
Bronhiile reprezinta cai respiratorii, apartinand tractului respirator inferior, prin care aerul este condus spre plamani. Exista mai multe tipuri de bronhii de-a lungul traiectului respirator, dupa cum urmeaza:
- Bronhii principale (primare): dreapta si stanga, se ramifica la nivelul traheei (la nivelul unei proeminente numita carina), acestea sunt cele mai largi si patrund in plamani prin hilul lor;
- Bronhii secundare (lobare): mai inguste, ramificatii ale bronhiilor principale;
- Bronhii tertiare (segmentare): ramificatii ale bronhiilor segmentare, mult mai inguste.
Aceste bronhii continua sa se ramifice pana la bronhii segmentare de ordinul 6, diviziunile fiind considerate a fi „bronhii subsegmentare”. Toate sunt sustinute de cartilaj, insa atunci cand ele devin prea mici pentru a fi sustinute, poarta denumirea de bronhiole. Bronhiile nu joaca niciun rol in schimbul gazos, ci reprezinta pasaje de circulatie ale aerului, formand un sistem de tuburi prin care aerul ajunge la nivelul plamanilor, principalele organe implicate in respiratie. Ca parte a histologiei specifice, bronhiile isi extind rolurile si in curatarea si eliminarea tractului inferior respirator, eliminand impuritatile si particulele straine inhalate in timpul ventilatiei.
Bronhii – informatii generale
Plamanii pot fi impartiti, fiziologic, in doua portiuni: parenchim pulmonar (portiunile implicate in schimbul gazos si transferul de gaze) si bronhii (cai respiratorii si alte organe care nu sunt in mod direct implicate in schimburile de gaze). Bronhiile sunt, din punct de vedere al localizarii, aflate in continuarea traheei, servind drept pasaj central catre plamani. Impreuna, traheea si cu bronhiile formeaza arborele traheobronsic al plamanilor, rolul arborelui fiind de a transporta in plamani aerul inspirat, unde sangele lipsit de oxigen devine oxigenat, la nivelul alveolelor. Mai mult decat atat, epiteliul bronhiilor si traheei este tapetat cu cili, blocand particulele straine.
Bronhii – rol si functii
Atat traheea, cat si bronhiile, reprezinta zone de conducere ale aerului spre plamani. Traheea, spre exemplu, are rolul de a conduce aerul din cavitatea bucala si nas spre plamani, iar bronhiile sunt cele care distribuie aerul la nivel pulmonar, pana cand acesta ajunge la sacii alevolari si la nivelul bronhiolelor respiratorii (care fac parte din parenchimul pulmonar). Sacii alveolari sunt cei care servesc drept locatie pentru schimbul de gaze – dioxid de carbon si oxigen – intre sange si plamani. Astfel, principalele functii indeplinite de bronhii sunt reprezentate de conducerea si directionarea aerului inspirat spre plamani, neavand niciun fel de rol in schimbul gazos.
O alta functie care ar putea fi atribuita acestor bronhii este reprezentata de histologia specifica. Atat traheea, cat si bronhiile, sunt formate din tesut columnar ciliar pseudostratificat, un tip de tesut care contine celule calciforme producatoare de mucus. Acest mucus are rolul de a proteja si lubrifia, ingloband, de asemenea, particule straine organismului care sunt inhalate involuntar. Miscarea ciliara are rolul de a impinge spre exterior particulele straine, favorizandu-se astfel si eliminarea acestora. Deoarece aerul patrunde prin bronhii, acesta este incalzit optim inainte de a ajunge la nivelul plamanilor, dar si purificat datorita prezentei cililor epiteliali.
Afectiuni la nivelul bronhiilor
Exista mai multe afectiuni care pot interesa bronhiile, iar uneori ar putea fi destul de dificil de facut o diferenta intre bronhii afectate si afectarea pulmonara. In multe situatii clinice, acestea ar putea fi afectate in sinergie, dar exista si patologii specifice pentru bronhii. In randurile care urmeaza, vor fi prezentate principalele afectiuni care pot aparea la nivelul bronhiilor.
