Sari la continut

Eczema vulgara: cauze, simptome, diagnostic si tratamente

Eczema vulgara: cauze, simptome, diagnostic si tratamente
Farmacia Catena

Eczeme-vulgare

Eczema reprezinta un termen general care descrie un grup de afectiuni inflamatorii ale pielii caracterizate prin roseata, mancarime, uscaciune si aparitia unor leziuni specifice. Cea mai frecventa forma este eczema vulgara, cunoscuta si sub denumirea de dermatita atopica.

„Afectiunea evolueaza in pusee, alternand perioadele de remisiune cu episoade de agravare, iar severitatea simptomelor difera de la un pacient la altul. Desi apare cel mai frecvent in copilarie, eczema vulgara poate persista pana la varsta adulta sau poate debuta chiar dupa adolescenta”, ne explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.


Ce este eczema vulgara si cum apare?

Eczema vulgara este o boala inflamatorie cronica a pielii, determinata de interactiunea dintre predispozitia genetica, modificarile sistemului imunitar si factorii de mediu. Caracteristica principala a bolii este afectarea barierei cutanate, ceea ce permite pierderea accelerata a apei din piele si patrunderea mai usoara a iritantilor, alergenilor si microorganismelor.

„In mod normal, stratul superficial al pielii functioneaza asemenea unei bariere protectoare. La persoanele cu eczema vulgara, aceasta bariera este fragilizata, iar pielea devine uscata, sensibila si predispusa inflamatiei. Sistemul imunitar reactioneaza exagerat la factori care, in mod obisnuit, nu provoaca probleme, ceea ce determina aparitia rosetii, pruritului si a leziunilor eczematoase”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

Eczema vulgara este frecvent asociata cu alte afectiuni alergice mediate de imunoglobulina E (IgE), precum astmul bronsic, rinita alergica si anumite alergii alimentare. Aceste afectiuni fac parte din ceea ce specialistii numesc „marsul atopic”, o succesiune de manifestari alergice care pot aparea in diferite etape ale vietii.

Eczema vulgara versus dermatita atopica

In practica, termenii eczema vulgara si dermatita atopica sunt utilizati adesea pentru a descrie aceeasi afectiune. Este important insa sa intelegem relatia dintre acesti doi termeni:

  • eczema reprezinta denumirea generala pentru mai multe boli inflamatorii ale pielii;
  • eczema vulgara (dermatita atopica) este cea mai frecventa forma de eczema;
  • termenul „vulgara” provine din latina medicala si inseamna „comuna”.

Pe langa eczema vulgara exista si alte forme de eczema, precum:

Eczema vulgara se diferentiaza prin caracterul sau cronic, predispozitia genetica si asocierea frecventa cu alte boli care prezinta componenta alergica.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru eczema vulgara?

Eczema vulgara apare prin asocierea mai multor mecanisme biologice. Nu exista o singura cauza responsabila de aparitia bolii.

Predispozitia genetica

Mostenirea genetica are un rol esential. Riscul dezvoltarii bolii este:

  • peste 50% daca unul dintre parinti are o afectiune atopica;
  • pana la 80% daca ambii parinti sunt afectati.

„Una dintre cele mai importante modificari genetice implica proteina filagrina, responsabila de integritatea barierei cutanate. Deficitul sau modificarile acesteia favorizeaza uscarea pielii si patrunderea alergenilor”, explica dr. Iasmina Wadi.

Dezechilibrele sistemului imunitar

Sistemul imunitar reactioneaza exagerat la factori obisnuiti din mediu. Consecintele sunt:

  • inflamatia pielii;
  • prurit intens;
  • afectarea barierei cutanate;
  • aparitia puseelor repetate.
  • Factorii de mediu

Numerosi factori pot agrava eczema vulgara:

  • temperaturile extreme;
  • aerul uscat;
  • transpiratia;
  • poluarea;
  • detergentii si produsele de curatenie;
  • parfumurile si cosmeticele iritante;
  • stresul psihologic.

