Diferentele dintre stres si anxietate

Intr-o lume in care ritmul devine tot mai alert, iar cerintele par nesfarsite, starile de tensiune, neliniste si oboseala psihica au devenit o parte aproape fireasca a vietii. Multi oameni vorbesc despre „stres”, insa, uneori, ceea ce resimt este anxietate. Desi cele doua stari sunt apropiate si se pot manifesta asemanator, exista diferente esentiale intre ele - de la cauze si durata pana la impactul asupra sanatatii. A le distinge corect inseamna sa fiti mai aproape de regasirea starii de bine.

Ce este stresul, de fapt

Stresul este un raspuns firesc al organismului la o presiune externa, care poate fi o stiuatie dificila sau o amenintare. Apare atunci cand sunteti in intarziere, cand trebuie sa va incadrati intr-un termen limita, cand aveti un conflict ori o problema financiara. In toate aceste situatii, corpul elibereaza hormoni de stres – adrenalina si cortizol –  care accelereaza ritmul cardiac, cresc tensiunea arteriala si sporesc vigilenta. Este ceea ce specialistii numesc raspuns de „lupta sau fugi”, menit sa va pregateasca pentru actiune. Stresul mobilizeaza rapid resursele fizice si psihice, pentru a va ajuta sa faceti fata provocarilor. Asadar, desi are o conotatie negativa, el poate fi un factor pozitiv.

De obicei, stresul este temporar: dispare dupa ce situatia care l-a generat se incheie. Totusi, atunci cand stresul devine constant, fie din cauza unui job solicitant, a presiunilor familiale sau a unei boli cronice, el poate afecta atat sanatatea fizica, cat si pe cea emotionala. Se vorbeste atunci despre stres cronic. Acesta suprasolicita organismul si poate favoriza aparitia unor tulburari, precum durerile de cap sau hipertensiunea. Poate chiar duce la o stare de epuizare, cunoscuta drept burnout, caracterizata prin scaderea motivatiei si a performantei si atitudini negative fata de sine si fata de ceilalti.

Anxietatea, mai mult decat o simpla ingrijorare

Anxietatea, in schimb, este o stare sustinuta de excitare si vigilenta sporita, care nu dispare nici macar in absenta unui motiv concret. Daca stresul are o cauza clara, anxietatea se poate manifesta „din senin”, fara un declansator evident.

Persoanele anxioase traiesc adesea cu o neliniste difuza, cu senzatia ca „ceva rau urmeaza sa se intample”. Creierul este blocat intr-o bucla de anticipare a problemelor, astfel incat corpul continua sa reactioneze ca si cum ar fi ceva de rezolvat, chiar si atunci cand nu este cazul. Este epuizant, deoarece sistemul nervos nu are parte de nicio pauza. Aceasta stare de ingrijorare permanenta poate fi insotita de simptome fizice precum tensiune musculara, palpitatii, oboseala, transpiratie excesiva sau dificultati de concentrare. In formele mai severe, anxietatea poate lua forma tulburarilor de panica, a unor fobii sau a tulburarii de anxietate generalizata, caracterizata prin griji excesive pe termen lung.

Anxietatea devine o problema medicala atunci cand persista in timp si afecteaza viata de zi cu zi: munca, somnul, relatiile sociale etc.

Simptomele stresului si ale anxietatii

Ambele stari implica reactii similare ale corpului, deoarece activeaza aceleasi mecanisme biologice. Totusi, contextul si durata lor sunt diferite.

De cele mai multe ori, stresul se manifesta prin:

• tensiune musculara si dureri de cap
• iritabilitate, furie, frustrare
• insomnie sau somn agitat
• oboseala accentuata
• tulburari digestive (greata, diaree, constipatie)
• dificultati de concentrare

Simptome tipice ale anxietatii sunt:

• nelinistea constanta, sentimentul de teama
• palpitatiile si respiratia accelerata
• transpiratia abundenta
• senzatia de sufocare sau de gol in stomac
• amorteala sau furnicaturile
• „ceata mintala” (dificultati in a gandi clar si a lua decizii)

Stresul si anxietatea – asemanari si deosebiri

Pentru a observa mai clar ce le apropie si ce le separa, iata un tabel comparativ intre stres si anxietate:

Puteti da dintr-una intr-alta?

