Electroencefalograma: ce este, ce rol are, cand se recomanda

Electroencefalograma (EEG) este o investigatie medicala neinvaziva ce inregistreaza activitatea electrica a creierului, fiind utila in diagnosticarea epilepsiei, tulburarilor de somn, encefalitelor, maladiei Alzheimer si in evaluarea pacientilor comatosi. Procedura presupune aplicarea unor electrozi pe scalp, care transmit semnalele electrice catre un dispozitiv ce le transpune in grafice analizate apoi de medicul neurolog. Exista mai multe tipuri de electroencefalograma, iar o astfel de investigatie este recomandata in caz de convulsii, pierderi de memorie, ameteli, activitati inconstiente in somn si alte simptome neurologice.

Desi procedura este simpla pentru adulti si impune o pregatire minima, poate fi stresanta pentru copii, necesitand un mediu cat mai relaxant si sprijin din partea parintilor.

Creierul este organul ce controleaza functionarea intregului organism, iar la baza fiecarui proces pe care il coordoneaza stau impulsurile electrice prin care celulele nervoase din scoarta cerebrala iti transmit semnale. Aceste impulsuri electrice sunt generate permanent, chiar si in timpul somnului, iar monitorizarea lor pentru o anumita perioada si in anumite conditii poate oferi indicii importante despre sanatatea creierului. O astfel de investigatie se numeste electroencefalograma si este una din cele mai vechi proceduri folosite in domeniul neurologiei.

Numita pe scurt EEG, electroencefalograma inregistreaza activitatea electrica la nivelul creierului, transpunand in reprezentari grafice impulsurile transmise intre neuronii din scoarta cerebrala. Prin interpretarea acestor grafice pot fi diagnosticate anumite boli sau poate fi evaluata activitatea cerebrala, astfel ca electroencefalograma este adesea recomandata pacientilor care ajung la cabinetele de neurologie.  

Acesta este motivul pentru care in materialul de fata va vom prezenta informatii mai detaliate despre electroencefalograma si rolul sau in evaluarea sanatatii creierului.

Ce este o electroencefalograma

Electroencefalograma poate fi definita ca o investigatie medicala neinvaziva care inregistreaza activitatea electrica de la nivelul creierului cu ajutorul unui dispozitiv special numit electroencefalograf. Acesta foloseste mai multi electrozi care capteaza impulsurile electrice transmise de neuronii din creier si le transmit unui amplificator care le creste intensitatea, astfel incat sa poata fi mai usor inregistrate de o alta componenta speciala a dispozitivului. Undele cerebrale sunt apoi redate pe un monitor sau imprimate pe hartie termica sub forma unor grafice, care sunt analizate de medicul neurolog.

Cercetarile privind activitatea electrica a creierului dateaza inca din secolul 19 si au fost efectuate initial pe animale, pentru ca in 1924 sa fie consemnata prima electroencefalograma efectuata pe un subiect uman, de catre neuropsihiatrul german Hans Berger. Mai trebuie precizat ca printre primii cercetatori din lume care au folosit electroencefalograma pentru a studia afectiunile creierului s-a aflat si savantul roman Gheorghe Marinescu.

Cum se efectueaza o electroencefalograma

Cum spuneam, electroencefalograma este o investigatie neinvaziva pentru care nu exista contraindicatii absolute, ci doar anumite limitari in cazul unor pacienti cu probleme speciale. Pacientilor care urmeaza sa faca o electroencefalograma li se recomanda doar cateva masuri simple de care sa tina cont in prealabil si despre care vom vorbi intr-un capitol special. Investigatia presupune fixarea pe scalp a mai multor electrozi montati pe o casca speciala si conectati prin fire la dispozitivul special. Dupa aceea, pacientului i se cere sa stea linistit sau, in functie de tipul de electroencefalograma necesar, sa respire profund ori sa priveasca o sursa de lumina intermitenta.

Tot in functie de tipul de electroencefalograma, procedura poate dura intre 20 si 60 de minute sau chiar mai mult, timp in care electrozii capteaza impulsurile electrice de la nivelul scoartei cerebrale, care sunt transmise catre dispozitiv pentru a fi amplificate si transpuse in reprezentari grafice ce sunt apoi analizate de medicul neurolog. 

