Hemoragie subarahnoidiana: cauze, simptome, diagnostic, recuperare si preventie

Hemoragia subarahnoidiana este o sangerare produsa in spatiul dintre creier si tesuturile care acopera creierul. Spatiul este cunoscut sub numele de spatiu subarahnoidian. Hemoragia subarahnoidiana este un tip de accident vascular cerebral. Este o urgenta medicala care necesita tratament imediat.

Principalul simptom al unei hemoragii subarahnoidiene este o durere de cap brusca si foarte puternica. Unii oameni o descriu ca fiind cea mai grava durere de cap pe care au simtit-o vreodata. Hemoragia subarahnoidiana poate provoca, de asemenea, greata, varsaturi, rigiditate la nivelul gatului si alte simptome.

Sangerarea apare de obicei atunci cand un anevrism, care este o dilatare anormala a arterelor cerebrale, se sparge in creier. Sangerarea poate fi cauzata de o leziune craniana. Uneori, o incurcatura de vase de sange din creier, cunoscuta sub numele de malformatie arteriovenoasa, provoaca sangerarea. Insa poate fi provocata si de alte afectiuni, cum ar fi cele ale vaselor de sange.

Daca nu este tratata, hemoragia subarahnoidiana poate duce la leziuni cerebrale permanente sau la deces, asa ca este important sa primiti tratament imediat.

Ce este hemoragia subarahnoidiana?

Hemoragia subarahnoidiana (HSA) este o sangerare care se produce in zona dintre creier si tesuturile subtiri care il acopera si il protejeaza. HSA este o urgenta medicala.

Creierul are trei straturi sau invelisuri (care formeaza meningele) care se afla intre craniu si tesutul cerebral. Stratul cel mai exterior al meningelui se numeste dura mater, stratul din mijloc este arahnoida, iar stratul cel mai apropiat de creier este pia mater. HSA apare atunci cand exista sangerare sub stratul arahnoidian.

Hemoragia subarahnoidiana este cauzata frecvent de traumatisme craniene si/sau de un anevrism cerebral rupt. Acestea pot varia in severitate.

Cum recunoasteti o hemoragie subarahnoidiana?

Principalul simptom al hemoragiei subarahnoidiene este o durere de cap in lovitura de trasnet, o durere de cap extrem de severa care apare brusc. Persoanele care au suferit o astfel de durere de cap o descriu adesea ca fiind cea mai grava durere de cap din viata lor. Durerea de cap pulseaza de obicei in apropierea cefei.

Hemoragia subarahnoidiana poate provoca si alte semne si simptome, cum ar fi:

• rigiditate la nivelul gatului
• greata
• varsaturi
• vorbire neclara
• depresie, confuzie, delir sau apatie
• alterarea cunostintei, uneori pierderea ei
• convulsii
• hemoragie intraoculara
• dificultate ocazionala la ridicarea unei pleoape
• crestere brusca a tensiunii arteriale

Durerea de cap si rigiditatea la nivelul gatului sunt similare cu simptomele meningitei. Cu toate acestea, o hemoragie subarahnoidiana nu provoaca eruptii cutanate sau febra.

Cauze si factori de risc

Hemoragia subarahnoidiana poate aparea spontan sau ca urmare a unui traumatism cranian.

Hemoragia subarahnodiana spontana este cauzata de cele mai multe ori de anevrisme cerebrale. Aceste anevrisme se umfla si slabesc peretii arterelor in timp.

Ruperea unui anevrism provoaca o sangerare rapida. Aceasta afectiune este responsabila de majoritatea cazurilor de hemoragie subarahnodiana.

Alte cauze ale HSA sunt:

• sangerarea provenita de la o malformatie arteriovenoasa (MAV)
• tulburarile de coagulare
• utilizarea de anticoagulante

O leziune grava la nivelul capului, cum ar fi cea care apare in urma unui accident de masina, poate duce, de asemenea, la hemoragie subarahnoidiana.

Hemoragia provocata de anevrism poate aparea la orice varsta, dar este mai frecventa intre 40 si 60 de ani. Anevrismele cerebrale sunt mai frecvente la femei, fumatori si la persoanele cu hipertensiune arteriala. In unele cazuri, traumatismele cerebrale pot provoca anevrisme si pot duce la o hemoragie subarahnoidiana.

Factori de risc pentru HSA

Hemoragia subarahnoidiana poate aparea la orice varsta, iar unele persoane se nasc chiar cu anevrisme cerebrale care pot duce la aceasta afectiune. Potrivit specialistilor, femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte anevrisme cerebrale si, prin urmare, hemoragie subarahnoidiana. Fumatul si hipertensiunea arteriala pot creste, de asemenea, riscul de a dezvolta un anevrism. Consumul de droguri, in special metamfetamina si cocaina, creste dramatic riscul de a dezvolta HSA.

Diagnostic

Daca o persoana se confrunta cu rigiditate la nivelul gatului si dureri de cap severe fara sa existe o cauza cunoscuta, acestea pot indica o hemoragie subarahnoidiana.

