Pneumonie: cauze, semne si simptome, tratament

Pneumonia este o infectie pulmonara care poate varia de la forme usoare la unele atat de grave incat pot necesita spitalizare. Apare cand alveolele (saculetii de aer din plamani) si caile respiratorii care se conecteaza la acestea (bronhiolele) se umplu cu lichid sau puroi, ceea ce ingreuneaza respiratia si determina reducerea nivelului de oxigen in organism.

Copiii sub 2 ani si adultii cu varsta peste 50 de ani sunt cei mai expusi riscului de a contracta aceasta infectie pulmonara, deoarece sistemul lor imunitar nu reuseste sa faca fata germenilor. Inclusiv anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul si consumul excesiv de alcool, pot creste riscul de imbolnavire.

Pneumonia poate afecta unul sau ambii plamani. Printre cauzele infectiei se numara bacteriile, virusurile si ciupercile. Daca pneumonia este cauzata de bacterii sau de un virus, aceasta este contagioasa.

Din cele ce urmeaza, veti afla tot ce trebuie sa stiti despre aceasta infectie pulmonara, si anume tipurile de pneumonie, semnele si simptomele bolii, cum va dati seama ca este cazul sa va adresati medicului, cum se diagnosticheaza si se trateaza aceasta afectiune, precum si ce masuri trebuie sa luati pentru a va ingriji corect la domiciu, cum sa preveniti alte imbolnaviri si la ce riscuri va expuneti in cazul aparitiei complicatiilor.

Pneumonie – generalitati

Pneumonia este o inflamatie a plamanilor, de obicei cauzata de o infectie a unuia sau a ambilor plamani, cauzata de bacterii, virusuri sau ciuperci. Este o infectie grava in care alveolele (saculetii de aer din plamani) se umplu cu puroi si alte lichide. Acest lucru ingreuneaza respiratia si poate provoca febra si tuse insotita de mucus galben, verde sau care poate contine chiar si urme de sange.

Gripa, COVID-19 si boala pneumococica sunt factori care duc frecvent la pneumonie. Tratamentul afectiunii depinde de cauza si severitatea pneumoniei. Vestea buna este ca exista vaccinuri care pot ajuta la prevenirea anumitor forme de pneumonie.

Tipuri de pneumonie

Aceasta afectiune pulmonara poate fi clasificata in:

• pneumonie lobara – care implica una sau mai multe sectiuni (lobi) ale plamanilor;
• pneumonie bronsica (cunoscuta si sub numele de bronhopneumonie) – care afecteaza zone din ambii plamani.

De asemenea, afectiunea poate fi clasificata si in functie de cauza acesteia. Astfel, exista pneumonii:

• bacteriene,
• virale,
• fungice (micotice),
• parazitare,
• neinfectioase (de aspiratie).

In urmatoarele paragrafe, vom discuta mai pe larg despre aceste forme ale bolii.

Pneumonie – cauze

Dupa cum mentionam in sectiunea precedenta, pneumonia apare cand germenii patrund in plamani si provoaca o infectie. Reactia prin care sistemul imunitar incearca sa combata infectia duce la inflamarea sacilor de aer (alveolelor) ai plamanilor. Ca urmare a inflamatiei respective, alveolele le umplu treptat cu puroi si lichide, si astfel apar simptomele pneumoniei.

In continuare, iata care este cauza fiecarei forme de pneumonie.

1.    Pneumonii bacteriene

Bacteriile sunt cea mai frecventa cauza a acestei infectii pulmonare. Pneumonia bacteriana poate aparea de la sine, drept cauza primara a imbolnavirii, sau se poate dezvolta dupa anumite infectii virale, cum ar fi o raceala sau gripa. Exista mai multe tipuri de bacterii care pot provoca pneumonie, si aici ne referim la:

●     Streptococus pneumoniae

Aceasta forma a bolii este cauzata de bacteria Streptococus pneumoniae si poate aparea ca atare sau dupa un episod de raceala sau gripa. Este tratabila, insa poate fi periculoasa pentru varstnici, copii sau pentru cei care sufera si de alte afectiuni. Streptococus pneumoniae este cea mai frecventa cauza a pneumoniilor la copii.

