Hipertensiunea arteriala. Cauze. Simptome. Tratament

Hipertensiunea arteriala. Cauze. Simptome. Tratament Hipertensiunea arteriala. Cauze. Simptome. Tratament

Ultima actualizare: 16 iulie 2025

Dr. Valeria Slavu, medic primar cardiologie si medic primar medicina interna in cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica, Bucuresti.

Hipertensiunea arteriala (HTA) se refera la cresterea presiunii arteriale, adica forta cu care sangele circula prin artere este in mod constat mai mare decat valorile normale. Cu cat este mai ridicat nivelul tensiunii arteriale, cu atat creste si riscul de a suferi de boli de inima, infarct miocardic si accident vascular cerebral.

Tensiunea arteriala se masoara in mmHg si se inregistreaza ca doua numere:

  • Tensiunea arteriala sistolica (primul numar) – indica presiunea din artere atunci cand inima bate;
  • Tensiunea arteriala diastolica (al doilea numar) - indica presiunea din artere atunci cand inima se relaxeaza intre doua batai.

In functie de valorile tensiunii arteriale, hipertensiunea poate fi clasificata astfel:

  • Optima – tensiunea arteriala sistolica sub 120 mmHg si tensiunea arteriala diastolica sub 80 mmHg;
  • Normala - tensiunea arteriala sistolica intre 120-129 mmHg si tensiunea arteriala diastolica intre 80-84 mmHg;
  • Normal inalta - tensiunea arteriala sistolica intre 130-139 mmHg si tensiunea arteriala diastolica intre 85-89 mmHg;
  • Hipertensiune arteriala grad 1 - tensiunea arteriala sistolica intre 140-159 mmHg si tensiunea arteriala diastolica intre 90-99 mmHg;
  • Hipertensiune arteriala grad 2 - tensiunea arteriala sistolica intre 160-179 mmHg si tensiunea arteriala diastolica intre 100-109 mmHg;
  • Hipertensiune arteriala grad 3 - tensiunea arteriala sistolica mai mare sau egala cu 180 mmHg si tensiunea arteriala diastolica mai mare sau egala cu 110 mmHg;
  • Hipertensiune sistolica izolata - tensiunea arteriala sistolica mai mare sau egala cu 140 mmHg si tensiunea arteriala diastolica mai mica de 90 mmHg.

Hipertensiunea arteriala mai este numita si „ucigasul tacut” al inimii deoarece se dezvolta pe parcursul mai multor ani si deseori nu provoaca niciun simptom. La nivel mondial, statisticile arata ca 1 din 3 persoane adulte are hipertensiune arteriala, fiind principala cauza de deces in lume. In Romania, hipertensiunea arteriala este cea mai frecventa afectiune cardiovasculara.

Hipertensiunea arteriala (HTA), cauze si factorii de risc

Cauza hipertensiunii arteriale depinde de tipul acesteia:

  • Hipertensiune arteriala primara (numita si esentiala) – la majoritatea pacientilor cu acest tip de hipertensiune nu exista o cauza identificabila. Acest tip de hipertensiune arteriala tinde sa se dezvolte treptat, pe parcursul mai multor ani;
  • Hipertensiune arteriala secundara – cauzele acestui tip de hipertensiune arteriala pot fi identificate, la baza fiind vorba de diferite probleme medicale sau medicamente pe care le luati.

Cauzele hipertensiunii arteriale secundare pot fi:

  • boli renale;
  • boli endocrine;
  • apnee obstructiva de somn;
  • defecte congenitale ale inimii;
  • medicamente precum pilule anticonceptionale, corticosteroizi, antiinflamatoare nesterioidiene.

Exista mai multi factori de risc pentru hipertensiune arteriala:

  • varsta - persoanele cu varsta de peste 65 de ani sunt mai expuse riscului de hipertensiune arteriala;
  • istoricul familial de hipertensiune – aveti rude cu aceasta problema medicala;
  • obezitatea;
  • consumul ridicat de alcool;
  • aportul ridicat de sodiu (sare);
  • sedentarismul;
  • fumatul;
  • stresul.

Care sunt simptomele?

Hipertensiunea arteriala a primit numele de „ucigas tacut” pentru ca in majoritatea cazurilor nu provoaca semne sau simptome, cu exceptia situatiilor in care valorile tensiunii arteriale ating niveluri periculos de ridicate.

