
Eritrocitele marite, fenomen cunoscut si sub denumirea de eritrocitoza sau policitemie, reprezinta cresterea numarului de globule rosii peste valorile normale pentru varsta.
De cele mai multe ori, eritrocitele marite la copii se descopera in urma unei hemoleucograme si nu reprezinta un diagnostic in sine, ci un semnal ca trebuie identificata cauza.
„Uneori, eritrocitele marite la copii pot fi consecinta deshidratarii, alteori pot indica afectiuni cardiace, pulmonare, renale sau, foarte rar, boli ale maduvei osoase”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Ce sunt eritrocitele si ce functii au?
Eritrocitele (globulele rosii) sunt cele mai numeroase celule din sange si sunt produse in maduva osoasa. Principalul lor rol este transportul oxigenului de la plamani catre toate tesuturile organismului si preluarea unei parti din dioxidul de carbon pentru a fi eliminat prin respiratie.
Producerea eritrocitelor este controlata in principal de eritropoietina (EPO), un hormon secretat de rinichi atunci cand organismul detecteaza un nivel scazut de oxigen in sange.
Principalele functii ale eritrocitelor sunt:
- transporta oxigenul catre organe si tesuturi prin intermediul hemoglobinei;
- transporta o parte din dioxidul de carbon catre plamani;
- contribuie la mentinerea echilibrului acido–bazic al organismului;
- participa la distributia optima a oxigenului in timpul efortului fizic si al dezvoltarii copilului.
„Atunci cand numarul eritrocitelor creste excesiv, sangele poate deveni mai vascos, ceea ce poate ingreuna circulatia si creste riscul anumitor complicatii, in functie de cauza care a determinat aceasta modificare”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Care sunt valorile normale ale eritrocitelor la copii?
Valorile normale difera in functie de varsta copilului, deoarece organismul trece prin numeroase modificari in primele luni si in perioada adolescentei. De aceea, eritrocitele marite la copii pot avea valori destul de diferite in functie de varsta copilului:
|
Varsta copilului |
Valorile normale ale eritrocitelor |
|
Nou-nascut (sange din cordonul ombilical) |
4,0–6,6 milioane/µL |
|
1–3 luni |
3,0–5,4 milioane/µL |
|
6 luni–2 ani |
3,7–5,3 milioane/µL |
|
2–6 ani |
3,9–5,3 milioane/µL |
|
6–12 ani |
4,0–5,2 milioane/µL |
|
12–18 ani |
4,1–5,4 milioane/µL |
Interpretarea analizelor trebuie realizata intotdeauna in functie de intervalele de referinta ale laboratorului si impreuna cu celelalte valori ale hemoleucogramei, precum hemoglobina si hematocritul. Mai mult, intervalele de referinta pentru eritrocite marite la copii pot varia si in functie de sexul copilului.
Care sunt cauzele si afectiunile asociate cu eritrocite marite la copii?
„Clasificam eritrocitoza in patru categorii principale: relativa, secundara, primara si policitemia neonatala. Stabilirea tipului este esentiala pentru alegerea investigatiilor si a tratamentului”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Iata care sunt cauzele care pot duce la eritrocite marite la copii:
Eritrocitoza relativa (pseudopolicitemia)
In aceasta situatie, numarul total al eritrocitelor este normal, insa cantitatea de plasma din sange este redusa. Astfel, concentratia eritrocitelor pare mai mare decat este in realitate.
Deshidratarea
Este cea mai frecventa cauza de eritrocite crescute la copii, dar asociaza o „crestere falsa”. Poate aparea in urma:
- varsaturilor repetate;
- diareei severe;
- arsurilor extinse;
- aportului insuficient de lichide;
- febrei prelungite.
Dupa corectarea deshidratarii, eritrocitele marite la copii revin de regula la valorile normale.
Administrarea diureticelor
Diureticele elimina apa din organism si pot reduce volumul plasmatic, determinand cresterea aparenta a numarului de eritrocite la copii. Aceasta situatie apare mai ales la copiii care urmeaza tratamente pentru anumite afectiuni cardiace sau renale.