●      Mycoplasma pneumoniae

Acest tip al afectiunii este des intalnit in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15 si 35 de ani. Uneori, se poate vindeca si fara tratament, dar in unele cazuri necesita antibiotice specifice.

●      Haemophilus influenzae

Bacteria Haemophilus influenzae poate cauza mai multe infectii, printre care si pneumonie la copii. Din fericire, din 1990 sunt disponibile vaccinuri eficiente impotriva acestei boli pulmonare.

●      Chlamydophila pneumoniae

In acest caz este vorba despre o forma de pneumonie contagioasa, care se transmite prin intermediul stropilor de saliva, in timpul unei crize de tuse.

●      Staphylococcus aureus

Infectarea cu bacteria gram-pozitiva Staphylococcus aureus se poate produce prin contactul direct cu pielea unei persoane bolnave sau cu obiectele personale ale acesteia. Desi acest tip de pneumonie este mai rar intalnit, are insa o rata ridicata a mortalitatii.

1.    Pneumonii virale

Si virusurile care infecteaza tractul respirator pot provoca pneumonie. Pneumoniile virale pot fi cauzate de virusuri gripale si sunt frecvente in randul copiilor cu varsta mai mica de 5 ani. Pneumonia virala este deseori usoara si dispare de la sine in cateva saptamani, dar uneori poate deveni suficient de grava incat sa necesite spitalizare. Problema este ca persoanele cu pneumonie virala risca sa contracteze si pneumonie bacteriana. Printre diferitele virusuri care pot cauza pneumonie se numara:

• virusul sincitial respirator (VRS);
• unele virusuri comune care provoaca raceala sau gripa;
• virusul SARS-CoV-2, care cauzeaza COVID-19.

2.    Pneumonii fungice

Desi destul de rar intalnita, pneumonia fungica (cauzata de ciuperci) este mai frecventa la persoanele care au afectiuni cronice sau un sistem imunitar slabit. Printre infectiile fungice pulmonare se numara:

• pneumonia cauzata de ciuperca Pneumocystis jiroveci;
• febra vaii sau febra desertului (coccidioidomicoza);
• histoplasmoza;
• pneumonia criptococica.

3.    Pneumonii parazitare

Plamanii pot fi afectati de diversi paraziti, precum Toxoplasma gondii, Ascaris lumbricoides sau Strongyloides stercoralis, care se transmit prin contactul direct cu pielea, prin ingerare sau prin intepaturi de insecte. In tarile dezvoltate, aceasta forma a bolii se intalneste la persoanele care au calatorit in zone endemice.

4.    Pneumonie neinfectioasa

Si simpla aspiratie poate provoca pneumonie. Se intampla cand aspirati (inspirati accidental) alimente solide sau lichide, voma, secretii salivare sau substante cu efecte toxice asupra plamanilor sau bronhiilor. Daca nu puteti tusi sa eliminati alimentele sau lichidele, va puteti alege cu o infectie.

Pneumonia de aspiratie este uneori dobandita in spital. Aceasta este o forma a bolii deosebit de grava, intrucat bacteriile care o cauzeaza sunt in general rezistente la antibiotice.

Pneumonie – factori de risc

Desi oricine se poate imbolnavi de pneumonie, anumite persoane sunt mai expuse acestui risc. Este vorba despre:

• sugari si copii cu varsta pana in 2 ani;
• adulti incepand cu varsta de 65 de ani;
• femei insarcinate sau persoane cu sistemul imunitar slabit din cauza infectiei cu HIV sau in urma utilizarii anumitor tratamente (precum corticosteroizii sau unele medicamente impotriva cancerului);
• persoane cu anumite boli cronice, cum ar fi: astm, fibroza chistica, diabet, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), insuficienta cardiaca, anemie falciforma, afectiuni hepatice sau renale, pacienti care sunt sau au fost recent spitalizati, in special in cazul utilizarii ventilatiei mecanice;
• pacienti care sufera de tulburari cerebrale ce le pot afecta capacitatea de a inghiti sau de a tusi, cum ar fi in cazul unui accident vascular cerebral, traumatism cranian, in cazul dementei sau bolii Parkinson;
• persoane care au fost expuse frecvent la substante care irita plamanii, cum ar fi poluarea aerului si vaporii toxici (in special la locul de munca);
• cei care locuiesc in spatii aglomerate (de exemplu, in inchisori sau in azilele de batrani);
• fumatori, deoarece substantele nocive din tutun ingreuneaza eliminarea mucusului din caile respiratorii;
• persoane care consuma droguri sau cantitati mari de alcool, ceea ce le slabeste sistemul imunitar, iar din cauza sedarii, creste riscul inhalarii in plamani a salivei sau a varsaturilor.

Semnele si simptomele pneumoniei

Desi toate tipurile de pneumonie sunt inflamatii cauzate de o infectie la nivelul plamanilor, simptomele pot fi diferite, in functie de cauza principala a imbolnavirii: virusuri, bacterii sau ciuperci.

Pneumonia bacteriana tinde sa fie mai frecvent intalnita si este mai severa decat pneumonia virala, fiind mai probabil sa necesite spitalizare. Pneumonia bacteriana se trateaza cu antibiotice, pe cand pneumonia virala provoaca simptome similare gripei si are mai mult potential sa se vindece de la sine, rareori necesitand un tratament specific.

Simptomele pot varia in functie de cauza pneumoniei, precum si de varsta si starea generala de sanatate a pacientului. De obicei, acestea evolueaza pe parcursul a cateva zile.

Printre semnele obisnuite ale pneumoniei se numara:

• febra mare (39-40 °C);
• tuse insotita de mucus galbui, verde sau cu urme de sange;
• oboseala (extenuare);
• dificultati respiratorii;
• respiratie rapida;
• ritm cardiac rapid;
• transpiratii sau frisoane;
• durere in piept si/sau durere abdominala, resimtita mai ales in timpul tusei sau al respiratiei profunde;
• pierderea poftei de mancare;
• greata, varsaturi sau diaree;
• albastrirea pielii, buzelor sau unghiilor (cianoza).

In plus, varstnicii si persoanele cu sistem imunitar slabit se pot confrunta cu stari de confuzie, tulburari de gandire sau pot avea o temperatura corporala mai mica decat de obicei.

In cazul pneumoniei virale, simptomele tind sa apara lent si sunt adesea usoare la inceput. Acestea se pot manifesta prin:

• tuse;
• febra si frisoane;
• dureri de cap;
• respiratie greoaie, in special in cazul efortului fizic.

Cand trebuie sa mergeti la medic

Adresati-va medicului daca aveti dificultati respiratorii, dureri in piept, febra de cel putin 39 °C sau tuse persistenta, mai ales daca expectorati puroi.

De asemenea, consultul medical este deosebit de important in cazul persoanelor din aceste grupuri cu risc sporit:

• adulti cu varsta peste 65 de ani;
• copii cu varsta sub 2 ani, care prezinta simptome;
• pacienti cu sistem imunitar slabit sau care au si alte afectiuni;
• persoane care urmeaza tratament cu chimioterapie sau iau medicamente care suprima sistemul imunitar.

Pentru unii adulti in varsta si persoanele cu insuficienta cardiaca sau probleme pulmonare cronice, pneumonia poate deveni rapid o afectiune care pune viata in pericol.

Cum recunoastem simptomele pneumoniei la bebelusi si copii

Doamna Dr. Diana Cosmina Dragan, medic rezident ORL si chirurgie cervico-faciala, ne informeaza ca „simptomele pneumoniei la copii sunt diferite de cele ale adultilor, iar recunoasterea lor precoce este esentiala pentru un tratament rapid si eficient. Astfel, simptomele de alarma pentru parinti sunt:

• tuse persistenta – adesea uscata la inceput, apoi productiva (cu secretii);
• respiratii rapide – frecventa respiratorie crescuta;
• respiratie dificila – copilul poate trage aer cu efort, cu tiraj – „retractii” (se observa cum pielea se afunda intre coaste sau sub stern, la fiecare inspiratie);
• geamat respirator (sunet la expir) sau batai ale aripilor nasului (semn de efort respirator);
• cianoza – buze sau unghii albastrui ce indica oxigenare scazuta;
• letargie, somnolenta sau iritabilitate;
• lipsa poftei de mancare, refuzul alimentatiei;
• febra (uneori foarte mare, dar la sugari poate lipsi).”