Anumite persoane pot manifesta simptome nespecifice, precum dureri de cap ce apar brusc, dificultati de respiratie, sangerari nazale, ameteli sau inrosirea fetei. Aceste simptome apar de regula atunci cand tensiunea arteriala a atins praguri ridicate sau a crescut brusc, caz in care aveti nevoie urgenta de ajutor medical.

Cand trebuie sa ne adresam medicului?

Desi hipertensiunea arteriala este asimptomatica, este indicat sa mergeti urgent la medic daca tensiunea arteriala este mult mai mare de 180/120 mmHg si va confruntati cu dureri de cap severe, dureri in piept, dificultati de respiratie sau vedere incetosata. Acestea pot fi semne ale unei crize hipertensive.

Medicamentele pentru reducerea tensiunii arteriale pot provoca reactii adverse, cum ar fi ameteli. Daca acest efect secundar nu dispare sau va afecteaza activitatile zilnice mergeti la medic.

Ce este hipertensiunea de halat?

Hipertensiunea de halat reprezinta anxietatea pacientului legata de vizita la medic. Atunci cand pasesc in cabinetul medicului, din cauza emotiilor si a stresului, tensiunea arteriala, care pana atunci era normala, creste.

Hipertensiunea de halat poate sa apara si din alte cauze, cum ar fi stresul, fie la locul de munca, fie din cauza unei probleme personale sau o situatie de criza care va creaza o stare de panica.

Tensiunea arteriala revine la normal odata ce declansatorul este eliminat. Cu toate acestea, hipertensiunea de halat poate fi un factor de risc pentru hipertensiunea arteriala si trebuie investigata.

Cum se stabileste diagnoscul?

Diagnosticarea hipertensiunii incepe cu masurarea tensiunii arteriale in cabinetul medicului cardiolog, ca parte a examenului fizic complet. Daca tensiunea arteriala este crescuta medicul va recomanda un plan de investigatii si de tratament.

Medicul cardiolog va investiga cauzele si factorii care au dus la cresterea tensiunii arteriale prin urmatoarele teste:

  • analize de laborator – teste de sange si urina;
  • electrocardiograma (ECG);
  • ecografie cardiaca;
  • monitorizare TA pe 24 ore.

Cum se masoara corect tensiunea acasa?

Inainte de a incepe masurarea stati relaxat timp de 10 minute. Daca sunteti anxios tensiunea arteriala va creste. Nu va masurati tensiunea arteriala in decurs de 30 minute dupa ce mancati, nu fumati si consumati bauturi cu cofeina inainte. Nu faceti exercitii fizice cu 30 minute inainte de masurare. Toate acestea pot creste temporar tensiunea arteriala.

Folosind tensiometrul, asezati manseta gonflabila la 2 cm chiar deasupra cotului pentru a va asigura ca poate detecta artera din brat. Bratul trebuie sa stea pe o suprafata (masa de exemplu) pentru a fi la acelasi nivel cu inima. Stati nemiscat in timp ce aparatul masoara tensiunea arteriala. Miscarea, mestecatul, vorbitul si rasul poate afecta rezultatul. Asigurati-va ca nu va incrucisati picioarele deoarece si acest lucru va creste tensiunea arteriala.

Masurarea tensiunii arteriale trebuie facuta de doua ori, cu o pauza de 1-2 minute intre masuratori. In cazul in care exista o diferenta mare intre cele doua masuratori faceti o a treia masuratoare. Masurati-va tensiunea arteriala in ambele brate. Veti obtine valori usor diferite, iar de la urmatoarea masuratoare folositi bratul la care ati obtinut valoarea mai mare.

Este bine sa aveti o rutina, adica sa va masurati tensiunea arteriala la aceeasi ora in fiecare zi, de preferat dimineata, inainte de micul dejun.

Ce este de facut in puseele de hipertensiune?

Puseul de hipertensiune arteriala (criza hipertensiva) este considerat o urgenta medicala si apare atunci cand valorile tensionale sunt mai mari de 180/120 mmHg. De obicei se manifesta simptome precum durere de cap, dificultati de respiratie si sangerari nazale, insa nu intotdeauna.

Daca aveti aceste simptome sau v-ati masurat tensiunea arteriala si ati obtinut valori peste 180/120 mmHg sunati la 112. Fara ajutor de specialitate, criza hipertensiva poate provoca consecinte grave asupra sanatatii, cum ar fi accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

Care este tratamentul?