Alergiile alimentare

Intre 10% si 30% dintre pacienti prezinta sensibilitate alimentara care poate agrava eczema vulgara. Cele mai frecvente alimente implicate sunt:

  • ouale;
  • laptele;
  • arahidele;
  • soia;
  • graul.

Eliminarea acestora din alimentatie trebuie facuta exclusiv la recomandarea medicului, dupa confirmarea alergiei.

Fumatul

Studii recente arata ca fumatul reprezinta un factor de risc pentru debutul eczemei vulgare la adulti si poate contribui la agravarea simptomelor.

Cine dezvolta mai frecvent eczema vulgara?

Boala afecteaza:

  • aproximativ 15–30% dintre copii;
  • aproximativ 2–10% dintre adulti.

Incidenta este mai mare in tarile dezvoltate si in regiunile cu clima rece si umiditate redusa. In functie de varsta debutului, eczema vulgara poate fi:

  • cu debut precoce: de la nastere pana la 2 ani; aproximativ 60% dintre cazuri apar in primul an de viata;
  • cu debut tardiv: dupa pubertate;
  • cu debut la seniori: dupa 60 de ani, situatie mult mai rara.

La multi copii simptomele se amelioreaza sau dispar pana la adolescenta, insa la altii eczema vulgara persista si la varsta adulta.

Care sunt simptomele asociate cu eczema vulgara?

Manifestarile clinice difera in functie de varsta si de stadiul bolii. Simptomul comun tuturor pacientilor este pruritul intens, care determina scarpinare repetata si intretine inflamatia.

Eczema vulgara la sugari

La sugarii cu eczema vulgara apar frecvent:

  • pete si placi rosii;
  • vezicule mici;
  • cruste;
  • piele foarte uscata;
  • prurit intens;
  • localizare predominanta pe obraji, scalp si suprafetele externe ale membrelor.

Zona scutecului este afectata mai rar de leziuni specifice dermatitei atopice.

Eczema vulgara la copii

Pe masura ce copilul creste, leziunile isi modifica localizarea. Cele mai afectate regiuni sunt:

  • plica cotului;
  • spatele genunchilor;
  • gatul;
  • incheieturile mainilor;
  • gleznele.

Leziunile sunt mai putin umede si devin mai descuamative.

Eczema-vulgara

Eczema vulgara la adulti

La adulti predomina:

  • pielea foarte uscata;
  • placi ingrosate;
  • lichenificare (ingrosarea pielii prin scarpinare repetata);
  • fisuri dureroase;
  • afectarea mainilor, pleoapelor, gatului si fetei.

Eczema vulgara are un impact important asupra calitatii vietii, deoarece mancarimea este foarte puternica si afecteaza somnul, activitatea profesionala si starea psihica.

Evolutia leziunilor

Leziunile pot trece prin mai multe stadii:

  • acute: roseata, edem, papule, vezicule si cruste;
  • subacute: descuamare si roseata persistenta;
  • cronice: placi ingrosate, piele uscata si accentuarea desenului cutanat.

Cum se stabileste diagnosticul de eczema vulgara?

Diagnosticul este stabilit, in majoritatea cazurilor, prin consult dermatologic si examinarea atenta a pielii. Aspectul leziunilor, localizarea acestora, varsta pacientului si istoricul medical sunt suficiente pentru confirmarea bolii. Medicul va urmari:

  • distributia caracteristica a leziunilor;
  • istoricul de prurit cronic;
  • antecedentele personale sau familiale de alergii;
  • evolutia recurenta a simptomelor.

Uneori pot fi observate si alte semne sugestive, precum keratoza pilara sau uscaciunea accentuata a pielii. In situatiile in care diagnosticul de eczema vulgara este incert, se poate efectua o biopsie cutanata, care evidentiaza modificarile tipice eczemei.

„La copiii cu forme severe sau rezistente la tratament pot fi recomandate investigatii suplimentare pentru identificarea unor alergeni specifici, precum testele cutanate sau determinarea anticorpilor IgE. Totusi, prezenta unui test pozitiv nu inseamna automat ca acel alergen este responsabil de aparitia puseelor si rezultatele trebuie interpretate intotdeauna in context clinic”, completeaza dr. Iasmina Wadi.

