Intepaturile sau muscaturile de insecte: cum actionati corect?

Indiferent daca va aflati langa un rau, pe un traseu montan sau in curtea din spatele casei, mediul inconjurator are modalitatile sale de a se proteja. Albinele, furnicile, puricii, mustele, tantarii, viespile, paianjenii, capusele pot musca sau intepa, mai ales daca sunt deranjate.

Initial, locul intepaturii poate fi dureros si adesea apare o reactie alergica la veninul eliberat prin piele de catre insecta. Cele mai multe muscaturi sau intepaturi cauzeaza doar un disconfort minor, insa exista si cazuri in care poate surveni decesul.

Tineti insectele la distanta! Recomandarea farmacistilor Catena pentru intepaturi de insecte este spray-ul Zanzi bimbi. Acesta formeaza o bariera naturala impotriva tantarilor, dar si a altor insecte.  

Zanzi bimbi spray tantari x 100 ml

Vezi detalii

Preventia este foarte importanta, astfel incat sa stiti cum sa recunoasteti si sa evitati muscaturile si intepaturile de insecte reprezinta cel mai bun mod de a ramane in siguranta.

Foarte importanta este si zona in care locuiti, precum si locurile pe care le vizitati. Conteaza foarte mult si sezonul. De exemplu, tantarii, albinele si viespile apar mai frecvent spre sfarsitul primaverii si pana toamna.

Cele mai comune intepaturi de insecte

Muscatura unei insecte poate fi o experienta neplacuta, insa nu trebuie sa intrati in panica. Majoritatea muscaturilor si a intepaturilor insectelor comune nu provoaca probleme si se vindeca rapid. Insa unele muscaturi si intepaturi de insecte, cum ar fi cele ale furnicilor de foc (rosii), viespilor si albinelor pot cauza dureri intense sau chiar o reactie alergica severa. Altele, cum ar fi muscaturile de paianjen, necesita ingrijire medicala de urgenta.

Simptomele intepaturilor de insecte ofera indicii despre gravitate. Majoritatea muscaturilor de insecte provoaca umflaturi insotite de durere, roseata, mancarime, arsuri. In unele cazuri pot aparea vezicule.

Muscatura de paianjen

Manifestari si reactii

Unele muscaturi de paianjeni provoca transpiratie si ameteli. Zona se poate infecta sau, in cazuri rare, poate sa apara o reactie alergica severa. Daca dezvoltati o reactie alergica la muscatura de paianjen, cu simptome precum probleme de respiratie, dificultati la inghitire sau umflarea fetei, aveti nevoie de ingrijire medicala. In acest caz, solicitati imediat ajutor medical.

Recomandari in cazul muscaturii de paianjen

Exista cateva lucruri pe care le puteti face pentru a ingriji acasa rana cauzata de muscatura de paianjen, insa doar atunci cand viata nu va este pusa in pericol din cauza veninului.

1. Spalati rana

Spalati rana cu apa si sapun pentru a preveni infectia. Tamponati usor pentru a usca zona.

2. Aplicati gheata

Un paianjen poate injecta venin atunci cand inteapa, dar toxina poate fi inactivata de gheata. Infasurati o punga cu gheata intr-un prosop si tineti-o peste intepatura timp de aproximativ 10 minute.

3. Luati un antiinflamator

Daca zona pare sa se umfle, administrarea unui antiinflamator poate ajuta.

4. Aplicati un unguent cu antibiotic

In cazul in care aveti deja o rana, creste riscul de a dezvolta o infectie la nivelul pielii. De aceea, este recomandata utilizarea unei creme cu antibiotic, cum ar fi bacitracina. Continuati s-o aplicati de doua ori pe zi pana cand inflamatia dispare complet.

5. Luati un antihistaminic, daca este cazul

De multe ori, muscatura de paianjen va determina organismul sa elibereze histamina, ceea ce provoaca umflaturi si mancarimi. Daca apare mancarimea si suprafata pielii este umflata, luati un antihistaminic pentru a combate reactia.

Intepatura de albina

In tara noastra, sunt putine insecte a caror intepatura poate declansa o reactie alergica. Printre acestea se numara himenopterele, cu 5 tipuri de insecte a caror intepatura poate fi fatala, prin aparitia tabloului de anafilaxie.

In Romania, cele mai importante himenoptere sunt albina si viespea, intre veninul celor doua neexistand alergie incrucisata, ceea ce inseamna ca o persoana alergica la veninul de albina nu este automat alergica si la veninul de viespe.

