
Tusea este un reflex de aparare prin care organismul incearca sa mentina caile respiratorii libere de mucus, particule straine si substante iritante. Poate aparea pentru cateva zile in timpul unei infectii respiratorii sau poate persista saptamani ori luni.
Caracteristicile sale – seaca sau productiva, nocturna, latratoare, in accese – pot orienta catre cauze precum virozele, alergiile, astmul, refluxul gastroesofagian, fumatul sau bolile pulmonare.
Ce este tusea si ce rol indeplineste aceasta?
Tusea este un reflex respirator complex, coordonat prin interactiunea dintre sistemul nervos si aparatul respirator. Functia sa principala este protejarea cailor aeriene.
Reflexul incepe prin stimularea unor receptori senzoriali sensibili la factori mecanici, chimici si inflamatori. Acestia sunt distribuiti in special la nivelul laringelui, traheei si bronhiilor, dar structuri implicate in declansarea tusei exista si in faringe si alte regiuni.
Impulsurile sunt transmise predominant prin nervul vag catre structuri neuronale din trunchiul cerebral, unde este organizat raspunsul motor al tusei.
Actul propriu-zis se desfasoara in mai multe etape. Initial are loc o inspiratie profunda. Glota se inchide, iar musculatura expiratorie se contracta, crescand presiunea intratoracica. Deschiderea brusca a glotei permite eliminarea aerului cu viteza mare.
- Acest flux poate mobiliza:
- secretiile bronsice;
- particulele inhalate;
- microorganismele;
- materialul aspirat accidental;
- alte substante iritante.
Tusea contribuie astfel la clearance-ul cailor respiratorii. Atunci cand aceasta devine excesiva sau persistenta, poate produce durere toracica si abdominala, tulburari de somn, cefalee, raguseala, incontinenta urinara si, in cazuri severe, sincopa sau chiar fracturi costale.
Tusea acuta versus tusea cronica
Durata este unul dintre primele criterii utilizate in evaluarea pacientului. La adult, tusea este clasificata in general ca acuta, subacuta sau cronica.
|
Caracteristica |
Tuse acuta |
Tuse subacuta |
Tuse cronica |
|
Durata la adult |
Sub 3 saptamani |
3–8 saptamani |
Peste 8 saptamani |
|
Debut |
Frecvent brusc |
Persista dupa episodul initial |
Persistent sau recurent |
|
Cauze frecvente |
Viroze, gripa, COVID-19, bronsita acuta, alergeni |
Tuse postinfectioasa, hiperreactivitate bronsica |
Astm, sindrom de tuse de cai aeriene superioare, reflux, fumat, BPOC, medicamente |
|
Evaluare |
Depinde de simptomele asociate |
Necesara daca persista sau se agraveaza |
Necesita stabilirea cauzei |
La copii, tusea zilnica dureaza mai mult de aproximativ 4 saptamani este in general considerata cronica si necesita evaluare medicala.
Tipuri de tuse si cauzele asociate
Sunetul, prezenta secretiilor, momentul aparitiei si factorii declansatori reprezinta indicii importante in identificarea cauzei. Tipul tusei nu stabileste insa cauza fara contextul clinic individual la pacientului.
Tusea uscata
Tusea uscata sau seaca apare fara expectoratie semnificativa. Este frecvent iritativa, repetitiva si poate produce senzatie de gadilat sau usturime in gat. Cauzele includ:
- infectiile virale respiratorii;
- tusea postinfectioasa;
- aerul rece sau foarte uscat;
- fumul si poluarea;
- refluxul gastroesofagian;
- astmul;
- tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei – IECA;
- rinita si afectiunile cailor respiratorii superioare;
- unele boli pulmonare interstitiale.
Tusea productiva
Este insotita de eliminarea sputei. Reprezinta un mecanism util pentru mobilizarea secretiilor din caile respiratorii. Poate aparea in:
- bronsita acuta;
- pneumonie;
- bronsita cronica si BPOC;
- bronsiectazii;
- infectii respiratorii;
- tuberculoza;
- edem pulmonar, uneori cu sputa spumoasa.