Categoric, da! In unele cazuri, stresul se poate transforma in anxietatee. Cand stresul devine persistent si coplesitor, poate declansa sentimente de ingrijorare constanta, frica sau neliniste, care sunt caracteristice anxietatii. Daca nu este gestionat, acest stres poate perturba viata de zi cu zi. Acest lucru poate duce la o reactie emotionala mai ampla. Drept urmare, oamenii pot dezvolta tulburari de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizata, atacurile de panica sau fobia sociala.

Cum puteti gestiona stresul si anxietatea

Desi nu pot fi eliminate complet, ambele pot fi gestionate eficient printr-un stil de viata echilibrat si prin dezvoltarea unor mecanisme de adaptare sanatoase. Iata cateva dintre ele:

Respiratia si relaxarea constienta

Exercitiile de respiratie profunda, meditatia sau relaxarea progresiva a muschilor reduc activitatea sistemului nervos simpatic si calmeaza corpul.

Activitatea fizica

Miscarea regulata stimuleaza eliberarea de endorfine, hormoni care imbunatatesc starea de spirit si reduc tensiunea interioara. Chiar si o plimbare de 30 de minute zilnic poate face diferenta.

Somnul de calitate

Lipsa somnului agraveaza simptomele. Incercati sa respectati un program fix de odihna, sa evitati ecranele inainte de culcare si sa creati un ritual relaxant seara.

Alimentatia echilibrata

Evitati consumul excesiv de cafeina si alcool, care pot accentua agitatia. Mesele regulate, bogate in legume, fructe, proteine si grasimi sanatoase, sustin echilibrul psihic.

Discutia cu persoane de incredere

A vorbi despre problemele care va apasa, fie cu prieteni, familie, fie cu un psiholog, ajuta la reducerea tensiunii si clarificarea gandurilor.

Practicile de mindfulness

Mindfulness inseamna a fi prezent in momentul actual, fara a judeca sau analiza excesiv. Este o metoda eficienta pentru a rupe ciclul gandurilor negative, care intretin anxietate.

Cand este necesar ajutorul specialistului

Daca starile de stres sau anxietate devin persistente si va afecteaza activitatile cotidiene, este recomandat sa cereti ajutorul unui medic sau psiholog. Semnele de alarma includ:

• griji constante care va impiedica sa va concentrati;
• atacuri de panica sau frici irationale;
• schimbari majore legate de somn, apetit sau igiena personala;
• tendinta de a consuma alcool sau medicamente pentru „a face fata”;
• tristete prelungita sau ganduri de auto-vatamare.

Tulburarile de anxietate pot fi tratate eficient prin psihoterapie cognitiv-comportamentala, expunere graduala la factori declansatori sau, uneori, prin tratament medicamentos prescris de specialist.

Ce trebuie sa retineti

Atat stresul, cat si anxietatea declanseaza acelasi mecanism de aparare: mintea percepe un pericol si pregateste corpul sa actioneze. Hormonii eliberati fac inima sa bata mai repede, respiratia sa se accelereze si muschii sa se incordeze. Sangele transporta mai mult oxigen si glucoza, iar simturile devin mai ascutite.

Aceasta reactie este utila in situatii de urgenta, insa daca este activata prea des, fara un pericol real, ea devine nociva. Organismul ramane intr-o stare de alerta constanta, ceea ce duce la oboseala cronica, epuizare emotionala si diverse probleme de sanatate.

Stresul si anxietatea fac parte din viata fiecaruia dintre noi. Aceste stari nu trebuie nici demonizate, dar nici negate. Daca observati ca aceste stari va afecteaza semnificativ viata de zi cu zi, nu ezitati sa cereti ajutor specializat.

Echilibrul emotional nu inseamna lipsa stresului sau a anxietatii, ci capacitatea de a le recunoaste, de a le intelege si de a le gestiona in mod eficient. Si de ce nu, de a le transforma in aliati ai propriei evolutii.

Surse:

https://www.healthline.com/health/stress-and-anxiety#symptoms

https://www.medicalnewstoday.com/articles/stress-vs-anxiety#summary

https://www.clinical-partners.co.uk/insights-and-news/anxiety/what-is-the-difference-between-stress-and-anxiety

https://www.apa.org/topics/stress/anxiety-difference

https://time.com/7297776/anxiety-stress-how-to-cope/