Manifestari si reactii

Intepatura de albina poate provoca durere, roseata si umflaturi timp de cateva ore. Ca si in cazul intepaturilor de viespe, unele persoane pot avea o reactie alergica usoara care dureaza pana la o saptamana.

Ocazional, pot aparea si reactii alergice grave, care provoaca dificultati de respiratie, ameteli si umflarea fetei sau gurii.

Intepaturile de albine pot produce reactii diferite, variind de la dureri temporare si disconfort pana la o reactie alergica severa. Daca experimentati un tip de reactie la un moment dat, nu inseamna ca veti avea aceeasi reactie de fiecare data cand sunteti intepat sau ca urmatoarea reactie va fi neaparat mai severa.

Reactia usoara

De cele mai multe ori, simptomele intepaturilor de albine sunt minore si includ:

• durere ascutita, instantanee, in locul intepaturii;
• inrosire in jurul intepaturii;
• umflare usoara;
• la majoritatea oamenilor, umflatura si durerea dispar in cateva ore.

Reactia moderata

Unele persoane care sunt intepate de albina au o reactie putin mai puternica, cu semne si simptome precum:

• roseata extrema;
• umflarea locului intepaturii, care se mareste treptat in decurs de o zi sau doua.

Reactiile moderate tind sa se rezolve in decurs de 5 pana la 10 zile. Daca aveti o reactie moderata nu inseamna ca veti avea o reactie alergica severa data viitoare cand veti fi intepat, dar unii oameni dezvolta reactii moderate similare de fiecare data cand sunt intepati. Daca vi se intampla acest lucru, discutati cu medicul dumneavoastra despre tratament si preventie, mai ales daca reactia devine de fiecare data si mai severa.

Reactia alergica severa

O reactie alergica severa (anafilaxie) la intepaturile de albine poate pune viata in pericol si necesita tratament de urgenta. Un mic procent din persoanele care sunt intepate de o albina sau de alta insecta dezvolta rapid anafilaxie.

Semnele si simptomele anafilaxiei includ:

• reactii cutanate, inclusiv urticarie, mancarime si piele rosie sau palida;
• dificultati de respiratie;
• umflarea gatului si a limbii;
• puls slab sau rapid;
• greata, varsaturi sau diaree;
• ameteli;
• pierderea constientei.

Persoanele care au o reactie alergica severa la intepatura de albina prezinta risc de anafilaxie de 25 – 65%, data urmatoare cand vor fi intepate. Discutati cu specialistul despre masurile de preventie, cum ar fi imunoterapia, pentru a evita o reactie similara in cazul in care sunteti intepati din nou.

Tratamentul recomandat pentru intepatura de albina

In majoritatea cazurilor, intepaturile de albine nu necesita o vizita la medic. In cazurile mai severe, veti avea nevoie de ingrijire imediata.

• Sunati la 112 sau la alte servicii de urgenta daca, la o intepatura de albina, aveti o reactie grava care sugereaza anafilaxie, chiar daca este vorba doar de unul sau doua semne ori simptome.
• Daca vi s-a prescris de urgenta un autoinjector de epinefrina, utilizati-l imediat conform indicatiilor medicului dumneavoastra.
• Solicitati asistenta medicala prompta daca ati fost intepat de mai multe albine.
• Faceti o programare pentru a va consulta medicul daca:

• simptomele unei intepaturi de albina nu dispar in cateva zile;
• ati avut alte simptome ale unui raspuns alergic la o intepatura de albina.

Intepatura de tantar

Tantarii sunt specii de insecte zburatoare, de mici dimensiuni. In general, tantarii se hranesc cu nectarul din plante. Doar femelele depind de sangele uman (sau animal), de care au nevoie pentru a extrage proteinele necesare maturizarii si depunerii oualor; in timpul procesului de hranire, femela tantar inteapa pielea si injecteaza saliva.

Saliva contine numeroase proteine, enzime digestive si anticoagulanti, care impiedica coagularea sangelui si favorizeaza trecerea acestuia in aparatul bucal al insectei, special creat pentru extragerea sangelui.

Manifestari si reactii

In urma procesului, care dureaza doar cateva secunde, o parte din saliva ramane in piele, cauzand reactii la nivelul sistemului imunitar, inclusiv reactii alergice: eritem (inrosirea pielii), senzatie de mancarime, tumefiere.