Cantitatea, culoarea si chiar mirosul sputei pot ajuta evaluarea, insa culoarea galben–verzuie nu demonstreaza prin ea insasi existenta unei infectii bacteriene.
Tusea alergica
Este frecvent seaca si apare dupa expunerea la alergeni. Poate fi asociata cu stranut, secretii nazale apoase, prurit nazal sau ocular si senzatia de secretii care se scurg posterior in gat. Printre declansatori se numara polenul, acarienii, mucegaiurile si alergenii proveniti de la animale.
Tusea asociata astmului
In astmul cu varianta de tuse, tusea cronica poate reprezenta manifestarea dominanta, fara wheezing evident. Aceasta tuse este deseori:
- mai intensa noaptea;
- declansata de efort;
- agravata de aer rece;
- asociata cu alergeni;
- provocata de infectii respiratorii.
Diagnosticul necesita evaluarea functiei respiratorii si a hiperreactivitatii bronsice, in functie de caz.
Tusea convulsiva
Descrie accese intense, repetate, cu mai multe expiratii fortate succesive. Episoadele pot fi urmate de inspiratie zgomotoasa, varsaturi sau epuizare. Acest tipar apare clasic in pertussis, dar accese de tuse severa pot exista si in alte infectii sau boli care produc hiperreactivitate a cailor respiratorii.
Tusea latratoare
Are un sunet aspru, metalic, asemanator unui latrat si este caracteristica mai ales laringitei subglotice – crupului, intalnita predominant la copiii mici. Poate fi asociata cu raguseala si stridor inspirator. Dificultatea de respiratie sau stridorul prezent in repaus necesita evaluare medicala rapida.
Tusea fumatorului
Expunerea constanta la fumul de tigara afecteaza epiteliul ciliat si stimuleaza productia de mucus. Tusea este frecvent productiva si mai intensa dimineata. Persistenta sa poate indica bronsita cronica sau BPOC, iar schimbarea caracterului unei tuse vechi la un fumator trebuie evaluata.
Tusea magareasca
Tusea magareasca – pertussis – este o infectie respiratorie foarte contagioasa produsa de Bordetella pertussis. Dupa o faza initiala asemanatoare unei raceli apar accese repetate si intense de tuse, uneori urmate de inspiratia zgomotoasa caracteristica si varsaturi post-tusive. La sugari pot predomina episoadele de apnee, iar tusea tipica poate lipsi.

Solutii pentru a trata si pentru a tine sub control tusea
Tratamentul urmareste cauza. Suprimarea reflexului nu este intotdeauna obiectivul potrivit, in special cand secretiile trebuie eliminate.
Solutii si tratament pentru tusea uscata
In functie de cauza sunt utile:
- hidratarea adecvata;
- bauturile calde;
- mierea la persoanele cu varsta peste 1 an;
- drajeurile emoliente;
- umidificarea aerului daca acesta este foarte uscat;
- evitarea fumului si aerosolilor iritanti;
- antitusive precum dextrometorfanul in anumite situatii;
- tratamentul refluxului sau rinitei cand acestea provoaca tusea.
Inhalatiile cu abur foarte fierbinte trebuie evitate din cauza riscului de arsuri, mai ales la copii.
Solutii si tratament pentru tusea productiva
Obiectivul este facilitarea eliminarii secretiilor:
- aport adecvat de lichide;
- mobilizare si activitate fizica usoara, cand starea permite;
- solutie salina pentru igiena nazala daca exista secretii nazale;
- expectorante sau mucolitice in cazurile in care sunt indicate;
- tehnici de clearance al secretiilor in bronsiectazii si alte boli cronice.
Antibioticele sunt indicate pentru anumite infectii bacteriene si se administreaza la recomandarea medicului.
Solutii si tratament pentru tusea alergica si astmatica
Pentru rinita alergica pot fi indicate antihistaminice si corticosteroizi intranazali, impreuna cu reducerea expunerii la alergen. In astm, tratamentul se bazeaza pe terapie inhalatorie antiinflamatoare, in special corticosteroizi inhalatori, asociata cu medicatia bronhodilatatoare conform schemei stabilite de medic.