Odata ce ati fost diagnosticat cu hipertensiune arteriala veti avea nevoie de tratament toata viata. Afectiunea poate fi tinuta sub control cu ajutorul medicamentelor, fiind disponibile mai multe variante:

  • Beta-blocante – aceste medicamente fac inima sa bata mai incet si cu mai putina forta. Acest lucru reduce cantitatea de sange pompata prin artere cu fiecare bataie, ceea ce scade tensiunea arteriala;
  • Diuretice - nivelurile ridicate de sodiu si excesul de lichid in organism pot creste tensiunea arteriala. Diureticele ajuta rinichii sa elimine excesul de sodiu din organism;
  • Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) - angiotensina este o substanta chimica care face ca vasele de sange si peretii arterelor sa se ingusteze. Aceste medicamente impiedica organismul sa produca o cantitate mare din aceasta substanta chimica. Acest lucru ajuta la relaxarea vaselor de sange si reduce tensiunea arteriala;
  • Blocante ale canalelor de calciu - aceste medicamente blocheaza o parte din calciu sa intre in muschiul cardiac al inimii. Acest lucru duce la batai mai putin puternice ale inimii si la o tensiune arteriala mai scazuta. Aceste medicamente functioneaza si in vasele de sange, determinandu-le sa se relaxeze si scazand in continuare tensiunea arteriala.

Pe langa tratamentul medicamentos, regimul igieno-dietetic si controlul factorilor de risc este important in reducerea tensiunii arteriale crescute. Medicii recomanda pacientilor sa reduca la minimum sau chiar sa elimine complet aportul de sare si sa aiba o dieta echilibrata. Daca se confrunta cu obezitate pacientii trebuie sa slabeasca si sa faca sport in mod constant. Pacientii cu hipertensiune trebuie sa renunte la fumat si sa evite alcoolul.

Alimente permise si interzise in hipertensiunea arteriala

Alimente permise – este recomandat consumul de alimente care au un continut scazut de grasimi, sare si calorii. Exemplele includ:

  • carne de pui si curcan;
  • peste bogat in Omega-3 (macrou, somon);
  • lactate – cum ar fi laptele degresat si iaurtul;
  • fructe (portocale, kiwi, fructe de padure, banane, rodii);
  • legume cu frunze verzi (varza, spanac, salata);
  • sfecla rosie;
  • ovaz;
  • paste integrale;
  • fasole, mazare, linte;
  • seminte (floarea-soarelui, in, canepa, dovleac);
  • usturoi;
  • fistic.

Folositi condimente pentru a da gust mancarii si evitati sarea.

Alimente interzise - evitati sau reduceti alimentele bogate in grasimi sau sare. Exemplele includ:

  • unt si margarina;
  • smantana;
  • branzeturi sarate (cascaval, telemea);
  • peste marinat sau afumat;
  • carnea grasa (carnea de porc);
  • sosuri (ketchup, maioneza);
  • mezeluri;
  • muraturi;
  • conserve de carne, legume;
  • chipsuri;
  • dulciuri in cantitati mari;
  • fructele oleaginoase - nuci, alune, migdale;
  • condimente iuti.

Sunt recomandate anumite vitamine si minerale in gestionarea hipertensiunii arteriale?

Studiile au demonstrat ca exista mai multe vitamine si minerale care ajuta la controlul tensiunii arteriale:

  • Potasiu – este poate cel mai cunoscut supliment nutritiv pentru reglarea tensiunii arteriale. Potasiul ajuta la eliminarea sodiului prin urina, ajutand vasele de sange sa se relaxeze.
  • Magneziu - este un mineral esential pentru multe functii ale corpului, inclusiv pentru reglarea tensiunii arteriale. Suplimentele de magneziu pot ajuta la reducerea hipertensiunii arteriale prin cresterea productiei de oxid nitric, care ajuta la relaxarea vaselor de sange.
  • Vitamina D - cercetarile arata ca persoanele cu hipertensiune arteriala tind sa aiba niveluri mai scazute de vitamina D. De asemenea, studiile demonstreaza ca un nivel mai ridicat de vitamina D in sange poate ajuta la controlul si chiar prevenirea hipertensiunii arteriale.
  • Complex de vitamine B - mai multe vitamine B pot ajuta la reducerea nivelului hipertensiunii arteriale, cum ar fi vitamina B2 si vitamina B9.
  • Vitamina C – studiile efectuate pe pacienti cu hipertensiune arteriala au demonstrat ca administrarea de vitamina C reduce semnificativ valorile tensionale crescute.