Deficitul de vitamine in alaptare: simptome, cauze si cum sa-l preveniti

Alaptarea la san este o etapa esentiala in dezvoltarea noului nascut pentru ca prin laptele matern corpul sau primeste vitamine si minerale dar si anticorpi care il protejeaza de agenti patogeni in primele luni de viata, cand sistemul sau imunitar este inca insuficient dezvoltat. De aceea medicii neonatologi recomanda alaptarea la san cel putin pana la varsta de 6 luni si continuarea acesteia pana la varsta de un an, in paralel cu diversificarea alimentatiei.

In perioada alaptarii, organismul femeilor are nevoie de un aport mai mare de vitamine  si minerale pentru a satisface atat necesitatile nutritive ale propriului organism cat si pe cele ale sugarului, pentru care laptele matern este principala sursa de hrana. Daca acest aport nu este satisfacut prin alimentatie sau pe fondul altor probleme, apare deficitul de vitamine, care este daunator atat pentru mama cat si pentru copil.

In cele ce urmeaza va vom arata care sunt principalele semne ale unui deficit de vitamine in perioada alaptarii, cum se poate ajunge intr-o astfel de situatie si cum poate fi prevenita.

Ce inseamna deficit de vitamine in alaptare 

Deficitul de vitamine in alaptare apare atunci cand organismul tinerelor mame care isi hranesc copiii la san nu mai beneficiaza de aportul optim de vitamine necesare functionarii normale, inclusiv producerii de lapte matern calitativ din punct de vedere nutritional. In perioada alaptarii cresc necesitatile nutritionale pentru ca organismul sa se refaca dupa nastere si totodata sa produca lapte bogat in vitamine, minerale si anticorpi necesari dezvoltarii sugarului in primele luni de viata. Practic, organismul femeilor care alapteaza are nevoie de resurse nutritionale atat pentru nevoile proprii cat si pentru bebelus, iar cand acestea nu sunt suficiente consecintele negative se rasfrang atat asupra mamei, cat si a noului nascut.

Toate cele 13 vitamine sunt importante in alaptare, fiecare indeplinind functii bine determinate care sustin organismul mamei si totodata ajuta copilul sa se adapteze vietii extrauterine si sa se dezvolte normal

De ce apare deficitul de vitamine in alaptare

Principala sursa de vitamine o constituie alimentatia, iar una din cauzele cele mai frecvente cauze ale deficitului este o dieta inadecvata, cu un aport redus de alimente care contin in mod natural acesti nutrienti. Uneori femeile nu tin cont de faptul ca organismul lor are nevoie de mai multi nutrienti in perioada alaptarii si nu adapteaza dieta crescand aportul de alimente bogate in vitamine si minerale. In alte cazuri, desi mesele sunt mai abundente, aceste nu includ suficiente alimente bogate in nutrienti esentiali, bazandu-se mai mult pe alimente supranumite „calorii goale”.

Deficitul de vitamine in alaptare poate aparea chiar si in cazul femeilor care au tinut o dieta echilibrata inainte de sarcina pe care o continua si dupa nastere, fara a creste insa aportul de elemente nutritive. In acest caz, o parte din vitaminele pe care le consuma ajung in laptele matern si apoi la copil, in timp ce pentru nevoile mamei ramane o cantitate insuficienta si astfel se ajunge la deficit.

De asemenea, perioada alaptarii nu este cea mai buna perioada pentru a incepe o dieta spre a reveni la silueta dinainte de sarcina, pentru ca un regim restrictiv  poate duce la deficit de vitamine.

O astfel de problema poate avea drept cauza si o absorbtie deficitara a nutrientilor, pe fondul unor afectiuni digestive, care fac ca o parte din vitaminele si mineralele provenite din alimente sa ramana in intestine si sa fie eliminate ulterior, in loca sa fie absorbite in sange. De asemenea, si afectiunile metabolice, endocrine sau autoimune pot fi o cauza a deficitului de vitamine in alaptare si nu numai.

In cazul particular al deficitului de vitamina D, cauza o constituie lipsa expunerii suficiente la soare, dat fiind ca aceasta vitamina este sintetizata sub actiunea razelor ultraviolete asupra pielii.

Cum se manifesta deficitul de vitamine in alaptare

Simptomele deficitului de vitamine in alaptare difera in functie de elementele nutritive de care organismul nu dispune in cantitati suficiente iar acestea se pot manifesta atat in cazul mamei cat si al noului nascut.

Simptome specifice mamelor

• Oboseala si slabiciune – sunt cele mai frecvente simptome ale unui deficit de vitamine din complexul B si vitamina D, care sunt implicate in metabolismul energetic;
• Scaderea imunitatii – vitaminele A, C, D si E sustin sistemul imunitar iar un deficit duce automat la slabirea rezistentei organismului in fata agentilor patogeni si cresterea riscului de infectii;
• Probleme dermatologice – pielea aspra si crapata, aparitia de pete pigmentare si eczeme, vindecarea lenta a leziunilor cutanate sunt semne asociate cu deficitul de vitamina A, C si E care, printre altele, asigura si sanatatea pielii;
• Caderea parului – caderea parului si deprecierea calitatii firelor care alcatuiesc podoaba capilara sunt specifice deficitului de vitamina B7. Tot acestei problemei i se poate datora descuamarea unghiilor, care devin tot mai fragile in lipsa de vitamina B7.

Simptome specifice copiilor

• Imunitate scazuta – o cantitate insuficienta de vitamina C si D are un impact negativ si asupra imunitatii copilului, pentru ca nu permite sistemului imunitar sa se dezvolte si sa functioneze normal;
• Probleme oculare  - vitamina A contribuie la formarea unei proteine din compozitia retinei si totodata la protejarea corneei, pe care o mentine hidratata, iar un deficit de la varste fragede poate cauza probleme oculare care sa afecteze pe viitor vederea;
• Intarzierea dezvoltarii cognitive si motorii – vitaminele din complexul B sunt importante in dezvoltarea sistemului nervos, iar un deficit din laptele matern poate avea consecinte iremediabile pentru tot restul vietii, care se fac simtite inca de la varsta frageda;
• Intarzieri de crestere – sunt asociate cu deficitul de vitamina D, dat fiind ca aceasta intermediaza absorbtia calciului  in oase.

Prevenirea deficitului de vitamine in alaptare

Cea mai importanta in acest sens este alimentatia, ce trebuie sa includa multe fructe si legume cat mai proaspete, care contin vitaminele A, C si K, carne slaba, oua, peste si lactate degresate care contin vitamine din complexul B si vitamina D, avocado, uleiuri vegetale, nuci si seminte care sunt o sursa bogata de vitamina E.

Includeti toate aceste alimente intr-o dieta echilibrata, care la nevoie poate fi sustinuta si cu suplimente alimentare. Acestea se administreaza insa doar in completarea dietei, pentru un plus de vitamine si alte elemente nutritive, si niciodata nu trebuie sa  inlocuiasca alimentele care contin in mod natural acele substante. Recomandarea este ca aceste suplimente sa se administreze doar dupa consultarea medicului, atunci cand este necesar, si respectand dozele prescrise de acesta.

Controalele medicale si  analizele periodice contribuie le depistarea precoce a deficitului de vitamine inca dinainte de aparitia primelor simptome si astfel pot fi prevenite carentele mai grave respectand recomandarile medicului. De asemenea, la aparitia primelor simptome atat in cazul mamei, cat mai ales al copilului, nu ezitati sa va adresati fara intarziere medicului pentru a reduce riscurile unor complicatii ce pot aparea ulterior.