Eritrocitoza secundara (dependenta de eritropoietina)
„In eritrocitoza secundara, rinichii secreta cantitati crescute de eritropoietina deoarece organismul percepe ca tesuturile primesc prea putin oxigen sau, mai rar, din cauza unor boli care stimuleaza in mod anormal productia acestui hormon”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Raspunsul normal la hipoxie
Aici este vorba despre modul in care raspunde organismul la privarea de oxigen:
Bolile cardiace congenitale cianogene
Reprezinta cea mai frecventa cauza patologica pentru eritrocite marite la copii. Afectiuni precum tetralogia Fallot, sindromul Eisenmenger, determina scaderea oxigenarii sangelui, iar organismul produce mai multe eritrocite pentru a compensa deficitul.
Bolile pulmonare cronice
Printre cauzele pulmonare care duc la eritrocite marite la copii se numara:
- astmul bronsic sever;
- fibroza chistica;
- sindromul de hipoventilatie centrala congenitala.
Hipoxia persistenta stimuleaza secretia de eritropoietina, ceea ce duce la eritrocite marite la copii.
Apneea in somn si hipoventilatia
Episoadele repetate de scadere a oxigenului in timpul somnului pot determina cresterea productiei de eritrocite, mai ales daca afectiunea ramane netratata. In cazul acestor afectiuni, fenomenul de eritrocite marite la copii persista pe termen lung sau chiar se agraveaza.
Locuirea la altitudini mari
Aerul contine mai putin oxigen la altitudine, iar organismul raspunde prin cresterea productiei de eritrocite pentru a imbunatati transportul oxigenului. De aceea, este mult mai probabil ca fenomenul de eritrocite marite la copii sa apara la cei care locuiesc, de exemplu, la munte.
Hemoglobinopatiile cu afinitate crescuta pentru oxigen
„Sunt boli genetice rare in care hemoglobina leaga oxigenul foarte puternic si il elibereaza mai greu catre tesuturi. Desi sangele este bine oxigenat, organele primesc mai putin oxigen, iar rinichii stimuleaza producerea de eritrocite, ceea ce poate duce la eritrocite marite la copii si nu numai”, explica dr. Ioana Scripca.
Productia inadecvata de eritropoietina
In aceste situatii, nivelul oxigenului este normal, insa rinichii sau anumite tumori produc excesiv eritropoietina.
Afectiunile renale
Printre cauzele renale care duc la eritrocite marite la copii se numara:
- chisturile renale;
- hidronefroza;
- stenoza arterei renale.
„Aceste boli pot determina ischemie locala, iar rinichiul interpreteaza gresit ca organismul are nevoie de mai multe eritrocite”, explica dr. Ioana Scripca.

Tumorile secretoare de eritropoietina
Sunt extrem de rare in copilarie, insa pot include:
- hepatoblastomul;
- tumora Wilms;
- carcinomul renal;
- hemangioblastomul cerebelos.
Pe langa eritrocite marite la copii, acestea asociaza si alte simptome mult mai relevante.
Eritrocitoza primara (independenta de eritropoietina)
In aceasta categorie, problema apare direct la nivelul maduvei osoase, care produce excesiv eritrocite chiar daca nivelul eritropoietinei este normal sau scazut.
Eritrocitoza congenitala
Numita si eritrocitoza familiala si congenitala primara, este o boala ereditara rara care poate fi cauza pentru eritrocite marite la copii.
„Cea mai frecventa cauza este mutatia genei EPOR, care determina receptorii eritropoietinei sa ramana permanent activati. Astfel, maduva osoasa produce un numar excesiv de eritrocite chiar si in prezenta unor cantitati mici de eritropoietina”, explica dr. Ioana Scripca.
Policitemia vera
Policitemia vera este o boala mieloproliferativa determinata, in majoritatea cazurilor, de mutatia JAK2. Desi este relativ frecventa la adulti, la copii apare exceptional, reprezentand sub 0,1% dintre cazurile diagnosticate inaintea varstei de 20 de ani.
Policitemia neonatala
La nou-nascuti, valorile crescute ale eritrocitelor pot aparea temporar din cauza unor particularitati ale perioadei perinatale.
Insuficienta placentara
Poate duce la eritrocite marite la copiii nou-nascuti, fiind asociata cu:
- preeclampsia materna;
- diabetul gestational;
- fumatul in timpul sarcinii.
„Aceste situatii reduc oxigenarea fatului si stimuleaza productia de eritrocite inca din viata intrauterina, fiind o cauza frecventa pentru eritrocite crescute la copii nou-nascuti”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Sindromul transfuzor-transfuzat
Poate aparea in sarcinile gemelare monocoriale, cand unul dintre gemeni primeste un volum mai mare de sange decat celalalt.
