
Va confruntati cu raceli repetate? De-abia ati scapat de o durere in gat si o tuse persistenta, iar simptomele reapar imediat? Aveti impresia ca traiti intr-un cerc vicios de nas infundat, febra usoara si oboseala? In acelasi timp, probabil cunoasteti persoane care trec prin sezonul rece fara nicio problema, de parca ar avea o „armura invizibila”. Diferentele nu sunt intamplatoare. De la factori genetici si de mediu, pana la stilul de viata si obiceiurile zilnice, exista o serie intreaga de elemente care explica de ce unele persoane racesc mai des decat altele.
1. Stilul de viata: prima linie de aparare a organismului
Un stil de viata dezechilibrat slabeste sistemul imunitar si deschide poarta infectiilor. Stresul prelungit, lipsa somnului, oboseala cronica, alimentatia saraca in nutrienti, consumul frecvent de alcool si fumatul afecteaza direct capacitatea organismului de a se apara.
Stresul
Stresul, in special cel intens si de lunga durata, are un impact major. Hormonii de stres se leaga de anumiti receptori (intracelulari – mineralocorticoizi si corticosteroizi, dar si receptorii ai membranei celulare- receptorii adrenergici) , slabind raspunsul imun si reducand productia anumitor citokine – proteine care distrug virusurile. In timp, stresul poate chiar modifica expresia genetica a globulelor albe, ceea ce face ca apararea naturala sa devina mai lenta si mai putin eficienta. Daca sunteti frecvent bolnavi, acesta poate fi un semnal ca organismul va cere o pauza. Tehnicile de relaxare, exercitiile de respiratie, meditatia sau suplimentele antistres pot ajuta.
Somnul
Somnul insuficient este un alt factor esential. In timpul somnului, organismul produce citokine protectoare, iar limfocitele isi dezvolta memoria imuna. Fara un somn de calitate, aceste procese sunt perturbate. Un studiu a aratat ca persoanele care au dormit in medie mai putin de 7 ore pe noapte timp de doua saptamani au fost de aproape trei ori mai predispuse sa dezvolte simptome mai severe ale racelii decat cele care au dormit mai mult de 8 ore.
Hidratarea
Hidratarea joaca si ea un rol important. Apa mentine umede mucoasele din nas, gura si gat, formand o bariera naturala impotriva germenilor. Daca nu consumati suficiente lichide, transportul oxigenului si eliminarea toxinelor sunt ingreunate, iar sistemul imunitar devine mai putin eficient.
Cofeina si alcoolul
Cofeina si alcoolul, consumate in exces, pot perturba somnul si, implicit, mecanismele de aparare. Cofeina poate intarzia adormirea, iar alcoolul afecteaza somnul profund, reducand productia de anticorpi. Consumul indelungat si nociv de alcool slabeste barierele respiratorii si poate favoriza aparitia infectiilor pulmonare.
Miscarea
Activitatea fizica regulata stimuleaza productia de limfocite, celulele care lupta cu agentii patogeni. Studiile arata ca 75–150 de minute de sport pe saptamana pot reduce riscul de boli respiratorii cu pana la 40%. In plus, exercitiile reduc hormonii de stres si sustin functionarea sistemului imunitar.
2. Mediul inconjurator: un factor adesea subestimat
Chiar daca aveti o rutina sanatoasa, mediul in care traiti sau lucrati poate avea un impact major. In sezonul rece, petrecem mai mult timp in spatii inchise, adesea slab ventilate. Aglomeratia din transportul public, birouri sau scoli favorizeaza transmiterea virusurilor. Aerul uscat de la sistemele de incalzire poate afecta mucoasele, reducand protectia naturala a cailor respiratorii.
Igiena mainilor este un element esential. Multe virusuri se transmit prin atingerea suprafetelor contaminate si apoi a fetei. Spalatul frecvent si corect al mainilor reduce considerabil riscul de imbolnavire.
Igiena orala are si ea legatura cu imunitatea. Cavitatea bucala gazduieste numeroase bacterii. O igiena deficitara poate favoriza inflamatiile gingivale, care devin puncte de plecare pentru alte infectii in organism.
3. Genetica: amprenta unica a imunitatii
Poate aveti un stil de viata sanatos, dar va imbolnaviti des. Explicatia poate fi in gene. Sistemul nostru imunitar este reglat de antigenele leucocitare (HLA), care recunosc agentii infectiosi. Fiecare persoana are o combinatie unica de gene HLA, iar unele variante ofera o protectie mai buna decat altele.
Studiile genetice au aratat ca anumite gene mostenite de la stramosi confera protectie sporita impotriva unor boli infectioase. De exemplu, unele variante genetice dezvoltate in timpul epidemiilor istorice ofera azi protectie imuna sporita, dar pot fi asociate cu alte riscuri, precum bolile autoimune. Alte populatii, precum grupurile etnice din Papua, prezinta gene mostenite de la oamenii Denisova, care ofera un raspuns imun mai eficient si mai putin inflamator.
Grupa sanguina poate avea si ea o influenta. Persoanele cu grupa O par sa aiba un risc usor mai redus de infectare cu anumite virusuri respiratorii, insa acest efect este modest si nu ofera imunitate completa.
4. Imunitatea dobandita: experienta organismului cu bolile
Expunerea repetata la anumiti virusi in copilarie sau adolescenta poate contribui la dezvoltarea unei „memorii imune”. Este un fenomen similar cu vaccinarea: sistemul imunitar recunoaste agentul patogen si reactioneaza mai rapid si mai eficient. Unele persoane care au avut in trecut infectii cu coronavirusuri inrudite, de exemplu, prezinta o protectie mai mare impotriva altor tulpini.
5. Cum va puteti proteja
Nu puteti schimba genetica, dar puteti influenta foarte mult restul factorilor. Un somn bun, o dieta bogata in legume si fructe, hidratarea corecta, gestionarea stresului si activitatea fizica regulata reprezinta baza unui sistem imunitar puternic. Spalatul frecvent pe maini, aerisirea incaperilor si igiena orala riguroasa sunt gesturi simple, dar cu impact semnificativ.
Suplimentele alimentare pot fi un sprijin suplimentar, mai ales in perioadele solicitante, insa nu inlocuiesc un stil de viata echilibrat. Omega-3, de exemplu, au efect antiinflamator si pot sustine activitatea limfocitelor, in timp ce magneziul ajuta la gestionarea stresului.
Concluzie
Frecventa racelilor nu este o chestiune de ghinion, ci rezultatul unei combinatii complexe de factori genetici, de mediu si comportamentali. Intelegandu-i si actionand asupra celor pe care ii puteti controla, puteti reduce considerabil riscul de a va imbolnavi frecvent si va puteti intari sistemul imunitar pe termen lung.
Bibliografie
https://www.femmeactuelle.fr/sante/sante-pratique/rhumes-a-repetition-pourquoi-suis-je-tout-le-temps-enrhume-2165670
https://sante.journaldesfemmes.fr/fiches-maladies/2848455-rhume-a-repetition-chronique-pourquoi-que-faire/
https://mutuelle-pmif.fr/rhumes-a-repetition-comment-sen-proteger/
https://www.lavilab.com/je-tombe-tout-le-temps-malade/