Intoxicatie alimentara – simptome si semne clasice

Intoxicatia alimentara este o afectiune ce apare dupa consumul de alimente sau bauturi contaminate cu toxine eliberate de agentii patogeni alimentari. Aici putem vorbi despre bacterii in special, dar si despre virusuri si paraziti.

De asemenea, si contaminarea cu substante chimice poate duce la intoxicatie alimentara. In cele mai multe cazuri, simptomele sunt predominant digestive si apar rapid, manifestandu-se prin greata, varsaturi, diaree si crampe abdominale.

Majoritatea episoadelor sunt usoare si se remit in 24–72 de ore, insa unele forme pot deveni severe, mai ales la copii, varstnici, femei insarcinate sau persoane cu imunitate scazuta. Riscul principal este deshidratarea, dar anumite toxine pot afecta sistemul nervos, ficatul sau rinichii.

Ce este intoxicatia alimentara si cum apare?

Intoxicatia alimentara apare atunci cand o persoana consuma alimente contaminate cu toxine deja formate, descarcate in alimentul consumat inainte de ingestie. Aceste toxine sunt produse de anumite microorganisme care se dezvolta in alimente pastrate sau preparate necorespunzator. Cele mai frecvente cauze pentru intoxicatia alimentara sunt:

• bacteriile;
• toxinele bacteriene;
• toxinele naturale din peste sau ciuperci;
• metalele grele;
• contaminarea alimentelor prin igiena precara.

Contaminarea apare de obicei atunci cand:

• alimentele sunt lasate prea mult la temperatura camerei;
• lantul frigorific si de procesare al alimentelor este intrerupt;
• prepararea termica este insuficienta;
• alimentele sunt manipulate cu maini contaminate;
• mancarea este pastrata prea mult timp dupa preparare.

Care sunt diferentele intre intoxicatie alimentara si toxiinfectie alimentara?

Desi termenii sunt folositi frecvent ca sinonime, exista diferente importante intre intoxicatia alimentara si toxiinfectia alimentara.

Bacillus cereus, un caz particular

Bacillus cereus este una dintre bacteriile care pot produce atat intoxicatie alimentara, cat si toxiinfectie alimentara.

Forma emetica (intoxicatie alimentara)

• toxina este deja prezenta in aliment;
• simptomele apar rapid;
• predomina greata si varsaturile;
• frecvent asociata cu consumul de orez, paste sau taitei pastrate la temperatura camerei.

Forma diareica (toxiinfectie alimentara)

• bacteria ajunge in intestin si produce toxine acolo;
• simptomele apar mai lent;
• predomina diareea si crampele abdominale

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru intoxicatia alimentara?

Exista numeroase bacterii si toxine care pot produce intoxicatie alimentara.

Staphylococcus aureus

Este una dintre cele mai frecvente cauze care duce la intoxicatie alimentara. Caracteristicile importante sunt urmatoarele:

• produce enterotoxine rezistente la caldura;
• toxinele nu sunt distruse complet prin gatire obisnuita;
• apare frecvent in alimente manipulate necorespunzator.

Alimentele incriminate sunt frecvent:

• carnea procesata;
• lactatele;
• salatele;
• prajiturile cu crema;
• sandvisurile.

Bacillus cereus

Intoxicatia alimentara este asociata in special cu consumul de:

• orez prajit;
• paste;
• noodles;
• alimente amidonoase pastrate la temperatura camerei.

Bacteria produce o toxina termostabila numita cereulida.

Clostridium botulinum

Produce una dintre cele mai periculoase neurotoxine cunoscute. Toxina poate fi eliberata in:

• conserve preparate si depozitate incorect;
• alimente fermentate;
• produse conservate artizanal;
• peste afumat.

Intoxicatia alimentara cu toxina botulinica provoca paralizie severa si insuficienta respiratorie.

Alte toxine si cauze non-bacteriene

Este vorba in special despre toxinele din peste si fructe de mare.

Ciguatoxina

Se gaseste in:

• pesti tropicali mari;
• barracuda;
• grouper;
• snapper.

Poate provoca urmatoarele:

• simptome digestive;
• furnicaturi;
• inversarea senzatiei cald–rece.

Saxitoxina

Intoxicatia cu saxitoxina este asociata cu consumul de:

• scoici;
• midii;
• crustacee contaminate.