Tipuri de electroencefalograma

In functie de specificul fiecarui caz, procedura de descrisa mai sus poate diferi usor, astfel ca se disting mai multe tipuri de electroencefalograma dupa cum urmeaza:

• electroencefalograma de rutina – dureaza intre 20 si 40 de minute, cu pacientul in stare de veghe, raspunzand indicatiilor pe care medicul i le adreseaza in timpul procedurii;
• electroencefalograma cu privare de somn – pacientului i se cere sa nu doarma in noaptea precedenta investigatiei pentru a se putea depista eventuale anomalii care apar in conditii de odihna insuficienta;
• electroencefalograma in timpul somnului – se realizeaza cu pacientul in timp ce doarme, pentru evaluarea activitatii cerebrale in astfel de conditii;
• electroencefalograma in ambulatoriu – presupune purtarea electrozilor pe scalp timp de 24 de ore sau mai mult, in vederea obtinerii de informatii mai detaliate asupra activitatii cerebrale. In acest timp pacientul isi desfasoara activitatile obisnuite, iar datele sunt inregistrate pe un dispozitiv mobil, pentru a fi analizate ulterior.

Cand e recomandata o electroencefalograma

Electroencefalograma se face doar la recomandarea medicului neurolog si doar sub supravegherea acestuia, in scopul depistarii unor anomalii in ceea ce priveste activitatea cerebrala. Asociate cu anumite simptome acuzate de pacienti, aceste anomalii pot constitui indicii importante in stabilirea unui diagnostic si a unui tratament adecvat. Astfel, encefalograma poate contribui la diagnosticarea epilepsiei, a tulburarilor de somn, encefalitelor si altor infectii cerebrale, a tulburarilor psihice si afectiunilor neurodegenerative precum maladia Alzheimer. Mai trebuie adaugat ca prin electroencefalograma nu pot fi diagnosticate in mod direct tumorile pe creier, insa modificarile activitatii cerebrale generate de acestea pot fi usor depistate, constituind un indiciu care sa recomande alte investigatii precum tomografia computerizata sau examenul RMN.

Totodata, pacientii care au primit un astfel de diagnostic pot primi o noua recomandare de electroencefalograma pentru monitorizarea evolutiei bolii si/sau evaluarea raspunsului la tratament.  

Nu in ultimul rand, medicii apeleaza la electroencefalograma pentru a evalua gradul de activitate cerebrala in cazul pacientilor comatosi, iar pe baza rezultatelor poate fi stabilit diagnosticul de moarte cerebrala.

Principalele simptome pe baza carora un neurolog poate recomanda o electroencefalograma sunt urmatoarele:

• miscari necontrolate ale membrelor sau la nivelul fetei;
• senzatia de amorteala la nivelul membrelor, fetei sau in alte zone ale corpului;
• ameteli frecvente;
• dureri de cap;
• cosmaruri repetate;
• activitati inconstiente in timpul somnului;
• pierderi de memorie;
• crize convulsive;
• pierderea starii de constienta.

Cum sa va pregatiti pentru o electroencefalograma

Chiar daca e vorba de o procedura neinvaziva pentru care nu exista contraindicatii absolute, electroencefalograma presupune o minima pregatire din partea pacientului. Acesta este instruit de medicul neurolog ca in seara precedenta sau in ziua efectuarii investigatiei sa isi spele parul cu un sampon normal si sa nu foloseasca alte produse de ingrijire precum balsamurile, gelurile, vopseaua de par sau fixativul. Procedura presupune folosirea unei paste conductoare cu ajutorul careia se fixeaza electrozii pe scalp, iar astfel de produse ar putea afecta aderenta.

De asemenea, pacientilor li se recomanda sa se odihneasca bine in noaptea precedenta, cu exceptia electroencefalogramei ce presupune privarea de somn, caz in care pacientii nu trebuie sa doarma. 

Nu e necesar un regim alimentar special, iar pacientilor li se recomanda sa manance normal inainte pentru a evita scaderea glicemiei, ce poate denatura rezultatul investigatiei. Acelasi lucru se poate intampla si sub influenta cofeinei, asa ca este interzis consumul de cafea, ceai negru, energizante si alte bauturi sau alimente ce contin aceasta substanta, cu cel putin 8 ore inainte de procedura.

Pacientii aflati sub tratament nu trebuie sa-l intrerupa, dar e necesar ca medicul sa fie informat din timp asupra acestui aspect. In schimb, tusea, stranutul sau febra pot afecta derularea procedurii, asa ca pacientii cu astfel de simptome sunt reprogramati pentru o data ulterioara.

Pentru un adult e destul de usor sa parcurga o astfel de investigatie si sa urmeze indicatiile medicului, insa in cazul copiilor electroencefalograma poate fi un factor de stres. Prin urmare, in cazul lor se impune crearea unui ambient cat mai confortabil si relaxant, iar pentru aceasta e recomandat ca parintii sa le fie alaturi in timpul procedurii, eventual sa le aduca de acasa jucaria preferata.