Clamparea intarziata a cordonului ombilical
Transferul unei cantitati mai mari de sange placentar catre nou-nascut poate determina o crestere temporara a numarului de eritrocite. In majoritatea cazurilor, aceasta modificare se normalizeaza spontan.
Cand se recomanda consultul medical?
In caz de eritrocite marite la copii, consultul medical este recomandat intotdeauna, chiar daca modificarea este descoperita intamplator si copilul nu prezinta simptome. Eritrocitele crescute la copii nu reprezinta o boala ca atare, ci un indicator ca organismul raspunde la o anumita problema sau ca exista o afectiune care trebuie identificata.
Medicul poate recomanda investigatii suplimentare, precum repetarea hemoleucogramei, determinarea hemoglobinei si hematocritului, dozarea eritropoietinei, pulsoximetria, ecografia renala, ecocardiografia sau testele genetice, in functie de suspiciunea clinica.
Intrebari frecvente:
Care sunt cauzele pentru eritrocite marite in urina?
Eritrocitele crescute in urina (hematuria) nu au legatura cu eritrocitoza din sange. Pot aparea in infectii urinare, litiaza renala, traumatisme, glomerulonefrite sau alte boli ale rinichilor si tractului urinar.
Ar trebui sa ma ingrijorez daca am eritrocite usor marite?
Nu intotdeauna. Deshidratarea temporara poate determina o crestere discreta a eritrocitelor, deshidratarea fiind, de altfel, o cauza frecventa pentru eritrocite crescute la copii. Totusi, modificarea persistenta sau foarte proeminenta trebuie evaluata de medic pentru identificarea cauzei.
Care sunt cauzele pentru eritrocite si leucocite marite?
Asocierea poate aparea in infectii, boli inflamatorii, deshidratare severa sau, mai rar, in afectiuni hematologice care implica maduva osoasa.
Care sunt cauzele pentru eritrocite si hematocrit marite?
Cele mai frecvente sunt deshidratarea, hipoxia cronica, bolile cardiace congenitale, bolile pulmonare, afectiunile renale si eritrocitozele primare.
Care este tratamentul pentru eritrocite marite?
Tratamentul depinde de cauza identificata. In unele cazuri este suficienta corectarea deshidratarii, iar in altele este necesara tratarea bolii cardiace, pulmonare, renale sau hematologice care a determinat cresterea numarului de eritrocite. De aceea, automedicatia nu este recomandata, iar planul de tratament trebuie stabilit de medic.
Bibliografie:
Aslan D, Altay C. Incidence of high erythrocyte count in infants and young children with iron deficiency anemia: re-evaluation of an old parameter. J Pediatr Hematol Oncol. 2003 Apr;25(4):303-6. doi: 10.1097/00043426-200304000-00007. PMID: 12679644. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12679644/
Aylan Gelen S, Sarper N, Zengin E, Tahsin İ, Azizoğlu M. Clinical Characteristics of Pediatric Patients with Congenital Erythrocytosis: A Single-Center Study. Indian J Hematol Blood Transfus. 2022 Apr;38(2):366-372. doi: 10.1007/s12288-021-01484-z. Epub 2021 Aug 25. PMID: 35496967; PMCID: PMC9001768. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9001768/
Bell D, Erythrocytosis. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 28 Jul 2026). Link: https://radiopaedia.org/articles/erythrocytosis-1
Borsani O, Varettoni M, Riccaboni G, Rumi E. Erythrocytosis in congenital heart defects: hints for diagnosis and therapy from a clinical case. Front Med (Lausanne). 2024 Aug 12;11:1419092. doi: 10.3389/fmed.2024.1419092. PMID: 39188884; PMCID: PMC11345742. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11345742/
Haider MZ, Anwer F. Secondary Polycythemia. [Updated 2023 May 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562233/
Pillai AA, Kaur A, Mukkamalla SKR. Polycythemia. [Updated 2026 Feb 15]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526081/
Prchal J. Primary Familial and Congenital Erythrocytosis. 2016 Nov 10 [Updated 2025 Jan 23]. In: Adam MP, Bick S, Mirzaa GM, et al., editors. GeneReviews® [Internet]. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; 1993-2026. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK395975/