Poate produce paralizie neurologica.

Ciuperci toxice

Specii de ciuperci otravitoare precum Amanita phalloides si Amanita muscaria pot provoca insuficienta hepatica severa.

Metale grele

Contaminarea cu arsenic, mercur, plumb, incarcatura cu pesticide si alti compusi folositi pentru cresterea alimentelor poate duce la intoxicatie alimentara. De asemenea, poate aparea si prin consumul de apa contaminata.

Factori de risc pentru intoxicatia alimentara

• pastrarea alimentelor la temperatura camerei;
• refrigerarea insuficienta;
• carne insuficient preparata termic;
• consum de produse expirate;
• igiena precara;
• consum de apa contaminata;
• prepararea alimentelor crude langa cele gatite;
• calatoriile in zone cu igiena deficitara;
• imunitatea scazuta.

Grupele vulnerabile includ:

• copiii mici;
• varstnicii;
• femeile insarcinate;
• persoanele imunocompromise (diabet, HIV, statut oncologic, tratament cu corticosteroizi).

Care sunt simptomele in intoxicatia alimentara?

Intoxicatia alimentara apare de obicei rapid, intre 30 de minute si 8 ore dupa ingestia toxinelor.

Simptome generale

Cele mai frecvente simptome sunt:

• greata intensa;
• varsaturi;
• crampe abdominale;
• diaree;
• dureri abdominale;
• slabiciune;
• dureri de cap.

Febra este de multe ori absenta sau redusa, spre deosebire cazurile in care vorbim despre infectii digestive (gastroenterita) clasice.

Simptome in functie de agentul cauzator

Manifestarile pot fi usor diferite in functie de specia patogena implicata in intoxicatia alimentara:

Staphylococcus aureus

• debut rapid;
• varsaturi violente;
• greata intensa;
• crampe abdominale;
• diaree.

Bacillus cereus (forma emetica)

• greata;
• varsaturi;
• dureri abdominale;
• debut rapid.

Clostridium botulinum

Asociaza, de obicei, simptome neurologice severe:

• vedere dubla;
• vedere incetosata;
• dificultati la inghitire;
• gura uscata;
• slabiciune musculara;
• paralizie respiratorie.

Intoxicatia cu fructe de mare

• greata;
• diaree;
• furnicaturi;
• amorteala;
• inversarea senzatiei cald–rece.

Care sunt alternativele de tratament pentru intoxicatia alimentara?

Majoritatea cazurilor de intoxicatie alimentara sunt autolimitate si se vindeca in 24–72 de ore fara tratament complex. Abordarea terapeutica include urmatoarele:

Rehidratarea

Este cea mai importanta masura terapeutica, mai ales in cazurile de intoxicatie alimentara asociate cu varsaturi si diaree. Se recomanda:

• apa;
• solutii de rehidratare orala;
• supe clare;
• bauturi cu electroliti, bauturi pentru sportivi.

In intoxicatia alimentara cu diaree si varsaturi severe poate fi necesara administrarea intravenoasa de fluide.

Repausul digestiv

Ajuta la ameliorarea simptomelor. Se recomanda:

• mese mici;
• evitarea alimentelor grase;
• evitarea condimentelor;
• evitarea alcoolului.

Medicamente pentru intoxicatia alimentara

Tratamentul medicamentos este de obicei evitat, dar poate include antiemetice pentru a reduce greata si varsaturile. Antibioticele de regula NU sunt necesare in intoxicatia alimentara, dar pot fi indicate in caz de shigeloza, holera, listerioza. Antidiaricele se folosesc cu prudenta si se evita in cazul in care pacientul prezinta diaree cu sange sau exista suspiciunea de infectie cu Escherichia coli enterohemoragica (EHEC).

Alternative naturiste de tratament pentru intoxicatia alimentara

Nu inlocuiesc tratamentul medical, daca acesta este necesar. Pentru ameliora simptomele acasa, de folos se dovedesc urmatoarele:

Carbunele activ

Poate fi util in anumite intoxicatii acute, daca este administrat rapid, de obicei in prima ora.

Hidratarea frecventa

Se recomanda apa, supe clare, ceai, solutii cu electroliti, bauturi pentru sportivi. Lichidele se vor consuma cu inghitituri mici daca pacientul are varsaturi.

