Intestinul gros – rol, functii in organism si afectiuni

Intestinul gros – rol, functii in organism si afectiuni Intestinul gros – rol, functii in organism si afectiuni

Ultima actualizare: 10 aprilie 2024

Intestinul gros reprezinta ultima parte a sistemului digestiv, este locul unde reziduurile alimentare (chimul intestinal) sunt transformate in materii fecale, depozitate temporar si in final eliminate din corp. Intestinul gros urmeaza dupa intestinul subtire si se termina cu canalul anal. De multe ori, termenul colon este utilizat cu referire la intestinul gros, insa acesta mai include doua parti: rectul si anusul. Iata care sunt functiile intestinului gros si care sunt cele mai frecvente patologii.  


Ce este intestinul gros?

Intestinul gros este localizat in cavitatea abdominala inferioara. Inconjoara intestinul subtire, descriind o forma ca de semn de intrebare. Are o lungime de aproximativ 1,5 metri, fiind mult mai scurt decat intestinul subtire, care are in jur de 6 metri. Este numit intestin gros pentru ca diametrul sau este mai mare, avand in jur de 8 cm, in timp ce diametrul intestinul subtire are aproximativ 2 cm.

Peretii intestinului gros sunt alcatuiti din straturi de muschi si de tesut. Alte straturi circulare si longitudinale de muschi ii permit contractiile. Membrana mucoasa este vascularizata si contine terminatii nervoase si glande care secreta mucus si absorb nutrientii.   

Intestinul gros este practic un tub lung, insa in segmentele sale se petrec procese fiziologice diferite. Asa cum spuneam, cele trei parti ale intestinului gros sunt colonul, rectul si anusul. Colonul poate fi, la randul lui, impartit in mai multe segmente. Punctul de intrare, lung cam de 6 centimetri, se numeste cecum sau cec. Restul colonului se imparte in: colon ascendent, colon transversal, colon descendent si colon sigmoid.

Tranzitia alimentelor digerate prin intestinul gros este mult mai lenta decat cea de la nivelul intestinului subtire – dureaza in jur de 24 de ore. Procesul de digestie are loc si aici, dar nu implica enzimele, ci bacteriile intestinale care descompun carbohidratii ramasi pentru a furniza organismului vitamine esentiale (B-uri si K), care sunt apoi absorbite prin mucoasa.

In momentul in care reziduurile alimentare ajung din colonul sigmoid in rect, ele au aspectul materiilor fecale. Acestea sunt constituite din materii nedigerabile si celule moarte, provenite din mucoasa intestinala, impreuna cu mici cantitati de mucus si apa. Atunci cand materia fecala ajunge la rect, se declanseaza nevoia de a defeca.

Anusul este canalul prin care materia fecala va fi evacuata din corp. Acesta este inchis pe fiecare parte printr-un sfincter muscular. In interior, sfincterul se deschide printr-un reflex, pentru a lasa fecalele sa treaca. Sfincterul extern este cel pe care il putem controla. Atunci cand fecalele ajunse in rect declanseaza nevoia de a defeca, semnalele nervoase determina relaxarea sfincterului intern.     

Ce functii indeplineste intestinul gros?

Intestinul gros indeplineste mai multe functii esentiale in procesul de digestie si absorbtie a substantelor nutritive, precum si in eliminarea deseurilor. Acestea sunt cateva dintre functiile principale ale intestinului gros:

