub piele se taraste ceva (formicatie);
• schizofrenia paranoida;
• bipolaritatea;
• tulburarea mixta anxios-depresiva.

Aceste afectiuni necesita tratament psihiatric specializat.

Afectiuni sistemice

Mancarimea de piele fara eruptii este un simptom documentat in numeroase boli sistemice:

• insuficienta renala cronica, in special la pacientii dializati;
• bolile hepatice, inclusiv colangita biliara primara, ciroza hepatica, steatoza hepatica, alaturi de hepatitele cronice;
• afectiunile hematolice, inclusiv deficitul de fier, policitemia vera, limfoamele, anemiile (de mai multe tipuri), mielomul multiplu, gamapatiile monoclonale;
• disfunctiile hormonale, in special hipotiroidismul, hipertiroidismul, diabetul zaharat;
• infectia HIV;
• cancerele avansate, precum cele de prostata, plamani, uter, rinichi, colon, stomac, cancerul de piele (melanomul), mamar sau cancerele ORL;
• tulburari neurologice, inclusiv neuropatiile periferice si nevralgia postherpetica, pruritul cu localizare brahioradiala.

„In aceste cazuri, mancarimile sunt deseori generalizate, persistente si rezistente la tratamentele obisnuite”, completeaza dr. Ioana Scripca.

Pruritul idiopatic

Pana la 50% dintre pacienti nu prezinta cauze clar identificabile pentru mancarimi de piele fara eruptii si pot fi incadrati la prurit idiopatic, care este un diagnostic stabilit prin excludere. Forma aceasta de prurit poate determina mancarimi persistente si generalizata si este frecvent asociata cu excoriatii (julituri) extinse ale pielii.

Solutii pentru mancarimi de piele fara eruptii

Primul si cel mai important pas este consultul medical, intrucat pruritul fara eruptii poate fi, de fapt, o manifestare initiala a unei afectiuni sistemice care necesita diagnostic si tratament strict individualizat. Evaluarea include anamneza pacientului, examenul clinic complet si investigatii paraclinice orientate in functie de suspiciunea medicala. Iata ce se recomanda pentru mancarimi de piele fara eruptii:

Masuri terapeutice generale

• identificarea si tratarea cauzei de baza;
• evitarea factorilor declansatori (apa fierbinte, sapunuri agresive, haine sintetice);
• hidratarea intensa a pielii cu emoliente bogate in lipide;
• mentinerea unui mediu ambiental cu umiditate optima.

Tratament medicamentos (in functie de cauza)

• antihistaminice (mai utile in pruritul histaminergic);
• antidepresive sau anxiolitice in pruritul psihogen;
• gabapentin sau pregabalin in pruritul neuropatic;
• fototerapie in formele refractare;
• tratament specific bolii sistemice asociate.

Recomandari de stil de viata

• evitati scarpinarea, pentru a nu perpetua cercul vicios scarpinare → leziuni → scarpinare;
• faceti dusuri mai scurte scurte, cu apa calduta, iar apoi hidratati-va pielea;
• folositi produse dermatologice cat mai blande si produse de igiena cu eticheta cat mai curata (fara parfumanti, coloranti si alte substante care pot irita pielea);
• adoptati masuri eficiente de gestionare a stresului si imbunatatiti-va calitatea somnului;
• renuntati la fumat, limitati consumul de alcool;
• hidratati-va corespunzator in fiecare zi.

Bibliografie:

1. Robert M, Misery L, Brenaut E. Chronic Pruritus in the Absence of Skin Disease: A Retrospective Study of 197 French Inpatients. Acta Derm Venereol. 2020 Sep 30;100(16):adv00274. doi: 10.2340/00015555-3630. PMID: 32926177; PMCID: PMC9234999. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9234999/
2. Satoh T, Yokozeki H, Murota H, Tokura Y, Kabashima K, Takamori K, Shiohara T, Morita E, Aiba S, Aoyama Y, Hashimoto T, Katayama I. 2020 guidelines for the diagnosis and treatment of cutaneous pruritus. J Dermatol. 2021 Sep;48(9):e399-e413. doi: 10.1111/1346-8138.16066. Epub 2021 Jul 20. PMID: 34288036. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34288036/
3. Pereira MP, Kremer AE, Mettang T, Ständer S. Chronic Pruritus in the Absence of Skin Disease: Pathophysiology, Diagnosis and Treatment. Am J Clin Dermatol. 2016 Aug;17(4):337-48. doi: 10.1007/s40257-016-0198-0. PMID: 27216284. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27216284/
4. The Australasian College of Dermatologists. Pruritus with no rash. Link: https://www.dermcoll.edu.au/atoz/pruritus-rash/
5. Tivoli YA, Rubenstein RM. Pruritus: an updated look at an old problem. J Clin Aesthet Dermatol. 2009 Jul;2(7):30-6. PMID: 20729968; PMCID: PMC2924137. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2924137/