Dureri de stomac dupa masa: cauze si solutii

„Surprinzator sau nu, foarte multe persoane se confrunta cu dureri de stomac dupa masa, pentru ca bolile gastrointestinale au poate cea mai mare incidenta in randul populatiei generale”, ne spune dr. Iasmina Wadi. In multe situatii, disconfortul dupa masa este tranzitoriu si asociat cu specificul alimentar sau functional al digestiei.

Totusi, atunci cand durerile de stomac dupa masa sunt recurente, severe sau se asociaza cu alte simptome digestive, ele pot indica prezenta unor afectiuni gastrointestinale sau chiar sistemice, care necesita evaluare medicala. „De obicei, pacientul care se confrunta des cu acest simptom, va fi diagnosticat cu o afectiune digestiva specifica”, completeaza dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.

Ce cauze pot duce la dureri de stomac dupa masa?

Durerile de stomac postprandiale pot avea etiologie foarte variabila, incluzand cauze de natura functionala sau organica. Intensitatea si caracterul durerii sunt, in mod obisnuit, influentate mai ales de tipul alimentelor consumate si de volumul mesei, dar sunt dictate si de afectiunea care, practic, sta la baza durerii. Iata ce cauze pot duce la dureri de stomac dupa masa:

1. Cauze digestive frecvente si afectiuni asociate:

• dispepsia functionala (indigestia), caracterizata prin durere sau disconfort epigastric, fara a exista o cauza organica identificabila;
• gastrita acuta sau cronica, determinata de inflamatia mucoasei gastrice, adesea asociata infectiei cu Helicobacter pylori, consumului de alcool si antiinflamatoare nesteroidiene, sau fumatului;
• boala de reflux gastroesofagian (cand refluxul de acid gastric duce la arsuri si durere tipica), localizata epigastric sau retrosternal (in spatele sternului), dupa masa;
• ulcerul gastric sau duodenal, cu durere epigastrica tipic postprandiala sau durere de stomac in timpul noptii;
• gastropareza, caracterizata prin intarzierea golirii gastrice, frecvent intalnita la pacientii cu diabet zaharat;
• sindromul de intestin iritabil, in special in forma asociata cu dureri abdominale si balonare, dupa masa;
• intolerante alimentare (lactoza, fructoza, histamina, sensibilitatea la gluten non-celiaca), ce pot determina crampe, balonare si durere de stomac dupa masa;
• boala celiaca (intoleranta la gluten), afectiune autoimuna declansata de ingestia glutenului;
• pancreatita cronica, cand durerea postprandiala apare din cauza insuficientei enzimatice;
• afectiuni biliare (pietre la fiere, dischinezia biliara), cu durere in etajul abdominal superior, in special dupa mesele bogate in grasimi.

2. Factori de risc alimentari si comportamentali:

• mesele bogate in grasimi saturate, trans, prajeli, alimente procesate;
• supraalimentarea si portiile excesive;
• mancatul rapid, fara a mesteca suficient alimentele;
• consumul excesiv de alcool;
• aerofagia, adica inghitirea aerului (ca urmare a vorbitului in timpul mesei, sau a mancatului rapid, in graba);
• consumul de alimente foarte condimentate, picante, acide;
• consumul de cafea imediat dupa masa sau inaintea acesteia;
• fumatul;
• stresul;
• administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi, antibiotice;
• suplimentarea excesiva cu fier sau potasiu;
• afectiuni endocrine (hipo- sau hipertiroidism);
• diabet zaharat;
• ischemia mezenterica cronica, mai rara, dar cu durere postprandiala foarte severa.

„Nu ar trebui sa subestimam impactul pe care stresul, in special, in are asupra bolilor de natura gastrointestinala. Acesta moduleaza axa creier – intestin, asa-zisul «creier intestinal». Asadar, nu ar trebui sa ne surprinda ca atunci cand suntem stresati, nervosi sau avem alte stari emotionale neplacute, si simptomele de acest gen tind sa apara si sa fie chiar mai puternice”, explica dr. Iasmina Wadi.

Ce solutii exista pentru dureri de stomac dupa masa?

Pentru persoanele care se confrunta cu dureri de stomac dupa masa, abordarea trebuie sa fie in special individualizata in functie de cauza identificata si de contextul clinic general. „Solutiile, de altfel, pot include masuri non-farmacologice, tratament medicamentos si, in anumite cazuri, chiar interventii medicale specifice”, completeaza dr. Iasmina Wadi. Iata ce se recomanda:

Masuri generale si comportamentale:

• incercati sa impartiti mesele principale in mese mai mici si mai frecvente, pentru reducerea incarcaturii gastrice la o singura masa;
• mestecati alimentele lent si atent, pentru a facilita digestia;
• evitati sa stati in pozitie culcata imediat dupa masa; se recomanda sa stati in picioare macar 30-60 de minute dupa ce ati mancat, eventual chiar sa faceti o mica plimbare;
• cel mai bine ar fi sa incercati sa tineti un „jurnal alimentar”, in care sa notati ce ati mancat in fiecare zi, sa vedeti cum v-ati simtit dupa masa, iar daca au aparut simptome, in viitor sa incercati sa evitati (sau sa limitati) consumul alimentului respectiv.