Pneumonie – diagnostic

Diagnosticul se stabileste de obicei pe baza istoricului medical recent (cum ar fi interventii chirurgicale, raceala sau calatorii in zone endemice) si a stadiului bolii. Pe langa istoricul medical amanuntit si examinarea clinica, pentru a confirma diagnosticul, in unele cazuri specialistul poate recomanda si urmatoarele investigatii:

• radiografie toracica – pentru examinarea plamanilor;
• analize de sange – pentru a depista o eventuala infectie si daca aceasta s-a raspandit in fluxul sanguin (hemocultura). De asemenea, se poate recomanda testarea gazelor sanguine arteriale, prin care se verifica nivelul de oxigen din fluxul sanguin.
• cultura sputei – proba prelevata prin tuse profunda este folosita pentru a depista specia bacteriana care a cauzat imbolnavirea si pentru a prescrie antibioticul adecvat;
• pulsoximetrie – este o investigatie medicala neinvaziva (oximetrul este un dispozitiv mic care masoara cantitatea de oxigen din sange);
• CT toracic – tomografia computerizata este o procedura imagistica ce ofera imagini mai detaliate decat radiografiile obisnuite;
• bronhoscopie – presupune examinarea directa a bronhiilor (principalele cai respiratorii ale plamanilor) folosind un tub flexibil, numit bronhoscop. Procedura ajuta la evaluarea si diagnosticarea afectiunilor pulmonare, la evaluarea blocajelor si la prelevarea probelor de tesut si/sau lichid care sunt apoi analizate in laborator.
• cultura lichidului pleural – in acest caz, se preleveaza o proba de lichid din spatiul pleural (zona dintre plamani si peretele toracic). Pentru aceasta procedura, se foloseste o seringa al carei ac lung si subtire se introduce intre coaste, pana in spatiul pleural. Lichidul din spatiul respectiv este aspirat in seringa, apoi se analizeaza in laborator pentru a afla ce specie de bacterii a cauzat imbolnavirea.

Pneumonie – optiuni de tratament

Tratamentul pneumoniei are drept scop combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor. In general, pacientii care au contractat boala de la alte persoane infectate se pot trata la domiciliu. Trebuie sa aveti in vedere ca desi majoritatea simptomelor se amelioreaza in cateva zile sau saptamani, starea de oboseala poate persista timp de cel putin o luna.

Tratamentul specific depinde de tipul si severitatea pneumoniei, de varsta si starea generala de sanatate a fiecarui pacient in parte. Optiunile de tratament constau in:

• antibiotice – aceste medicamente se folosesc pentru a trata pneumonia bacteriana. Poate dura ceva timp pana se identifica tipul bacteriei care a cauzat infectia, pentru ca medicul sa poata apoi prescrie antibioticul potrivit. Acest lucru este insa important, deoarece astfel se evita aparitia rezistentei la antibiotice. In cazul in care simptomele nu se amelioreaza, medicul va poate recomanda un alt antibiotic.
• antitusive – pot fi folosite pentru a calma tusea, astfel incat sa va puteti odihni. Intrucat tusea ajuta totusi la fluidizarea si eliminarea lichidului din plamani, ideal ar fi sa nu o combateti complet. In plus, trebuie sa stiti ca foarte putine studii au analizat daca antitusivele OTC (eliberate fara prescriptie medicala) amelioreaza tusea indusa de pneumonie. Daca intentionati sa incercati un antitusiv, folositi o doza minima, doar cat sa va ajute sa va odihniti.
• antipiretice/analgezice – le puteti lua la nevoie, in caz de febra si disconfort. Pe aceasta lista se numara medicamente precum aspirina, ibuprofenul si acetaminofenul.

