Fractura de pelvis – cauze, factori de risc, diagnostic si recuperare

Cu toate ca incidenta cazurilor de fractura de pelvis este una destul de scazuta, un astfel de accident presupune mai multe riscuri in comparatie cu alte tipuri de fracturi care se produc mai frecvent. Aceasta, pentru ca fractura de sold poate fi insotita de hemoragii puternice sau de afectarea severa a unor organe interne, iar in multe situatii poate duce chiar la deces.

Fractura de pelvis presupune ruperea unuia sau mai multor oase din structura bazinului, adica a acelui inel osos aflat la jumatatea corpului, care face legatura intre coloana vertebrala si oasele membrelor inferioare si totodata serveste ca suport de ancorare pentru muschii abdomenului si cei ai coapselor.

Daca osul sau oasele rupte nu se deplaseaza, putem vorbi de o fractura de pelvis stabila, care este mai putin grava, insa nu lipsita de riscuri. Fractura instabila presupune deplasarea oaselor fracturate, ceea ce afecteaza stabilitatea pelvisului si pune in pericol organele si vasele de sange importante, aflate in apropiere.

Fractura de pelvis – factori de risc

Fractura de pelvis are o pondere de aproximativ 3% din totalul fracturilor inregistrate la adulti, ceea ce inseamna ca riscul de a suferi un astfel de accident este destul de redus. Cu toate acestea, factorii de risc pot fi intalniti la tot pasul, in unele cazuri fiind imposibil de evitat.

• Varsta – adultii si varstnicii constituie principalele categorii de varsta in randul pacientilor cu fractura de pelvis, din cauza faptului ca odata cu trecerea anilor oasele isi pierd elasticitatea si se pot rupe mai usor.
• Sexul – organismul femeilor este adaptat pentru a face fata perioadelor de sarcina, iar din acest motiv pelvisul este mai elastic decat in cazul barbatilor. Prin urmare, acestia sunt mai predispusi riscului de a suferi o fractura de pelvis.
• Deficitul de calciu si vitamina D – calciul este principalul mineral din structura oaselor, care inglobeaza 99% din cantitatea totala din organism. In acelasi timp, vitamina D este indispensabila pentru absorbtia calciului, iar in lipsa unor cantitati optime din acesti nutrienti, creste riscul producerii fracturii de pelvis.
• Osteoporoza – este o boala caracterizata de reducerea densitatii osoase, ce se produce odata cu inaintarea in varsta si este favorizata de lipsa de calciu si vitamina D. Oasele devin astfel mai fragile si se pot rupe mai usor.
• Practicarea anumitor sporturi sau activitati periculoase – sporturile de contact si cele in care jucatorii pot suferi caderi sau lovituri puternice pot fi considerate un factor de risc asociat cu fractura de pelvis, precum si activitatile ce presupun lucrul la inaltime.

Fractura de pelvis – cauze

Fractura de pelvis se produce de obicei in urma unor evenimente majore care pun in pericol integritatea fizica si chiar viata. Cele mai frecvente cauze inregistrate sunt urmatoarele:

• accidentele de circulatie;
• accidentele de munca;
• caderile de la inaltime;
• actele de agresiune fizica;
• traumatismele severe suferite in alte conditii decat cele mentionate mai sus.

De asemenea, in cazuri rare, fractura de pelvis se poate produce si pe fondul unor complicatii aparute in perioada sarcinii sau la nastere.

Fractura de pelvis – manifestari clinice

Manifestarile clinice asociate cu fractura de pelvis por varia de la caz la caz in functie de gravitate, tipul fracturii si de zona exacta in care se afla oasele rupte sau fisurate.

Indiferent de aceste detalii, orice pacient care a suferit o fractura de pelvis va acuza dureri care se intensifica atunci cand incearca sa mearga sau sa isi miste picioarele ori soldul. De multe ori pacientii, chiar nu pot sta in picioare, iar cand stau intinsi isi tin membrele inferioare sau/si bazinul in pozitii nefiresti, pentru a ameliora durerea.

Pelvisul fracturat poate prezenta si deformari in cazul fracturilor instabile, iar o alta manifestare frecventa o constituie invinetirea pielii din zona afectata.

Daca fractura de pelvis afecteaza si vasele de sange importante din zona bazinului, pot aparea sangerari prin uretra sau rect, care pot fi constatate si prin prezenta sangelui in urina sau materiile fecale. De asemenea, afectarea vaselor sanguine poate determina disparitia pulsului, racirea extremitatilor din cauza aportului redus de sange, amorteli la nivelul membrelor inferioare sau senzatia de furnicaturi.