Semnele intepaturilor de tantari includ:

• umflatura de culoare rosie ce apare la cateva minute dupa muscatura;
• umflatura tare, maroniu-rosiatica, insotita de mancarime, sau mai multe umflaturi care apar la o zi dupa intepatura;

• basici;
• pete de culoare inchisa – aspect de vanataie.

Pot aparea reactii mai severe in cazul:

• copiilor;
• adultilor intepati de o specie de tantari la care nu au mai fost expusi anterior;
• persoanelor cu tulburari ale sistemului imunitar.

Persoanele care au reactii mai severe pot prezenta urmatoarele semne:

• suprafata mare cu umflaturi si roseata;

• febra usoara;
• urticarie;
• noduli limfatici umflati.

Tratamentul recomandat pentru intepatura de tantar

• Spalati zona cu apa si sapun.
• Aplicati o punga de gheata timp de 10 minute pentru a reduce umflatura si mancarimea. Reaplicati gheata dupa cum este necesar.
• Se amesteca o lingura de bicarbonat de sodiu cu suficienta apa pentru a crea o pasta. Pasta se aplica pe zona intepaturii si se indeparteaza dupa 10 minute.
• Utilizati o crema anti-mancarime fara prescriptie medicala sau antihistaminica pentru a atenua mancarimea. Urmati instructiunile produsului.

Muscatura de capusa

Capusele se hranesc cu sangele oamenilor si al animalelor, fiind atrase de caldura corpului gazdei. Muscaturile de capuse sunt adesea inofensive, caz in care nu provoaca niciun simptom. Cu toate acestea, capusele pot provoca reactii alergice, iar purtatoarele bacteriei Borrelia burgdorferi pot cauza bola Lyme sau borelioza.

Manifestari si reactii

Muscaturile de capuse sunt de obicei inofensive si nu produc simptome. Cu toate acestea, daca sunteti alergic la muscaturile de capuse, este posibil sa prezentati:

• durere sau umflaturi la locul muscaturii;
• eruptie cutanata;
• senzatie de arsura;
• vezicule;
• dificultati de respiratie, daca reactia alergica este severa.

Capusele purtatoare de bacterii pot transmite boli. Acestea pot provoca simptome diverse ce apar, de obicei, dupa cateva zile sau saptamani de la momentul muscaturii.

Aceste simptome includ:

• pata rosie sau eruptie cutanata langa locul muscaturii;
• eruptie la nivelul intregului corp;
• rigiditate a gatului;
• dureri de cap;
• greata;
• slabiciune;
• dureri musculare sau articulare;
• febra;
• frisoane;
• noduli limfatici umflati.

Daca sunteti muscati de o capusa, asigurati-va ca solicitati asistenta medicala cat mai curand posibil pentru a fi evaluati in vederea unui potential tratament.

Tratamentul recomandat pentru muscatura de capusa

Daca observati o capusa fixata la nivelul pielii, cel mai indicat este sa o indepartati. Puteti apela fie la ajutorul specialistului, fie la kiturile din farmacii.

Urmati acesti pasi:

• prindeti capusa cat mai aproape de suprafata pielii;
• trageti in sus si indepartati-o de pe piele, aplicand o presiune constanta. Incercati sa nu indoiti sau sa rasuciti capusa;
• verificati locul muscaturii pentru a vedea daca ati indepartat-o cu totul;
• curatati zona cu apa si sapun;
• dupa ce ati eliminat capusa, puneti-o intr-un recipient sigilat;
• consultati medicul cat mai curand posibil pentru a afla daca este necesar un tratament, in functie de tipul de capusa care v-a muscat.

Muscatura de purice

Puricii nu sunt mai mari decat varful unui stilou si variaza de la maro deschis la negru. Nu au aripi, asa ca se deplaseaza prin saritura. Au corpul subtire, plat si dur. Puricii se reproduc cu rapiditate, mai ales daca aveti animale de companie. Insa chiar si in lipsa animalelor de companie, curtea casei poate fi „gazda” puricilor. Sunt aproape imposibil de eliminat fara tratament cu pesticide.

Manifestari si reactii

Muscaturile puricilor prezinta mai multe simptome comune. Muscatura de purice provoaca mancarime, iar pielea din jurul acesteia poate deveni dureroasa. Este posibil sa apara urticaria sau sa dezvoltati o eruptie cutanata langa locul muscaturii. Scarpinatul poate afecta pielea, putand provoca o infectie bacteriana. Monitorizati muscaturile pentru semne de infectie, inclusiv vezicule sau eruptii cutanate.