  • absorbtia apei si a electrolitilor: una dintre principalele functii ale intestinului gros este sa absoarba apa si electrolitii (saruri minerale) din continutul intestinal. Acest lucru duce la ingrosarea materiilor fecale si la formarea unei mase semisolide.
  • formarea materiilor fecale: intestinul gros contribuie la procesul de formare a fecalelor prin absorbtia apei si consolidarea resturilor alimentare nedigerate. Astfel, materialul care intra in intestinul gros sub forma de pasta semilichida din intestinul subtire se transforma apoi in materii fecale mai solide.
  • fermentatia si producerea de gaze: in intestinul gros, bacteriile benefice din flora intestinala descompun unele substante nedigerate, cum ar fi fibrele alimentare, prin procesul de fermentatie. Aceasta poate duce la producerea de gaze, care ulterior pot fi eliminate prin flatulenta (eructatie) sau prin absorbtie in sange si eliminare prin respiratie sau alte cai.
  • absorbtia substantelor nutritive: desi majoritatea substantelor nutritive sunt absorbite in intestinul subtire, intestinul gros mai poate absorbi anumite substante, cum ar fi vitamina K si unele grasimi cu lant scurt.
  • mentinerea echilibrului hidroelectrolitic: intestinul gros ajuta la mentinerea echilibrului adecvat al sarurilor minerale si al apei in organism, contribuind astfel la functionarea corecta a acestuia.
  • eliminarea materiilor fecale: un rol crucial al intestinului gros este de a stoca materiile fecale si de a le expulza in mod controlat din organism prin rect si anus, intr-un proces numit defecatie.

Intestin gros – afectiuni si patologii

Intestinul gros poate fi afectat de diverse afectiuni. Iata cateva dintre cele mai frecvente.

Colita ulcerativa

Este o boala inflamatorie intestinala care afecteaza mucoasa colonului si rectului. Cauza exacta este necunoscuta, dar se crede ca implica factori genetici si imunologici. Colita ulcerativa este caracterizata prin inflamatia continua a mucoasei colonului si a rectului. Simptomele colitei ulcerative pot varia in functie de gravitatea bolii, dar pot include diaree cronica cu sange, dureri abdominale, senzatie de oboseala, scadere in greutate, sangerari rectale si nevoia frecventa de a merge la toaleta.

Boala Crohn

Este o alta boala inflamatorie intestinala care poate afecta orice parte a tractului digestiv, inclusiv intestinul gros. Aceasta cauzeaza, in timp, inflamatie si leziuni in peretele intestinal. Simptomele bolii Crohn pot varia de la usoare la severe si pot include diaree cronica, dureri abdominale, sangerari rectale, scadere in greutate, oboseala, pierderea poftei de mancare.

Sindromul de intestin iritabil (SII)

Este o afectiune cronica care implica tulburari ale functionarii intestinului, cum ar fi durere abdominala, balonare si schimbari in modelele de scaun. Cauza exacta nu este cunoscuta.

Polipi colonici

Acestia sunt excrescente anormale de tesut in colon care pot fi benigne, dar pot deveni canceroase in timp. Este important sa fie depistati si indepartati.

Cancerul de colon

Este una dintre cele mai grave afectiuni ale intestinului gros. Se dezvolta in timp, de obicei, din polipi colonici netratati si poate necesita tratament intensiv. Cele mai frecvente simptome sunt sangerarile, durerile abdominale, schimbarile persistente in tranzitul intestinal, pierderea inexplicabila in greutate, anemia, starea generala de rau.

Diverticuloza colonului

Se refera la prezenta diverticulilor, care sunt mici pungi sau umflaturi in peretele colonului. Acestea pot deveni inflamate sau infectate, provocand diverticulita.

Constipatia cronica

Este o afectiune caracterizata prin dificultatea evacuarii regulate a scaunului si poate fi cauzata de mai multi factori, cum ar fi dieta si stilul de viata.

Boala hemoroidala

Hemoroizii sunt vene umflate din jurul anusului sau din rect, care pot provoca sangerare, durere si mancarime. Hemoroizii sunt cauzati de o varietate de factori, inclusiv de constipatia cronica sau diaree, sarcina (din cauza presiunii suplimentare asupra venelor din zona pelviana), de efortul excesiv la defecatie, obezitate, sedentarism si, in unele cazuri, de predispozitia genetica.

Infectiile intestinale

Diverse infectii bacteriene, virale sau parazitare pot afecta intestinul gros si pot provoca simptome precum diaree, varsaturi si dureri abdominale. Printre acestea enumeram infectiile cu E. coli, Salmonella, Campylobacter, Sighella, Giardia, hepatita A, oxiuri sau limbrici.

In concluzie, este important sa consultati un medic daca aveti simptome sau preocupari legate de sanatatea intestinului gros. Diagnosticul si tratamentul pot varia in functie de afectiune si de severitatea acesteia.