Ingrijiri la domiciliu

Pentru a va reveni dupa pneumonie si a reduce riscul de raspandire a bolii, puteti avea in vedere indicatiile de mai jos.

Recomandari:

• incercati sa stati acasa si sa evitati contactul cu alte persoane daca aveti febra;
• luati paracetamol sau ibuprofen pentru a ameliora durerea sau febra;
• acoperiti-va gura si nasul cu un servetel cand tusiti sau stranutati;
• aruncati cat mai repede posibil servetelele folosite;
• spalati-va regulat mainile cu apa si sapun.

In plus, doamna Dr. Diana Cosmina Dragan, medic rezident ORL si chirurgie cervico-faciala, ne reaminteste ca trebuie respectate intocmai sfaturile medicului. Aceasta declara ca „este importanta administrarea medicamentelor conform recomandarilor, alaturi de un regim igieno-dietetic riguros:

• odihna;
• hidratare minimum 2 litri lichide/zi (se pot include ceaiuri, supe);
• minimizarea efortului fizic, ulterior cu reluarea treptata a activitatilor;
• alimentatie bazata pe fructe, legume, carne slaba, oua, lactate, cu evitarea prajelilor, dulciurilor, alcoolului si a mancarii procesate;
• evitarea fumatului.”

Contraindicatii:

• evitati pe cat posibil medicamentele pentru tuse (tusea ajuta organismul sa elimine infectia);
• nu fumati.

Spitalizarea in caz de pneumonie

Spitalizarea poate fi necesara daca simptomele sunt severe sau exista risc de complicatii, de exemplu in urmatoarele situatii:

• persoane cu varsta peste 65 de ani;
• stari de confuzie, incapacitatea de a recunoaste momentul zilei, persoanele sau locurile din jur;
• disfunctii renale;
• tensiune arteriala sistolica < 90 mmHg sau tensiune arteriala diastolica ≥ 60 mmHg;
• respiratie rapida (> 30 de respiratii/minut);
• nevoia de asistenta respiratorie;
• temperatura corporala mai mica decat nivelul normal;
• ritm cardiac < 50 sau > 100.

Pacientii pot fi internati la terapie intensiva daca necesita conectarea la un dispozitiv de ventilatie mecanica sau daca prezinta si alte simptome grave.

In cazul copiilor, acestia pot fi spitalizati daca:

• au varsta sub 2 luni;
• sunt letargici sau excesiv de somnolenti;
• prezinta dificultati respiratorii;
• au niveluri scazute de oxigen in sange;
• par deshidratati.

Recuperarea dupa o pneumonie poate fi de durata. Unele persoane isi revin in decurs de o saptamana, pe cand in cazul altora ameliorarea starii de sanatate se poate observa abia dupa o luna sau chiar mai mult.

Pneumonie – complicatii

Conform doamnei Dr. Diana Cosmina Dragan, „pneumonia devine grava atunci cand plamanii nu mai pot asigura oxigenarea corecta a organismului.

• La bebelusi si copii mici: sistemul imunitar fiind slab, evolutia pneumoniei poate fi fulminanta. Asadar, semnele de pericol sunt: respiratie foarte rapida sau cu efort, buze albastrui, refuzul alimentatiei, somnolenta, convulsii. Toate acestea necesita prezentare de urgenta la spital.
• La adulti si varstnici: risc crescut se regaseste la cei peste 65 ani, cu boli cronice sau imunosupresie din diverse cauze. Complicatii posibile pot fi: insuficienta respiratorie, sepsis, soc septic, empiem pleural, insuficienta multipla de organe.”

