Va confruntati frecvent cu ameteli? Aflati ce cauze au acestea

Ameteala este un simptom caracterizat prin senzatia subiectiva de instabilitate, dezechilibru sau chiar alterare a perceptiei spatiale.

Pacientii cu ameteli in general descriu aceasta stare in moduri variate: „se invarte camera”, „simt ca imi pierd echilibru”, „imi simt capul usor”, „se roteste totul”. In multe cazuri, aceste ameteli sunt insotite de transpiratii, de greata sau senzatia iminenta de lesin.

Desi, de cele mai multe ori, ametelile au cauze benigne, care nu pun in pericol viata, acestea ar putea fi si expresia unor afectiuni mai serioase: neurologice, cardiovasculare, metabolice. Drept urmare, evaluarea corecta, diferentierea tipurilor si stabilirea unui diagnostic precis sunt foarte important pentru initierea tratamentului adecvat si individualizat.

Ce intelegem, de fapt, prin ameteli?

Termenul „ameteli” este folosit generic de catre pacienti pentru a descrie o varietate de senzatii in esenta diferite, iar asta, deseori, complica evaluarea clinica. Din acest motiv, un prim pas cand vine vorba de stabilirea cauzei de baza este clarificarea exacta a modului in care pacientul simte de fapt astfel de stari.

O metoda eficienta prin care se poate stabili ce simte de fapt pacientul este sa i se ceara acestuia sa descrie senzatia resimtita fara a folosi termenul „ameteala”. In acel moment, vedem ca tinde sa descrie mult mai specific ce anume simte. Ulterior, aceste stari de ameteala se pot imparti in mai multe categorii, dupa cum urmeaza:

Vertijul

Descrie iluzia de miscare a mediului inconjurator sau a propriei persoane. Pacientii descriu in mod uzual o senzatie de rotatie („totul se invarte”) sau de balans („ca si cum as fi pe o barca”). Aceasta forma de ameteala indica, de regula, cauze de natura vestibulara (probleme ale urechii interne sau ale cailor nervoase asociate).

Dezechilibrul

Este caracterizat prin dificultatea de a mentine stabilitatea in timpul mersului. Pacientii ar putea avea impresia ca „nu isi pot controla picioarele” sau ca mersul agraveaza simptomele. De cele mai multe ori, asociaza cauze neurologice sau musculo-scheletale.

Presincopa

Presincopa se refera la acele ameteli insotite de senzatia de lesin iminent, dar fara ca pacientul sa isi piarda efectiv starea de constienta. Este uzual legata de scaderea tranzitorie a fluxului de sange la nivelul creierului si poate avea cauze cardiovasculare sau vasovagale.

Senzatia de „cap usor”

Vorbim despre asa-zisa senzatia de lightheadedness, de „cap gol”, „cap usor”, o senzatie vaga, dificil de descris, care nu implica senzatia de rotatie sau pierderea echilibrului. Pacientul tinde sa spuna ca simte „ca pluteste”, ca „parca nu este in corpul sau”. Acest tip de ameteli uzual asociaza cauze precum anxietatea, oboseala sau deshidratarea, hipoglicemia.

Care sunt cauzele care pot duce la ameteli?

Exista mai multe cauze care pot duce la ameteli, dar inainte de toate este important sa se traduca in contextul fiecarui pacient exact tipul de senzatie pe care o resimte. Odata ce aceasta senzatie este descrisa ca atare, vor fi limitate si posibilitatile diagnostice ulterioare.

Probleme ale urechii interne (vertij)

Afectiunile vestibulare sunt printre cele mai frecvente cauze ale acelor ameteli care se prezinta sub forma de vertij. Principalele sunt:

• vertij paroxistic pozitional benign (VPPB): apare ca urmare deplasarii otolitilor in canalele semicirculare ale urechii interne, ducand la episoade scurte de ameteli in urma modificarii pozitiei capului;
• labirintita: defineste inflamatia urechii interne, de obicei din cauza unei infectii cauzate de un virus, si se prezinta cu ameteli asociate cu greata si instabilitate;
• virale, cu ameteli asociate, greata si instabilitate;
• boala Menière: se caracterizeaza prin episoade recurente de vertij, hipoacuzie (diminuarea auzului) fluctuanta, tinitus si senzatia de plenitudine auriculara.

De altfel, vertijul este cea mai comuna forma de „ameteala” cu care pacientul se confrunta.

Tulburari circulatorii

Aportul insuficient de sange catre creier poate duce la ameteli. Este vorba in special despre boli precum hipotensiunea ortostatica (apare la ridicarea brusca in picioare, ceea ce duce la scaderea imediata a tensiunii arteriale si simptome precum ameteala si vedere incetosata), insa si de alte afectiuni precum cele cardiovasculare (aritmii, insuficienta cardiaca), care compromit perfuzia cerebrala.

Deshidratare si epuizare termica

Lipsa aportului adecvat de lichide, in special in conditiile de temperaturi ridicate, ar putea duce la scaderea volumului circulant si ameteli. Simptomele sunt frecvent insotite de slabiciune, sete intensa si scaderea tensiunii.

