Hematii: totul despre globulele rosii

Celulele rosii (hematii) sunt elemente figurate ale sangelui, implicate in transportul oxigenului de la plamani spre tesuturile organismului. Ele sunt cele care dau culoarea rosie sangelui. Cand ajung la maturitate, au forma rotunda, biconcava si sunt anucleate. Tot in hematii se gaseste un compus numit hemoglobina, care este o proteina cu rol in legarea si transportul oxigenului. Ca urmare a evolutiei, arhitectura hematiilor le permite acestor celule sa circule usor si flexibil de-a lungul sistemului cardiovascular, asigurandu-le o suprafata eficienta pentru schimbul de gaze. Desi au o structura destul de solida, celulele sunt flexibile si pot cu usurinta circula prin artere.

Ce sunt hematiile sau globulele rosii?

Hematiile fac parte integranta din componenta celulara a sangelui, alaturi de alte tipuri de celule cum ar fi leucocitele si trombocitele. Functia de baza indeplinita de hematii este de a asigura si mentine transportul gazelor respiratorii: oxigen de la plamani spre tesuturi si dioxid de carbon de la tesuturi, spre plamani, urmand a fi eliminat in actul expiratiei. Eritrocitele sunt celule care nu au nucleu, iar in citoplasma lor se gaseste hemoglobina, o proteina cu rol in a fixa atomii de oxigen. Au diametru de 7-8 micrometri si, vazute la microscop, aceste hematii au forma de cerc cu o gaura centrala denumita „paloare centrala”, care reprezinta o treime din diametrul celulei.

Tonico Forte este un supliment alimentar fara zahar, cu indulcitor, avand in compozitie 4 aminoacizi (Arginina, Fosfoserina, Glutamina, Asparagina) si Vitamina B12.

Benesio Tonico Forte 10 ml X 10 flacoane

Vezi detalii

Numarul total de hematii variaza in functie de sex. Volumul celular mediu (MCV) este valoarea volumului mediu al globulelor rosii si serveste la diagnosticarea anemiei. Valorile normale sunt cuprinse intre 80-100 fL. Eritrocitele cu MCV mai mic de 80 fL sunt denumite microcite, iar cele cu MCV mai mare de 100 fL sunt denumite macrocite. Durata de viata a unei hematii este de aproximativ 120 de zile, aproximativ 1% din numarul total de hematii fiind inlocuit aproape in fiecare zi cu eritrocite noi. Eritrocitele batrane sau alterate sunt distruse de catre splina, insa si in alte parti ale corpului, printr-un proces numit hemoliza.

Ce roluri si functii au hematiile in organism?

Principala functie a unei hematii este aceea de a transporta oxigenul din plamani spre tesuturile corpului, in vederea asigurarii necesitatilor nutritionale si metabolice, si de a transporta ulterior dioxidul de carbon, un produs rezidual al metabolismului, spre plamani, unde se elimina printr-un proces automat de respiratie. Oxigenul este esential pentru mentinerea vietii, iar functiile si rolurile unei hematii sunt absolut indispensabile supravietuirii. Hematiile transporta oxigenul, gaz indispensabil vietii, spre tesuturile dezoxigenate. Ca urmare a scaderii presiunii partiale de oxigen si a pH-ului scazut, in tesuturi hemul isi pierde afinitatea pentru oxigen, livrandu-l aici.

Functia unei hematii continua si dupa eliberarea oxigenului in tesuturi: preia dioxidul de carbon din celula (rezultat in urma proceselor metabolice) si, prin combinare cu apa, il transforma intr-un compus bicarbonat si hidrogen. Majoritatea dioxidului de carbon ajunge la nivel pulmonar, unde va fi eliminat prin actul respiratiei. Drept urmare, functia unei hematii este si a asigura in mod continuu mentinerea unui pH in vivo fiziologic, evitandu-se acidoza/alcaloza. Intrucat este anucleata, hematia nu are nevoie de o cantitate foarte mare de oxigen pentru a-si asigura functia metabolica, ceea ce inseamna ca majoritatea oxigenului fixat va fi eliberat in tesuturi.

Hematii scazute – simptome asociate

Numarul de hematii variaza in functie de sex, dupa cum urmeaza:

• Persoane de sex masculin: 5.200.000 – 5.500.000 hematii/μL;
• Persoane de sex feminin: 4.700.000 – 5.000.000 hematii/μL;
• Nou-nascuti (indiferent de sex): aproximativ 4.000.000 hematii/μL.

Abaterile de la aceste intervale sunt considerate patologice, desi pot exista variatii individuale, insa normale, in anumite conditii. De exemplu, sportivii de performanta tind sa aiba un numar relativ mai mare de hematii, ca urmare a necesitatilor mult mai mari de oxigenare a tesuturilor. Cu toate acestea, persoanele cu hematii scazute, pe fond patologic, se pot confrunta cu o gama variata de simptome, in mod obisnuit specifice starii anemice:

• Slabiciune generalizata, oboseala, letargie;
• Sindromul picioarelor nelinistite;
• Dificultati de respiratie, indeosebi la efort;
• Dureri toracice;
• Toleranta redusa la efort;
• Ameteli, sincopa;
• Sindromul Pica (dorinta de a consuma substante neobisnuite);
• Piele rece la atingere;
• Tahipnee;
• Hipotensiune arteriala ortostatica;
• Paloarea conjunctivei;
• Senzatia de ameteala in momentul ridicarii in picioare;
• Astenie generalizata.

