Glanda lacrimala: ce este, ce rol si functii are, afectiuni asociate

Glanda lacrimala: ce este, ce rol si functii are, afectiuni asociate Glanda lacrimala: ce este, ce rol si functii are, afectiuni asociate

Ultima actualizare: 19 iunie 2025

Sistemul lacrimal, din care face parte si glanda lacrimala, este o componenta foarte importanta a aparatului ocular, si are un rol central in mentinerea sanatatii si functionalitatii in primul rand a suprafetei oculare. La limita dintre sistemul imunitar, neurologic si endocrin, glanda lacrimala participa activ nu doar la secretia de lacrimi, ci si la apararea imunologice locala, la mentinerea homeostaziei corneene si la asigurarea calitatii vederii. Desi glanda lacrimala are o dimensiune foarte redusa, disfunctiile acesteia conduc la afectarea severa a filmului lacrimal, cu un impact evident asupra confortului ochilor, claritatii vederii si, de asemenea, susceptibilitatii la infectii.


Ce este glanda lacrimala?

Glanda lacrimala este o structura exocrina de forma ovala, localizata anatomic in cadranul din partea superioara si externa a orbitei, intr-o fosa a osului frontal, care este denumita chiar fosa glandei lacrimale. Aceasta este alcatuita din doua parti: una orbitala si una palpebrala, separate prin aponevroza muschiului ridicator al pleoapei superioare. Partea orbitala a glandei este mult mai voluminoasa si se afla mai in profunzime, in timp ce portiunea palpebrala este situata mai inferior, in contact cu conjunctiva. Histologic, glanda lacrimala este o glanda tubulo-acinara cu structura seroasa, compusa din acini secretori ce contin celule specializate in sinteza si secretie.

Structura glandei lacrimale este sustinuta de o stroma conjunctiva bogata in vase de sange, vase limfatice si terminatii nervoase vegetative, in special de origine parasimpatica, responsabile de controlul secretiei. Majoritatea persoanelor poseda cate o glanda lacrimala pentru fiecare ochi, numita glanda lacrimala principala, dar exista si glande lacrimale accesorii (Krause, Wolfring). Acestea sunt localizate in fornixul conjunctival superior si contribuie la secretia constanta, mai ales in conditii bazale, de lacrimi. Lacrimile sunt stocate in sacul lacrimal. Celelalte structuri ce intra in structura aparatului lacrimal sunt canalul nazolacrimal si canalele lacrimale.

Glanda lacrimala – roluri si functii

Glanda lacrimala este responsabila pentru secretia componentei apoase a filmului lacrimal, care este un lichid complex ce acopera suprafata anterioara a globului ocular. Pe de alta parte, filmul lacrimal este alcatuit, pe langa stratul apos, din alte doua straturi:

  • stratul lipidic (produs de glandele Meibomius);
  • stratul mucos (secretat de celulele caliciforme conjunctivale).

Stratul apos este secretat, in principal, de glanda lacrimala. Lacrimile contin apa, electroliti (de exemplu, Na⁺, K⁺, Cl⁻, HCO₃⁻), proteine (lizozim, lactoferina, lipocalina, imunoglobuline), dar si factori de crestere si mediatori antiinflamatori. Aceste componente sunt esentiale atat pentru lubrifierea normala a suprafetei oculare, cat si pentru asigurarea protectiei antimicrobiene (prin enzimele prezente in stratul apos), eliminarea particulelor straine din ochi, stabilizarea filmului lacrimal si facilitarea unei refractii optime a luminii. Secretia lacrimala, care este asigurata de glanda lacrimala, poate fi:

  • bazala, constanta, esentiala pentru mentinerea hidratarii corneene (astfel, se asigura o buna functionare a structurilor oculare care sustin vederea);
  • reflexa, declansata de stimuli iritativi, cum ar fi vantul, lumina puternica, prezenta corpilor straini la nivelul ochilor;
  • emotionala, mediata de sistemul limbic si asociata cu trairi si emotii puternice (plansul, fie de fericire, fie de tristete).

Glanda lacrimala raspunde la stimuli printr-un act reflex: receptorii de pe suprafata oculara sunt cei care transmit semnale prin ramul oftalmic al nervului trigemen (V), care ajung in trunchiul cerebral, iar de acolo, prin fibre parasimpatice ale nervului facial (VII) sunt transmise comenzile catre glanda lacrimala, pentru a secreta lacrimi.

Glanda lacrimala – afectiuni asociate

Functiile pe care glanda lacrimala le indeplineste pot fi afectate de numeroase conditii care, in esenta, se manifesta predominant prin disfunctii ale filmului lacrimal, cu afectarea ulterioara a suprafetei oculare. In continuare, vor fi prezentate cele mai comune afectiune care intereseaza, in special, glanda lacrimala.

Sindromul ochiului uscat

Afectiunea mai este denumita si „keratoconjunctivita sicca”. Este cea mai frecventa patologie, asociata cu hipofunctia glandei lacrimale. Exista doua mecanisme principale care duc la aceasta afectiune, si anume:

  • mecanismul hiposecretor, prin scaderea productiei de lacrimi (disfunctie primara la nivelul glandei lacrimale);
  • mecanismul evaporativ, prin instabilitatea filmului lacrimal datorata deficitului stratului de lipide din biofilmul ochiului.

Cauzele hiposecretiei includ imbatranirea, tulburarile hormonale (in special postmenopauza) si deficitul nutritional (hipovitaminoza A), medicatia sistemica (antihistaminice, antidepresive si diuretice). Aceasta afectiune asociata cu glanda lacrimala poate fi cauzata si de boli autoimune, cum ar fi sindromul Sjögren – o boala sistemica caracterizata prin distrugerea limfocitara a mai multor glande exocrine, in glanda salivara si glanda lacrimala, ceea ce duce la xeroftalmie si la xerostomie.