Care sunt optiunile de tratament pentru eczema vulgara?

In eczema vulgara, tratamentul urmareste controlul inflamatiei, reducerea pruritului, refacerea barierei cutanate si prevenirea recidivelor. Planul terapeutic este individualizat in functie de varsta pacientului, severitatea bolii si frecventa puseelor.

Ingrijirea zilnica a pielii

Refacerea barierei cutanate reprezinta baza tratamentului. Recomandarile includ:

  • aplicarea emolientelor de cel putin doua ori pe zi;
  • utilizarea unguentelor sau cremelor bogate in lipide;
  • aplicarea produselor in primele 3 minute dupa baie sau dus;
  • folosirea apei caldute, nu fierbinti;
  • evitarea produselor parfumate si a sapunurilor agresive;
  • mentinerea unei hidratari constante, inclusiv in perioadele fara simptome.

Corticosteroizii topici

Acestia reprezinta tratamentul de prima intentie in timpul puseelor acute de eczema vulgara. Se recomanda:

  • aplicarea pe zonele inflamate inaintea emolientului;
  • alegerea potentei in functie de localizarea si severitatea leziunilor;
  • reducerea treptata a frecventei aplicarii dupa controlul inflamatiei;
  • utilizarea intermitenta, de doua ori pe saptamana, in zonele predispuse la recidive, daca medicul recomanda acest lucru.

Tratamente topice nesteroidiene

Pentru zonele sensibile, precum fata, pleoapele, axilele sau regiunea inghinala, medicul poate recomanda tratamente antiinflamatoare fara corticosteroizi. Acestea includ:

  • inhibitori de calcineurina (tacrolimus, pimecrolimus);
  • inhibitori ai fosfodiesterazei-4;
  • inhibitori JAK, indicati in anumite forme ale bolii.

Fototerapia

In formele moderate sau severe care nu raspund suficient la tratamentele topice poate fi recomandata fototerapia. Cele mai utilizate metode sunt:

  • UVB cu banda ingusta;
  • UVA;
  • combinatii UVA/UVB.

Tratamentul sistemic

In cazurile severe sau extinse de eczema vulgara pot fi necesare medicamente administrate oral sau injectabil. Optiunile includ:

  • ciclosporina;
  • metotrexat;
  • azatioprina;
  • micofenolat mofetil.

Terapiile biologice si tratamentele moderne

In ultimii ani au fost dezvoltate terapii tintite care actioneaza asupra mecanismelor inflamatorii implicate in eczema vulgara. Printre acestea se numara:

  • anticorpi monoclonali care blocheaza interleukinele IL-4 si IL-13;
  • terapii orientate impotriva IL-13;
  • tratamente care reduc pruritul prin inhibarea receptorului IL-31.

Alte masuri terapeutice

In anumite situatii, medicul dermatolog mai poate recomanda:

  • bai cu solutii antiseptice diluate pentru reducerea colonizarii bacteriene;
  • probiotice in cazuri selectate;
  • evaluarea alergiilor alimentare atunci cand exista suspiciuni bine intemeiate;
  • dieta de excludere doar dupa confirmarea existentei unei alergii.

 

Bibliografie:

Cuyler M, Twilley D, Lall N. Eczema: etiology, subtypes, therapeutic approaches and socioeconomic impact. Front Allergy. 2026 Jan 12;6:1675475. doi: 10.3389/falgy.2025.1675475. PMID: 41602867; PMCID: PMC12833359. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12833359/

Kolb L, Villarreal LA, Sathe NC. Atopic Dermatitis. [Updated 2026 Mar 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448071/

Nemeth V, Syed HA, Evans J. Eczema. [Updated 2024 Mar 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538209/

Wang Z, Zhang M. Smoking and the risk of atopic dermatitis: A two-sample mendelian randomization study. Medicine (Baltimore). 2023 Nov 10;102(45):e36050. doi: 10.1097/MD.0000000000036050. PMID: 37960725; PMCID: PMC10637425. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10637425/