Hipoglicemia

Alte cauze pentru ameteli sunt cele care tin de scaderea nivelului glicemiei, frecvent la pacientii cu diabet zaharat sau la cei care tin post, nu mananca. De asemenea, asociaza transpiratii, stari de confuzie, iritabilitate si tremuraturi. Hipoglicemia severa este o urgenta medicala.

Afectiuni neurologice

Migrenele, inclusiv migrena vestibulara, pot cauza episoade de ameteli asociate cu dureri foarte puternice de cap, fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina si greata). Afectiuni mai grave, de exemplu scleroza multipla sau traumatismele craniene, pot afecta caile nervoase implicate mai ales in mentinerea echilibrului.

Anxietate si stres

Cu ameteli se pot confrunta si persoanele cu tulburari anxioase. Cauzele psihiatrice pot induce ameteli practic prin hiperventilatie si modificari ale fluxului sanguin cerebral. Pacientii tind sa descrie senzatia de instabilitate si de „cap gol”, de derealizare (detasarea de mediul din jur).

Efecte secundare ale medicamentului

Episoadele de ameteli pot avea la baza si cauze medicamentoase. Numeroase medicamente pot avea drept efecte secundare acest fenomen, inclusiv antihipertensivele, sedativele, antibioticele (anumite tipuri) si antidepresivele. Interactiunile medicamentoase pot amplifica aceste efecte.

Anemia

Cu ameteli se confrunta si persoanele cu anemie. Scaderea numarului de eritrocite sau scaderea concentratiei hemoglobinei reduc practic capacitatea de transport a oxigenului. Ameteala apare frecvent in contextul efortului si este insotita de oboseala, paloare, dificultati de respiratie.

Hipotiroidismul

Este o alta posibila cauza pentru aceasta senzatie, cu toate ca pacientii au mai degraba tendinta de a descrie senzatia de „cap usor”.

Alternative de tratament si remedii pentru ameteli

Alternativele de tratament pentru ameteli sunt orientate in principal catre tratarea cauzei ce sta la baza aparitiei. Nu exista un tratament universal, iar abordarea trebuie individualizata.

Tratament in functie de cauzele care duc la ameteli

• vertij vestibular: manevre de repozitionare (manevra Epley), antivertiginoase;
• hipotensiune ortostatica: ajustarea medicatiei, cresterea aportului de lichide;
• hipoglicemie: corectarea rapida a glicemiei;
• anemie: suplimentare cu fier sau tratament etiologic;
• afectiuni neurologice: tratament specific (antimigrenoase, imunomodulatoare);
• hipotiroidismul: terapia de substitutie hormonala;
• anxietate si stres: terapie cognitiv-comportamentala, tehnici de relaxare;
• in cazul tratamentelor medicamentoase, se are in vedere modificarea dozei sau, in situatiile in care se poate, inlocuirea tratamentului.

Masuri generale si sfaturi practice pentru persoanele cu ameteli

• ridicarea lenta din pozitia culcat sau sezand, stand putin la marginea patului inainte de a va ridica in picioare;
• evitarea schimbarilor bruste de pozitie, intoarcerea usoara a capului dintr-o parte in alta;
• hidratarea adecvata;
• limitarea consumului de alcool, cafea, renuntarea la fumat;
• mentinerea unei alimentatii echilibrate;
• odihna suficienta;
• reeducare vestibulara;
• exercitii fizice pentru imbunatatirea echilibrului;
• acupunctura;
• kinetoterapia.

Cand este necesar consultul medical?

In general, ametelile sunt destul de obisnuite, mai ales ca pot avea la baza diferite cauze. Insa, este recomandat consultul medical in cazul in care aceste ameteli sunt:

• severe si se instaleaza brusc, nu cedeaza;
• este insotita de deficite neurologice (slabiciune, tulburari de vorbire, vedere dubla);
• asociaza durere toracica puternica sau palpitatii;
• este persistenta (dureaza mai mult de o zi) sau recurenta (apare periodic);
• asociaza durere de cap sau durere de gat brusca si severa;
• asociaza dificultati de mers, pierderea echilibrului;
• se prezinta cu respiratie scurta, rapida sau dificultati de respiratie;
• se prezinta cu varsaturi continue sau severe;
• ametelile apar dupa un traumatism la nivelul capului;
• asociaza diminuarea sau pierderea brusca a auzului.

Este foarte important ca acest simptom sa nu fie subestimat, pentru ca ar putea duce la o scadere semnificativa a calitatii vietii. Mai mult, daca persoana ameteste si cade, se poate accidenta si, prin urmare, riscul de fracturi este mai mare. Asta este cu atat mai important la persoanele care au varsta inaintata, deoarece fracturile sunt mult mai greu de consolidat si prezinta un risc mai mare de complicatii.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK325/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK589645/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482356/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12672759/

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2017/0201/p154.html

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2023/0500/dizziness.html