Bronsita
Bronsita se traduce prin bronhii inflamate, putand avea caracter acut sau cronic. Bronsita acuta se dezvolta de cele mai multe ori ca urmare a infectiilor virale, bacteriene sau chiar fungice. In schimb, bronsita cronica este asociata anumitor boli pulmonare, cum ar fi cazul bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC). Expunerea la iritanti, fumatul excesiv, sunt frecvente la persoanele care sufera de bronsita cronica.
Bronsiolita
Se poate face o confuzie foarte usoara intre bronsita si bronsiolita, ambele afectiuni referindu-se, de fapt, la bronhii afectate. Dar, dupa cum am mentionat, exista mai multe tipuri de bronhii. Bronsiolita afecteaza bronhiolele, acele bronhii foarte mici care nu mai sunt sustinute de niciun fel de cartilaj. Simptomele sunt relativ asemanatoare, tipice unei boli inflamatorii.
Bronsiectazia
Este o afectiune care se traduce prin deteriorarea cailor respiratorii, acestea dilatandu-se, facand astfel mult mai grea eliminarea mucusului. Drept urmare, acesta acumuleaza bacterii in exces, ceea ce favorizeaza starea inflamatorie, leziunile, ridicand si un risc semnificativ de afectare la nivel pulmonar. Tesutul de la nivelul bronhiilor se poate cicatriza, pierzandu-si in totalitate atat elasticitatea, cat si functionalitatea. De mentionat este faptul ca dilatarea bronhiilor nu este una temporara, ci ireversibila, de unde si statusul cronic al bolii.
Astmul bronsic
Astmul presupune o hiperreactivitate la nivelul bronhiilor, ca urmare a expunerii la factorii care au potential declansator (aer rece, alergeni). Conductul bronsic se contracta, apare o secretie de mucus in exces, de unde si senzatia de sufocare din timpul unui atac de astm bronsic. Cu toate acestea, simptomele sunt reversibile, ameliorandu-se in urma administrarii substantei bronhodilatatoare prescrise de catre medicul specialist. Acestea au rolul de a promova relaxarea acelor bronhii ce s-au contractat, ducand la micsorarea lumenului conductului bronsic, pentru a permite fluxului de aer sa circule in continuare.
Atrezia bronsica
Malformatie congenitala rara, care se traduce prin faptul ca una dintre bronhiile principale are o destinatie „oarba” (inexistenta) la nivelul plamanilor. Deseori, poate fi asimptomatica, dar la pacientul simptomatic se observa dispnee si infectii respiratorii recurente.
Carcinomul bronhogenic
Desi este un tip de cancer pulmonar, apare initial la nivelul arborelui bronsic (bronhii primare). Fumatul este cel mai mare factor de risc pentru cancerul pulmonar. Metastazele unui carcinom bronhogenic sunt abundente si ample, datorita circulatiei limfatice extinse la acest nivel. Pe de alta parte, din cauza vascularizatiei pulmonare si bronsice abundente, celulele tumorale pot cu usurinta sa invadeze circulatia sistemica, ajungandu-se si la metastazare la nivelul altor organe.
Sfaturi pentru sanatatea bronhiilor
Pentru a avea bronhii sanatoase, se recomanda urmatoarele:
- Evitarea fumatului si limitarea consumului de alcool;
- Hidratarea optima;
- Practicarea exercitiilor fizice care cresc frecventa respiratorie;
- Igiena orala corespunzatoare;
- Practicarea exercitiilor de respiratie, care imbunatatesc functia pulmonara;
- Vaccinarea, pentru a preveni infectiile respiratorii.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537353/
https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/bronchi
https://www.verywellhealth.com/what-is-the-bronchus-structure-function-and-conditions-2249066
https://my.clevelandclinic.org/health/body/21607-bronchi
https://www.healthline.com/human-body-maps/bronchi
https://medlineplus.gov/bronchialdisorders.html