Dieta BRAT

Dupa ameliorarea simptomelor se recomanda consumul de banane, orez, piure de mere, paine prajita.

Probioticele

Pot ajuta la refacerea florei intestinale si reducerea duratei si severitatii diareei.

Ghimbirul si menta

Sub forma de ceai sau extracte, acestea reduc greata, crampele abdominale si disconfortul digestiv.

Cand se recomanda consultul medical?

Consultul medical este necesar mai ales in cazurile severe. Majoritatea cazurilor se amelioreaza de la sine, dar uneori este necesara interventia specializata.

Semne de alarma

• varsaturi frecvente, care nu pot fi corectate;

• imposibilitatea hidratarii;
• sange in scaun;
• sange in varsaturi;
• diaree peste 3 zile;
• febra mare;
• ameteli severe;
• deshidratare;
• confuzie;
• dificultati respiratorii;
• slabiciune musculara;
• tulburari neurologice.

Semne de deshidratare

• gura uscata;
• urinari rare, oligurie (reducerea volumului urinar);
• sete intensa;
• ameteala;
• somnolenta.

La copii, diareea care dureaza peste 24 de ore necesita evaluare medicala.

Care sunt complicatiile si riscurile asociate cu intoxicatia alimentara?

Desi multe cazuri sunt usoare, pot aparea complicatii severe. Acestea includ:

• deshidratare severa;
• insuficienta renala;
• tulburari electrolitice;
• sepsis;
• afectare neurologica;
• paralizie respiratorie;
• insuficienta hepatica;
• soc.

Botulismul poate deveni fatal daca nu se intervine de urgenta.

Care este regimul recomandat in caz de intoxicatie alimentara?

Dieta BRAT este recomandata deoarece alimentele sunt usor digerabile:

• bananele aduc un aport adecvat de potasiu, sunt usor de tolerat si ajuta la refacerea electrolitilor;
• orezul calmeaza stomacul si ajuta la controlul diareei;
• piureul de mere contine pectina care ajuta la reglarea tranzitului intestinal;
• paine prajita este usor digerabila si reduce greata.

Alte recomandari in ceea ce priveste regimul in intoxicatia alimentara includ consumul de:

• supe clare;
• biscuiti simpli;
• cartofi fierti;
• carne slaba;
• iaurt simplu.

De asemenea, se vor evita urmatoarele:

• prajelile;
• alcoolul;
• cafeaua;
• lactatele grase;
• alimentele picante, condimentele;
• dulciurile, produsele de patiserie.

Sfaturi pentru a preveni intoxicatia alimentara

Preventia este esentiala pentru reducerea riscului de intoxicatie alimentara. Reguli importante in acest sens sunt:

• spalati-va mainile inainte de a gati;
• pastrati alimentele refrigerate imediat ce ati ajuns acasa de la cumparaturi;
• nu lasati mancarea la temperatura camerei;
• evitati consumul produselor expirate, verificati mereu eticheta;
• gatiti bine carnea;
• evitati consumul de oua crude;
• separati alimentele crude de cele gatite;
• spalati fructele si legumele sub jet continuu de apa, lasati-le intr-o solutie de apa cu bicarbonat inainte de a le consuma;
• curatati suprafetele de lucru;
• pastrati temperatura in frigider sub 4°C;
• evitati recongelarea produselor dezghetate;
• consumati rapid preparatele gatite;
• evitati sa consumati conserve care par umflate sau deteriorate;
• consumati apa doar din surse sigure;
• evitati consumul de lapte nepasteurizat.

Care este temperatura optima pentru prepararea carnii?

• carnea de pasare necesita o temperatura interna de minimum 74°C;
• carnea tocata necesita o temperatura interna de minimum 71°C;
• bucatile intregi de vita, porc sau miel necesita o temperatura interna de minimum 63°C;
• dupa preparare, carnea trebuie lasata la aproximativ 3 minute inainte de a fi consumata;

• folosirea unui termometru alimentar este cea mai sigura metoda pentru verificarea temperaturii corecte de gatire.

Bibliografie:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6604998/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK518995/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557781/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3153270/

https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/food-poisoning

https://ift.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1541-4337.12785