Chiar si cu tratament, unii pacienti bolnavi de pneumonie, in special cei din grupurile cu risc crescut, se pot confrunta cu unele dintre urmatoarele complicatii:

• bacteriemie (prezinta bacteriilor in fluxul sanguin) – bacteriile care ajung in fluxul sanguin din plamani pot raspandi infectia si catre alte organe, afectandu-le functiile;
• dificultati respiratorii – daca pneumonia este severa sau pacientul sufera si de vreo boala pulmonara cronica, poate avea dificultati respiratorii suficient de grave incat sa necesite spitalizare si ventilatie mecanica pana cand i se vindeca plamanii;
• acumulare de lichid in plamani (revarsat pleural) – pneumonia poate duce la acumularea lichidului in spatiul subtire dintre straturile de tesut care captusesc plamanii si cavitatea toracica (pleura). Daca lichidul se infecteaza, poate fi necesara drenarea acestuia printr-un tub toracic sau pe cale chirurgicala.
• abces pulmonar – apare daca se formeaza puroi intr-o cavitate a plamanului. Abcesele sunt de obicei tratate cu antibiotice. Uneori, pentru a indeparta puroiul, este necesara interventia chirurgicala sau drenajul cu un ac lung sau printr-un tub inserat in abces.

Pneumonie – preventie la adulti

Pentru a evita pneumonia si germenii care o pot cauza, respectati urmatoarele indicatii:

• spalati-va frecvent mainile;
• stati departe de cei care au simptome pentru a nu contracta o infectie, iar daca sunteti deja bolnavi, evitati contactul cu persoanele sanatoase, pentru a nu le transmite boala;
• tusiti sau stranutati intr-un servetel, in maneca sau in cot;
• curatati frecvent suprafetele din locuinta sau din spatiile comune, pe care cei din jur le ating des;
• nu fumati si evitati fumatul pasiv;
• daca aveti si alte afectiuni, cum ar fi astm, boli de inima sau diabet, respectati planul de tratament prescris de specialist;
• vaccinati-va impotriva pneumoniei si a gripei;
• intariti-va sistemul imunitar facand exercitii fizice, mentinand o dieta echilibrata si dormind suficient.

Vaccinarea impotriva pneumoniei

Exista doua tipuri de vaccinuri care pot preveni infectiile cu pneumococi, care sunt cea mai frecventa cauza a pneumoniei bacteriene. Respectivele vaccinuri sunt recomandate:

• persoanelor cu varsta ≥ 50 de ani;
• pacientilor cu afectiuni cronice sau care au sistemul imunitar slabit;
• fumatorilor.

Toti copiii sub 5 ani si cei cu varsta cuprinsa intre 5 si 18 ani, care prezinta anumiti factori de risc, ar trebui sa se vaccineze si impotriva pneumoniei.

Vaccinul antigripal poate ajuta, de asemenea, la prevenirea pneumoniei atat la copii, cat si la adulti. La fel si vaccinurile care protejeaza impotriva:

• bolii COVID-19;
• bacteriei Haemophilus influenzae de tip B (Hib), care poate provoca pneumonie sau meningita;
• rujeolei;
• tusei convulsive;
• virusului sincitial respirator (VRS);
• varicelei.

Cand se administreaza vaccinurile pentru prevenirea pneumoniei la copii, adulti si varstnici

„La copii, vaccinul antipneumococic conjugat, denumit PCV10 sau PCV13, protejeaza impotriva bacteriei Streptococcus pneumoniae, principala cauza de pneumonie bacteriana in aceasta grupa de varsta”, afirma doamna Dr. Diana Cosmina Dragan, medic rezident ORL si chirurgie cervico-faciala.

„In Romania, el este inclus in calendarul national de vaccinare si se administreaza in trei doze: prima la varsta de 2 luni, a doua la 4 luni si doza de rapel la 11 luni. Copiii care nu au fost vaccinati la timp pot fi recuperati pana la varsta de 5 ani, conform schemei stabilite de medicul pediatru”, adauga specialistul. „Pe langa vaccinul antipneumococic, este important si vaccinul impotriva Haemophilus influenzae de tip B, care se administreaza la 2, 4 si 11 luni. Un alt vaccin util in prevenirea pneumoniei este cel antigripal, recomandat anual, incepand de la varsta de 6 luni, deoarece virusurile gripale pot favoriza aparitia pneumoniilor virale sau bacteriene secundare”, completeaza medicul specialist.