Solutii pentru tusea latratoare si tusea magareasca
Crupul necesita evaluare in functie de severitate. Corticosteroizii, precum dexametazona, sunt utilizati pentru reducerea inflamatiei cailor aeriene, iar formele moderate-severe pot necesita adrenalina nebulizata in serviciul medical. Pertussis se trateaza cu antibiotice adecvate, frecvent din clasa macrolidelor, mai ales pentru reducerea transmiterii. Sugarii si pacientii cu forme severe necesita supraveghere atenta.
Cand ar trebui sa ne ingrijoreze tusea pentru a merge la medic?
Tusea, progresiva sau asociata cu modificarea starii generale neaparat evaluata medical. Solicitati consult medical in urmatoarele cazuri:
- tuse care persista peste 3 saptamani sau se agraveaza;
- tuse cronica peste 8 saptamani la adult;
- tuse persistenta peste aproximativ 4 saptamani la copil;
- sange in sputa;
- dificultati de respiratie;
- respiratie suieratoare persistenta;
- stridor;
- durere toracica;
- febra persistenta sau recurenta;
- scadere inexplicabila in greutate;
- transpiratii nocturne abundente;
- raguseala persistenta;
- episoade de sufocare;
- varsaturi repetate dupa accesele de tuse;
- sputa abundenta sau urat mirositoare;
- episoade de apnee sau cianoza la copil;
- tuse aparuta dupa aspirarea unui obiect;
- agravarea unei tuse cronice la fumator.
Dispneea severa, cianoza, confuzia, hemoptizia importanta sau senzatia de sufocare reprezinta motive pentru evaluare medicala de urgenta.
Care este legatura dintre tusea persistenta si cancerul pulmonar?
Tusea este prezenta la peste 65% dintre pacienti in momentul diagnosticului de cancer pulmonar, iar tusea productiva a fost raportata la peste 25% in unele serii clinice. Mecanismul implica iritarea, inflamatia sau obstructia cailor aeriene de catre tumora, cu stimularea receptorilor implicati in reflexul de tuse.
In acelasi timp, cancerul pulmonar explica cel mult aproximativ 2% dintre cazurile evaluate pentru tuse cronica in studiile citate in literatura clinica. Cauze precum astmul, afectiunile cailor aeriene superioare, refluxul, fumatul sau anumite medicamente sunt intalnite mult mai frecvent.
Suspiciunea creste atunci cand apare o tuse noua sau modificarea unei tuse cronice, in special la o persoana cu istoric de fumat. Semnele asociate care necesita evaluare includ hemoptizia (tuse cu sange) sau sputa cu striuri de sange, scaderea inexplicabila in greutate (aproximativ 10% in ultimele 6 luni), lipsa poftei de mancare, oboseala marcata, dispneea, durerea toracica si raguseala persistenta, in general instalata brusc.
Intrebari frecvente:
De ce tusesc fara sa fiu racit?
Cauzele frecvente includ alergiile, astmul, refluxul gastroesofagian, secretiile nazale posterioare, fumatul, poluarea si anumite medicamente, in special IECA. Tusea persistenta necesita evaluarea cauzei.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de tuse la copii?
Copiii prezinta frecvent tuse asociata virozelor respiratorii, tuse latratoare in crup, tuse astmatica, alergica si productiva. Pertussis trebuie luat in calcul in cazul acceselor repetate, mai ales cand sunt urmate de varsaturi sau inspiratie zgomotoasa.
Care sunt cauzele tusei cronice care dureaza de ani de zile?
Printre cauzele importante se afla astmul, BPOC, fumatul, bronsiectaziile, refluxul gastroesofagian, afectiunile cailor aeriene superioare si tratamentul cu inhibitori ECA. Uneori sunt implicate mai multe cauze concomitent.
Tusea seaca poate fi de la inima (tusea cardiaca)?
Da. Insuficienta cardiaca poate produce tuse, frecvent asociata cu dificultati de respiratie si accentuata la efort sau in pozitie culcata. Aparitia dispneei, umflarii picioarelor sau durerii toracice necesita evaluare medicala.
Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16428704/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430791/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7152259/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK493221/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8640837/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK623169/