Interventii dietetice recomandate:

• reduceti la minimum aportul de grasimi nesanatoase (saturate si trans) si alimentele extrem de procesate (salamuri, mezeluri);
• reduceti aportul de zahar rafinat, alimente picante, foarte condimentate, fast-food;
• incercati sa cresteti consumul de fibre solubile, dar treptat, in cazul in care va confruntati cu balonare frecventa;
• adoptati dieta in functie de intolerantele pe care le aveti sau in functie de afectiunile asociate (dieta fara lactoza, fara gluten, cu consum minim de fructoza, fara histamina);
• renuntati la fumat, limitati consumul de cafea, alcool, sucuri carbogazoase.

Tratament medicamentos (sub supraveghere si la recomandare medicala):

• inhibitori ai pompei de protoni sau antagonisti H2, pentru reducerea secretiei acide;
• antiacide pentru ameliorarea simptomelor ocazionale;
• prokinetice pentru a imbunatati viteza de golire gastrica;
• enzime digestive, in cazul in care va confruntati cu insuficienta pancreatica exocrina;
• tratament cu antibiotice pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori;
• antispastice, in cazul in care va confruntati cu crampe abdominale.

Abordari complementare si de suport:

• adoptati alternative eficiente de management al stresului;
• activitate fizica moderata, care ajuta si motilitatea digestiva;
• in contextul unor deficiente nutritionale identificate, corectati-le conform recomandarilor;
• puteti incerca sa beti si ceaiuri pentru stomac, care ajuta la ameliorarea durerilor.

Sfaturi pentru persoanele care se confrunta cu dureri de stomac dupa masa

„In esenta, gestionarea pe termen lung a durerilor de stomac dupa masa implica adoptarea unui stil de viata cat mai echilibrat si sa evitam factorii de risc asociati, cum ar fi alimentele care nu ne fac bine”, ne spune dr. Iasmina Wadi. Iata ce se recomanda in acest sens:

• incercati sa aveti un program alimentar regulat, cu mese si gustari la ore exacte si sa evitati, in special, mesele copioase seara (cina ar trebui luata cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare);
• evitati combinatiile alimentare greu digerabile si portiile excesive, mizand pe alimente care sunt usor de digerat si pe mese mai mici, dar mai frecvente;
• hidratati-va corespunzator, in special cu ceaiuri care ajuta in cazul durerilor de stomac, dar nu in timpul mesei;
• adoptati masuri eficiente pentru a reduce stresul din viata dumneavoastra, relaxati-va activ, adica desfasurati mai multe activitati care va dau o stare de bine si de implinire;
• renuntati la fumat si limitati consumul de alcool, cafea, bauturi carbogazoase;
• consultati medicul in cazul durerilor persistente, progresive sau care afecteaza semnificativ calitatea vietii.

„In contextul bolilor gastrointestinale, pacientul ar trebui sa fie atent la semne precum scaderea nejustificata in greutate, varsaturile, dificultatile puternice la inghitire, scaunele negre, care, in majoritatea cazurilor, indica afectiuni mai severe. Atunci, se recomanda neaparat consultul unui medic specialist in gastroenterologie”, concluzioneaza dr. Iasmina Wadi.

Bibliografie:

1. Francis P, Zavala SR. Functional Dyspepsia. [Updated 2024 Jun 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554563/
2. Ford AC, Staudacher HM, Talley NJ. Postprandial symptoms in disorders of gut-brain interaction and their potential as a treatment target. Gut. 2024 Jun 6;73(7):1199-1211. doi: 10.1136/gutjnl-2023-331833. PMID: 38697774. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38697774/
3. Staszewska A, Jarzumbek A, Saran A, Gierak-Firszt S, Kwiecien J. Postprandial Abdominal Pain Caused by Gastroptosis-A Case Report. Children (Basel). 2023 Jan 5;10(1):116. doi: 10.3390/children10010116. PMID: 36670666; PMCID: PMC9857050. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9857050/
4. Yoon DY, Nemcek AA, Kibbe MR. Postprandial Abdominal Pain. JAMA Surg. 2016 Mar;151(3):287-8. doi: 10.1001/jamasurg.2015.4715. PMID: 26792420. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26792420/
5. Appendix A: Rome IV Diagnostic Criteria for FGIDs. Link: https://theromefoundation.org/rome-iv/rome-iv-criteria/