Cat despre adulti si varstnici, si in cazul acestora „vaccinarea impotriva pneumoniei este la fel de importanta, in special pentru persoanele cu varsta de peste 65 de ani sau pentru cele care sufera de boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat, bolile pulmonare, cardiace, hepatice, renale ori pentru persoanele cu imunitate scazuta ”, ne informeaza specialistul. In astfel de cazuri, „schema recomandata consta, de obicei, in administrarea unei doze de vaccin conjugat PCV13 (Prevenar 13), urmata, dupa cel putin un an, de o doza de vaccin polizaharidic PPSV23 (Pneumovax 23), care ofera protectie impotriva unui numar mai mare de tulpini bacteriene. Dupa varsta de 65 de ani, vaccinarea se face o singura data, dar in unele cazuri cu risc crescut se poate recomanda un rapel la un interval de 5 pana la 10 ani. Vaccinul antigripal este, de asemenea, recomandat adultilor si varstnicilor si trebuie administrat anual, de preferinta in sezonul de toamna, inainte de aparitia sezonului gripal”, a incheiat Dr. Diana Cosmina Dragan.

Pneumonie – preventie la copii

Prevenirea pneumoniei la copii este esentiala pentru reducerea mortalitatii infantile. Imunizarea impotriva bacteriei Haemophilus influenzae de tip B (Hib), pneumococului, rujeolei si tusei convulsive reprezinta cea mai eficienta modalitate de a preveni pneumonia.

O nutritie adecvata este esentiala pentru stimularea imunitatii copiilor, incepand cu alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata. Pe langa faptul ca este eficienta in prevenirea pneumoniei, alaptarea ajuta si la reducerea duratei bolii in eventualitatea in care copilul se imbolnaveste totusi.

Pentru a preveni pneumonia la copii, se recomanda, de asemenea, aerisirea frecventa a spatiilor inchise si o igiena optima in locurile aglomerate, cum ar fi la scoala sau gradinita.

In cazul copiilor infectati cu HIV, pentru a reduce riscul de a contracta o infectie pulmonara, se administreaza zilnic antibioticul cotrimoxazol.

Intrebari frecvente

Este pneumonia contagioasa?

Pneumoniile bacteriene si virale sunt contagioase. Germenii care le provoaca se pot raspandi prin aer cand persoana infectata vorbeste, tuseste sau stranuta. De asemenea, va puteti imbolnavi de pneumonie daca atingeti o suprafata infestata si apoi va atingeti gura sau nasul.

Poate gripa sa evolueze in pneumonie?

Virusurile gripale pot provoca pneumonie, in special la persoanele care sufera si de alte afectiuni sau care, din diverse motive, prezinta un risc mai mare de a dezvolta o infectie pulmonara.

Poate boala COVID-19 sa evolueze in pneumonie?

Virusul care cauzeaza COVID-19 poate duce si la pneumonie. Va poate creste inclusiv predispozitia catre infectii cu alte tipuri de virusuri sau bacterii, prin slabirea sistemului imunitar sau prin faptul ca poate face necesara ventilatia mecanica, pe fondul dificultatilor respiratorii.

Cat dureaza reduperarea dupa pneumonie?

In functie de tipul de pneumonie pe care il aveti si de starea dumneavoastra de sanatate, recuperarea poate dura o saptamana, o luna sau chiar mai mult. In majoritatea cazurilor, pacientii continua sa se simta obositi timp de aproximativ o luna de la ameliorarea celorlalte simptome. In principiu, nu uitati ca trebuie sa limitati contactul cu alte persoane cat timp sunteti bolnav, pentru a nu raspandi germenii si a evita o reinfectare.

Surse:

https://www.healthline.com/health/pneumonia#types

https://www.webmd.com/lung/understanding-pneumonia-basics

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pneumonia

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pneumonia/symptoms-causes/syc-20354204#:~:text=Pneumonia%20is%20an%20infection%20that,and%20fungi%2C%20can%20cause%20pneumonia

https://www.nhs.uk/conditions/pneumonia/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4471-pneumonia

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/pneumonia