Tratamentul recomandat pentru muscatura de purice

Muscaturile de purici vor disparea fara tratament. Pentru a ameliora simptomele, incercati creme anti-mancarime fara prescriptie medicala si antihistaminice. Evitati sa va scarpinati. Daca observati totusi semne ale unei infectii la locul muscaturii, cum ar fi vezicule sau o eruptie cutanata, mergeti la consult de specialitate.

Care sunt cele mai periculoase boli cauzate de muscaturile de insecte?

Insectele, precum tantarii, paduchii, puricii si capusele, pot transmite o serie de boli cauzate de agenti infectiosi: virusuri (Chikungunya, febra galbena, febra Dengue etc.), bacterii (boala Lyme), paraziti (malaria, „boala somnului”, leishmanioza, filarioza etc.). Aceste boli se dezvolta in principal in zonele tropicale.

Frecventa bolilor mentionate se schimba continuu. Unele dintre acestea au devenit rare ca urmare a progresului in ceea ce priveste masurile de igiena si vaccinare. Altele se raspandesc, in special din cauza schimbarilor climatice si a modificarilor produse. Vom prezenta pe scurt cele mai frecvente boli.

Malaria cauzata de muscatura de tantar

Malaria reprezinta principalul risc pentru persoanele care calatoresc in regiunile tropicale si subtropicale, mai ales ca poate fi fatala. Boala este cauzata de un parazit unicelular care se inmulteste in globulele rosii din sange, transmis prin intepatura tantarului anofel (Anopheles).

Boala Lyme, cauzata de muscatura de capusa

Boala Lyme este cauzata de o specie de bacterii din genul Borrelia, aceasta fiind transmisa prin muscatura capuselor din genul Ixodes. 10-15% dintre capuse poarta bacteria Borrelia. Riscul de a transmite boala prin muscatura variaza intre 1 si 6%, in functie de regiune.

Debuteaza cu o leziune de culoare rosie, centrata in jurul muscaturii, care se extinde treptat si ajunge sa dispara in cateva zile sau saptamani. Cateva saptamani sau cateva luni mai tarziu, pot aparea alte semne, care afecteaza articulatiile, sistemul nervos (paralizie si durere), anomalii ale ritmului cardiac.

Tratamentul se bazeaza pe antibiotice, spitalizarea fiind necesara in cele mai multe cazuri.

Febra galbena, cauzata de tantarii infectati cu Flavivirus

Febra galbena este o febra virala hemoragica provocata de Flavivirus (virusul febrei galbene). Se transmite prin intepatura tantarului din genul Aedes. Gazda naturala a virusului este o anumita specie de maimuta care traieste in regiunile forestiere. Virusul poate fi transmis, accidental, catre comunitatile de oameni. Boala urmeaza un model de transmitere endemic-sporadic si da nastere epidemiilor. Afecteaza regiunile tropicale si subtropicale din America de Sud si Africa.

Boala debuteaza de obicei cu o stare febrila, dureri de cap si dureri de spate, apoi progreseaza, catre formele tipice, in doua etape – o etapa rosie, cu febra si dureri de cap. Exista o remisie in a 3-a sau a 4-a zi, apoi o etapa galbena cu reaparitia febrei, deteriorarea starii generale, icter, varsaturi (cu sange), hemoragii, reducerea volumului urinar. Progresia poate fi fatala. Exista si forme mai usoare sau subclinice.

Tratamentul este pur simptomatic. Vaccinare este obligatorie pentru persoanele care calatoresc in zone cu risc.

Virusul Zika

Virusul Zika este un virus ARN din genul Flavivirus (familia Flaviviridae) identificat prima data in 1947 in padurea tropicala Zika din Uganda (de unde si numele lui). Acesta provoaca o boala infectioasa virala, numita febra Zika, transmisa prin intepaturi ale tantarului din genul Aedes, purtator al virusului. Este vorba despre acelasi tantar care transmite Dengue, Chikungunya si febra galbena.

Virusul Zika este transmis si de la mama la fat in timpul sarcinii, prin contact sexual, transfuzie de sange si produse din sange sau transplant de organe. Nu exista niciun vaccin sau medicament impotriva Zika.