Hemoragia subarahnoidiana este o urgenta medicala. Cei care au semne ale afectiunii trebuie sa mearga imediat la camera de garda.

O scanare RMN ofera o imagine detaliata a interiorului craniului. Aceasta poate ajuta la identificarea hemoragiei si a altor probleme ale vaselor de sange.

O scanare CT poate detecta prezenta sangelui la nivelul creierului si orice alte probleme care pot aparea. Medicul poate injecta o substanta de contrast pentru a descoperi sursa hemoragiei.

De asemenea, un medic neurolog poate realiza o ecografie Doppler pentru a monitoriza fluxul sanguin in creier. Modificari neobisnuite ale ratei fluxului sanguin ar putea indica faptul ca arterele din creier sunt in spasm. Acest lucru poate provoca hemoragii suplimentare.

Cum se trateaza hemoragia subarahnoidiana?

Pentru a preveni spasmul vaselor de sange din apropierea unui anevrism rupt, medicii pot administra un medicament numit nimodipina. Nimodipina trateaza hipertensiunea arteriala si previne spasmele. Tratamentul cu acest medicament poate continua timp de aproximativ 3 saptamani.

Un medic poate utiliza morfina pentru a trata durerea de cap cauzata de hemoragia subarahnoidiana.

Tratamentul poate implica uneori aplicarea unui clips in cazul unui anevrism. Cliparea anevrismului implica intreruperea fluxului de sange catre acesta.

Embolizarea endovasculara este o alta optiune de tratament. Aceasta procedura implica introducerea unui cateter sau a unui tub mic de plastic intr-o artera, de obicei in zona inghinala sau a piciorului. Chirurgul introduce apoi tubul prin vasele de sange pana cand ajunge la partea creierului unde se afla anevrismul. Dupa aceasta, medicul introduce spirale de platina in anevrism prin tubul respectiv. Acestea opresc fluxul sanguin in anevrism, oprind efectiv hemoragia. Aceasta interventie are o rata de succes mai buna decat cliparea anevrismului, iar recuperarea se desfasoara mai repede.

Recuperarea dupa o hemoragie subarahnoidiana

Recuperarea este diferita pentru fiecare persoana. Poate dura luni sau ani. Timpul necesar pentru recuperare depinde de multi factori, cum ar fi cauza si severitatea hemoragiei subarahnoidiene.

In timpul recuperarii, este posibil sa apara:

• Dureri de cap. Aceste dureri de cap sunt mai usoare decat cele cauzate de HSA si pot fi gestionate cu analgezice. Durerile de cap se amelioreaza de obicei in timp.
• Senzatii ciudate. Este posibil sa aveti o senzatie ciudata de „gadilare” in cap. La fel ca durerile de cap, aceste senzatii ar trebui sa dispara in timp.
• Oboseala. Este normal sa va simtiti foarte obosit in primele luni de recuperare. Este posibil sa fie nevoie sa faceti pauze frecvente pe parcursul zilei.
• Probleme cu somnul. Insomnia afecteaza frecvent persoanele in timpul recuperarii. Ar putea fi util sa urmati o rutina zilnica si sa faceti pauze frecvente de somn.
• Pierderea miscarii sau a senzatiei. Este posibil sa pierdeti o parte a miscarii sau a senzatiei pe o parte a corpului.
• Modificari ale simturilor. Simturile gustului si mirosului se pot schimba in timpul perioadei de recuperare. De obicei, aceste modificari sunt temporare.
• Tulburari de dispozitie. Este posibil sa experimentati depresie sau anxietate in timpul procesului de recuperare.
• Modificari de vedere. Este frecvent sa apara modificari de vedere, cum ar fi vedere incetosata, pete negre si vedere dubla. Aceste schimbari dispar de obicei dupa cateva luni.

Posibile complicatii

Chiar si dupa tratament, este posibil sa existe un risc de complicatii asociate. Cea mai frecventa este hemoragia repetata. Aceasta apare atunci cand o ruptura care s-a vindecat singura se rupe din nou. Sangerarea repetata poate creste riscul de deces. Comele cauzate de HSA pot duce, de asemenea, in cele din urma la deces.

In unele cazuri, persoanele pot avea convulsii sau accidente vasculare cerebrale din cauza leziunilor cerebrale cauzate de HSA, iar efectele pot dura.

Poate fi prevenita hemoragia subarahnoidiana?

Singura modalitate de a preveni aceasta afectiune este identificarea potentialelor probleme de la nivelul creierului. Depistarea precoce si, in unele cazuri, tratamentul unui anevrism cerebral pot preveni o hemoragie ulterioara in spatiul subarahnoidian.

Referinte:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/subarachnoid-hemorrhage/symptoms-causes/syc-20361009

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17871-subarachnoid-hemorrhage-sah

https://www.healthline.com/health/subarachnoid-hemorrhage

https://www.medicalnewstoday.com/articles/220844