Daca fractura de pelvis implica si afectarea vezicii sau a altor componente ale aparatului excretor, poate fi insotita de dificultati de urinare.

Avand in vedere ca se produce de obicei in urma unor accidente majore, pacientii cu fractura de pelvis intra adeseori in stare de soc.

Fractura de pelvis – protocol de diagnostic

Simptomele descrise mai sus sunt evidente, astfel ca ofera un prim indiciu important in stabilirea diagnosticului, la fel si imprejurarile in care a avut loc evenimentul nedorit. Asadar, un prim pas il constituie examinarea pacientului, etapa in care pot fi observate cu usurinta eventualele deformari de la nivelul bazinului si reactiile pacientului, atunci cand trebuie sa stea in picioare sa mearga sau sa-si miste picioarele.

Oricat de evidente ar fi semnele care sa indice fractura de pelvis, diagnosticul nu poate fi stabilit fara o investigatie imagistica. Radiografia ste o procedura aplicata in cazul oricarei fracturi, astfel ca nu lipseste nici de aceasta data din protocolul de diagnostic. Pentru imagini mai detaliate si informatii suplimentare, se apeleaza adesea si la examinarea prin tomografie computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN).

Tratament fractura de pelvis

Daca fractura de pelvis este stabila sau presupune doar aparitia unei fisuri tratamentul este unul nechirurgical si presupune o perioada de repaus pentru da posibilitatea oaselor sa se „sudeze” in mod natural. In aceasta perioada se recomanda si administrarea de anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sange, iar pentru calmarea durerilor pot fi administrate analgezice. Ulterior, pacientul este incurajat sa inceapa sa faca miscare imediat ce medicul ii recomanda acest lucru, pentru a grabi recuperarea.

Fractura de pelvis instabila sau complexa necesita de cele mai multe ori cel putin o interventie chirurgicala pentru repozitionarea si fixarea oaselor prin diferite metode specifice, ceea ce va necesita o perioada de recuperare mai indelungata.

Fractura de pelvis – complicatii si riscuri asociate

Pe cat de scazuta este incidenta, pe atat de severe sunt riscurile asociate cu fractura de sold, care in aproximativ jumatate din cazuri duce la deces. Se intampla cel mai adesea in cazul fracturilor instabile, iar riscul este cu atat mai mare cu cat varsta pacientului este mai inaintata. In astfel de situatii, complicatiile sunt generate de interventiile chirurgicale pe care pacientul trebuie sa le suporte, de perioada indelungata de imobilizare la pat si de incapacitatea organismului de a se reface dupa un astfel de accident.

Fractura de pelvis poate genera hemoragie interna masiva sau poate provoca lezarea unor organe importante, cum ar fi vezica urinara sau intestinul gros, iar in perioada de recuperare poate aparea tromboza venoasa profunda, asociata formarii unor cheaguri de sange. Daca un astfel de cheag sau un fragment desprins din el, ajunge in plamani, se produce embolia pulmonara, care duce de cele mai multe ori la deces.

Sfaturi pentru preventie

Pentru intarirea oaselor si cresterea rezistentei la socuri puternice, se recomanda o alimentatie din care sa nu lipseasca laptele si produsele lactate, care sunt cea mai importanta sursa de calciu. De asemenea, pentru a favoriza absorbtia calciului, petreceti cat mai mult timp in aer liber, pentru ca actiunea razelor soarelui asupra pielii influenteaza sinteza vitaminei D.

Totodata, pentru evitarea evenimentelor rutiere care pot cauza fractura de sold, conduceti intotdeauna cu prudenta, purtati centura de siguranta si feriti-va de situatiile riscante.

In cazul sportivilor si al persoanelor care desfasoara activitati la inaltime, se recomanda purtarea echipamentului de protectie si respectarea tuturor regulilor de siguranta.

Nu ezitati sa folositi dispozitivele ajutatoare cand va deplasati, daca sunteti o persoana in varsta si simtiti ca nu mai aveti suficienta sustinere in picioare sau daca ati suferit un accident ori o interventie chirurgicala care va impiedica sa mergeti fara sprijin. De asemenea, in sezonul rece, evitati portiunile alunecoase si pe cele acoperite cu noroi, unde puteti cadea usor.