Simptomele includ senzatia de arsura, de nisip in ochi, fotofobie, vedere incetosata si durere la nivelul ochilor. Examenul bimicroscopic evidentiaza hiperemie conjunctivala, dar si puncte de keratita superficiala, instabilitatea filmului lacrimal (testul Break-Up Time <10 secunde). Este recomandat tratamentul de substitutie lacrimala cu lacrimi artificiale, geluri, unguente, in unele cazuri utilizarea de antiinflamatoare topice (ciclosporina, corticosteroizi) si protectie oculara.

Dacrioadenita

Aceasta afectiune defineste inflamatia glandei lacrimale si poate fi acuta sau cronica. Deseori, este cauzata de agenti infectiosi – bacterii precum Staphylococcus aureus sau virusuri (Epstein-Barr, virusul urlian, Influenza). Dacrioadenita (glanda lacrimala inflamata) poate fi cauzata, de asemenea, si de afectiuni autoimune, precum sarcoidoza, granulomatoza cu poliangeita. Forma acuta se manifesta prin edem, roseata, durere in cadranul superior si extern al orbitei, frecvent in asociere cu febra (ca urmare a infectiei) si cu limitarea miscarilor oculare.

Glanda lacrimala inflamata poate fi confundata usor cu celulita orbitara, si necesita diagnostic diferential. Tratamentul include antibiotice sistemice sau antivirale, iar in formele severe poate fi necesar chiar drenajul chirurgical. Formele cronice apar mai des in cadrul bolilor sistemice si se manifesta prin hipertrofia glandei, persistenta si nedureroasa. Diagnosticul se pune pe seama biopsiei si testelor imunologice, iar tratamentul este specific bolii subiacente.

Tumori ale glandei lacrimale

Tumorile glandei lacrimale pot fi benigne (adenom pleomorf) sau maligne (adenocarcinom sau carcinom adenoid chistic, limfom). De asemenea, glanda lacrimala poate fi un potential sediu de metastazare sau limfoproliferari. O tumora la glanda lacrimala se poate manifesta prin:

  • proptoza (exoftalmie, protruzia globilor oculari);
  • deplasarea globului ocular in jos si medial;
  • durere localizata (mai frecventa in tumorile maligne);
  • edem cronic si palparea unei mase dure in cadrul superior, extern.

Imagistica orbitala (prin CT sau RMN) este indispensabila pentru evaluarea extensiei tumorale. Tratamentul implica excizia chirurgicala a tumorii localizata pe glanda lacrimala, radioterapie sau chimioterapie, in functie de tipul histologic al tumorii si, bineinteles, in functie de stadiu.

Disfunctia neuromotorie a glandei lacrimale

Nervii care inerveaza glanda lacrimala pot fi afectati in leziuni ale nervului facial, cum ar fi de exemplu paralizia Bell, in caz de neuropatie diabetica si dupa interventii neurochirurgicale. Se poate ajunge la reducerea reflexului lacrimal, ceea ce contribuie la aparitia uscaciunii oculare. Evaluarea functionala si tratamentul cauzei neurologice sunt prioritare, dar in cazuri refractare pot fi necesare masuri permanente de protectie oculare (pansamente, ocluzoare sau ochelari de umidificare care suplinesc, intr-un fel, functiile pe care glanda lacrimala le indeplineste).

Atrofia senila a glandei lacrimale

Odata cu inaintarea in varsta, glanda lacrimala isi reduce volumul, ceea ce are impact negativ si asupra functiei sale. Prin urmare, deoarece glanda lacrimala este atrofiata, este cu mult mai probabil ca persoanele in varsta sa se confrunte cu sindromul ochiului uscat. Aceste modificari sunt considerate fiziologice pe fondul inaintarii in varsta, dar pot fi accentuate de expunerea la poluanti, fumat, consumul de alcool, deshidratare sau alte patologii subiacente (diabet). Astfel, tratamentul este doar simptomatic, concentrandu-se pe refacerea stratului apos si pe reducerea evaporarii: folosirea lacrimilor artificiale, umidificatoare, ocluzia punctelor lacrimale.

Amiloidoza glandei lacrimale

Amiloidoza este o afectiune rara caracterizata prin formarea unor depozite extracelulare, uzual de natura proteica si insolubile (amiloid), in diferite tesuturi si organe. Atunci cand se formeaza in glanda lacrimala, poate aparea fie in contextul unei amiloidoze sistemice, fie drept o forma localizata. Manifestarile includ tumefactia nedureroasa in regiunea glandei lacrimale, posibila proptoza discreta sau deplasarea globilor oculari, semne de uscaciune oculara in situatia in care este afectata secretia lacrimala.

Mucocelul glandei lacrimale

Un mocel al glandei lacrimale reprezinta o leziune chistica, benigna, in mod obisnuit provocata de obstructia ductelor excretoare ale glandei si acumularea secretiei in interiorul acinilor (fiind vorba despre o retentie de secretie). Este o afectiune mai rara, dar adesea confundata fie cu alte mase orbitale, fie cu dacrioadenita cronica. Manifestarile sunt marirea progresiva, nedureroasa a glandei lacrimale si palparea unei mase moi, mobile, in cadranul superior si extern ocular.

 

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532914/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4793137/

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/02713683.2020.1774065

https://radiopaedia.org/articles/lacrimal-gland