Slabiciunea generalizata si oboseala reprezinta semne caracteristice pentru hematii scazute, cu instalarea anemiei. Starea anemica poate fi foarte usor relevata prin investigatiile specifice, asa cum este hemoleucograma completa.

Hematii scazute – cauze si afectiuni asociate

Exista mai multe cauze care pot duce la hematii scazute, asadar anemie, clasificate astfel:

Anemie microcitara hipoproliferativa (MCV sub 80 fL)

• Anemie prin deficit de fier;
• Anemia din boli cronice;
• Anemie sideroblastica;
• Talasemie;
• Saturnism (intoxicatie cronica cu plumb).

Anemie normocitara hipoproliferativa (MCV intre 800-100 fL)

• Anemia din boli cronice;
• Anemie aplastica;
• Insuficienta renala;
• Aplazia pura a celulelor rosii;
• Mielofibroza (procese mieloftizice);
• Mielomul multiplu.

Anemie macrocitara hipoproliferativa (MCV peste 100 fL)

• Consum cronic de alcool;
• Boli hepatice;
• Hipotiroidism;
• Deficit de vitamina B12;
• Sindrom mielodisplazic;
• Leucemie mielomonocitara cronica;
• Indusa de medicamente (diuretice, agenti chimioterapeutici, hipoglicemianti, tratamente si terapii anticonvulsivante);
• Anemie refractara.

Anemie hemolitica

• Hemoglobinopatii si enzimopatii;
• Indusa de medicamente;
• Reactii de transfuzie;
• Infectii severe;
• Muscaturi de sarpe si altele.

In astfel de conditii, numarul de hematii scade sub valoarea normala, ceea ce inseamna ca, desi organismul are nevoie de aceleasi cantitati de oxigen, numarul scazut de hematii nu mai poate perfuza, in mod fiziologic, tesuturile. Se instaleaza starea de slabiciune si, in cazurile marcante si deosebit de severe, in lipsa tratamentului pot aparea complicatii deosebit de grave, care pun in pericol viata unei persoane.

Farmacistii Catena recomanda Benesio Magneziu B complex. Combinatia de Magneziu si complexul de Vitamina B (B1, B2, B3, B5, B6, B12 si acid folic) contribuie la metabolismul energetic normal, la reducerea oboselii si extenuarii, la mentinerea sanatatii psihice si la functionarea normala a sistemului nervos.

Benesio Magneziu B complex X 14 plicuri orodispersabile

Vezi detalii

Hematii crescute – simptome si manifestari

Policitemia (eritrocitoza) descrie starea in care numarul de hematii este peste valoarea normala. In practica clinica, astfel de situatii se reflecta intr-o crestere a nivelurilor de hemoglobina sau a hematocritului peste valoarea considerata normala (in functie de sex si varsta). Persoanele cu hematii crescute se pot confrunta cu o serie de simptome, dupa cum urmeaza:

• Stare de oboseala;
• Dureri de cap;
• Ameteli;
• Vedere incetosata tranzitorie;
• Amaurosis fugax (pierderea temporara a vederii);
• Episoade de epistaxis, sangerari gastrointestinale, echimoze usoare, spontane;
• Senzatia de prurit dupa un dus cu apa calda, in special la nivelul spatelui;
• Transpiratii abundente;
• Dureri la nivel abdominal.

Aceste simptome asociate cu hematii crescute sunt destul de nespecifice, motiv pentru care, in general, afectiunea se diagnosticheaza pe baza informatiilor oferite de hemoleucograma. Boala are potential fatal, ca urmare a posibilitatii formarii cheagurilor de sange si migrarii acestora.

Hematii crescute – cauze si afectiuni asociate

Exista mai multe cauze si afectiuni asociate numarului de hematii crescute. Acestea includ:

Policitemie relativa

• Deshidratare severa, cu pierdere de lichid: diaree, varsaturi severe;
• Sindromul Gaisböck;
• Arsuri severe;
• Diureza patologica.

Policitemie primara

• Policitemia vera;
• Policitemia congenitala (familiala).

Policitemie secundara

• Adaptarea la altitudine duce, in timp, la hematii crescute;
• Boli care duc la hipoxie (BPOC, astm bronsic necontrolat, sindromul Pickwickian);
• Cauze iatrogene (flebotomie, administrare de steroizi anabolizanti, terapia cu testosteron);
• Hemoglobinopatii (cu hematii crescute);
• Tulburari renale (chisturi renale, cancer renal, stenoza arterei renale, sindromul Bartter sau glomerulonefrita sclerozanta focala);
• Policitemie neonatala (adaptare fiziologica la mediul intrauterin).

Numarul crescut de hematii duce la o ingrosare a sangelui si, implicit, la diferite tulburari cand vine vorba de hemodinamica normala. Formarea cheagurilor de sange este o complicatie relativ frecvent intalnita la persoanele cu hematii crescute care nu urmeaza tratament. Necesitatea de a distruge un numar mult mai mare de hematii poate duce, in timp, la splenomegalie.

Resurse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526081/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499994/
3. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1357272502000870?via%3Dihub
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539702/
5. https://www.redcrossblood.org/donate-blood/dlp/red-blood-cells.html
6. https://www.britannica.com/science/red-blood-cell