Legatura dintre indulcitorii artificiali sau non-calorici si declinul cognitiv

Dulciurile sunt, probabil, cea mai mare slabiciune a oamenilor. Majoritatea pofteste la alimentele dulci pentru placerea pe care acestea o aduc. Aceasta placere este usor accesibila in zilele noastre, dar este de scurta durata. Din pacate, astazi, consumul alimentelor cu gust dulce este mult mai mare decat ar fi recomandat, ceea ce duce la obezitate, diabet zaharat de tip 2 si multe alte probleme de sanatate. In acest context, indulcitorii non-calorici sau cu foarte putine calorii par o adevarata binecuvantare. Chiar daca „pandemia” de obezitate este relativ recenta, sunt aproape 150 de ani de la aparitia primului indulcitor – zaharina.

Zaharina a fost descoperita in 1879, din greseala. Doi profesori de la Johns Hopkins University incercau sa creeze o vopsea noua utilizand derivati pe baza de carbune. Constantin Fahlberg, unul dintre cei doi chimisti, a descoperit accidental gustul dulce al zaharinei, cand, dupa o zi de munca, a mancat fara sa se spele pe maini.

Inlocuitorii zaharului: derivati din plante sau produsi in laborator

In prezent, exista foarte multi compusi cu rol de indulcire care au rolul de a inlocui zaharul, fara nedoritele calorii goale din acesta. Unii dintre indulcitorii non-calorici sunt deriviati din plante (compusii derivati din Stevia), altii sunt produsi prin sinteza artificiala in laborator (zaharina, aspartamul, ciclamatul, acesulfamul K, advantamul). Poliolii derivati din zahar si alte glucide simple au rol de indulcire, dar cu mult mai putine calorii decat zaharul, pentru ca nu se digera total in organismul uman.

Indulcitorii non-calorici par ca un vis frumos devenit realitate. Tocmai de aceea sunt folositi in foarte multe alimente cu obiectivul de a satisface pofta de dulce greu de controlat a consumatorilor, fara grija kilogramelor in plus. Dar cum reactionam atunci cand stim ca dulciurile nu mai contin zahar, au mai putine calorii si, in teorie, nu ingrasa? Consumam mai mult. Iar acest „mai mult” este tot timpul o problema.

Aportul mare de indulcitori, asociat cu probleme de sanatate

Exista o lista de indulcitori aprobati de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) care sunt considerati siguri pentru consum in cantitati limitate. Acestia sunt reevaluati la o anumita perioada, pentru reconfirmarea sau infirmarea sigurantei pentru consum. Conform legislatiei, doar indulcitorii aprobati de EFSA pot fi folositi in alimente, bauturi, medicamente si suplimente.

Chiar daca sunt considerati siguri pentru consum, multe studii au asociat aportul mare de indulcitori cu mai multe probleme de sanatate. Avand in vedere ca sunt folositi intr-o varietate mare de alimente in prezent, de la bauturile carbogazoase de tipul „zero zahar” la biscuiti, ciocolata, iaurturi, batoane proteice si multe altele, dozele zilnice admise de EFSA pot fi usor depasite. De asemenea, unii dintre acesti indulcitori pot fi cumparati ca atare si folositi pentru cafea, ceai sau alte bauturi sau la diferite preparate facute in casa.

Indulcitorii si cresterea in greutate

Pana in prezent, studiile nu sustin atat de convingator pe cat suna in teorie beneficiile utilizarii indulcitorilor non-calorici. In cel mai recent raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, efectele consumului de alimente cu indulcitori sunt doar modeste. In medie, s-a observat o scadere cu 0,71 kg a greutatii corporale si cu doar 0,14 a IMC-ului. Consumul energetic a scazut usor cu ~ 130 calorii/zi si consumul de zaharuri a fost redus cu 38 g/zi.

Datele privind efectele asupra obezitatii sunt controversate. Studiile de cohorta arata chiar o crestere a incidentei obezitatii, a diabetului zaharat de tip 2 si a bolilor cardiovasculare.

Indulcitorii si efectele asupra creierului

Cercetarile privind consumul de indulcitori si efectele asupra creierului si cognitiei sunt la inceput. In raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii se mentioneaza mai multe studii care subliniaza efecte adverse neurocognitive. Se pare ca sucraloza poate duce la o scadere semnificativa a calitatii memoriei generale, memoriei de codare si functiilor executive.

Consumul zilnic de bauturi cu indulcitori non-calorici a crescut riscul de dementa si Alzheimer.

Consumul mare de indulcitori in timpul sarcinii sau alaptarii poate afecta capacitatea cognitiva a copiilor. Este un aspect important de luat in considereare, mai ales de catre femeile insarcinate care au diabet de tip 1 sau 2 si folosesc mai mult alimentele cu indulcitori in loc de zahar.

Intr-un studiu publicat in septembrie 2025, au fost colectate date de la peste 12.000 de participanti pe o perioada de 8 ani. S-au observat mai multe efecte negative asupra creierului la persoanele cu un consum mai mare de indulcitori: declinul fluentei in vorbire la persoanele sub 60 de ani si a capacitatii cognitive globale. Efectele asupra capacitatii cognitive au fost mai mari la persoanele cu diabet, probabil pe fondul unui consum mult mai frecvent si mai mare, precum si a afectarii neurologice cauzate de diabet chiar si in lipsa prezentei acestor indulcitori.

Participantii la studiu au fost clasificati in cei cu un consum mare de indulcitori, ajungand la 191 mg pe zi (echivalentul unei doze de bautura carbogazoasa cu zero zahar), si participantii cu un consum mic de doar 20 mg/zi. Cei cu un consum mare zilnic au prezentat un declin cognitiv cu 62% mai rapid (echivalent cu 1,6 ani de imbatranire a creierului), fata de cei din grupul de consum mic. Se pare ca vorbirea a fost cea mai afectata, fiind cu 173% mai rapid declinul in fluenta limbajului pentru consumatorii mari.

Indulcitorii artificiali (aspartam, acesulfam K, zaharina) si poliolii (eritriol, sorbitol, xilitol) sunt cei mai periculosi pentru creier. Stevia si tagatoza par printre cei mai siguri indulcitori, nefiind asociati cu declinul cognitiv, conform studiilor de pana acum.

Chiar daca ne dorim mai mereu sa gasim solutii magice care sa ne scuteasca de efortul depus pentru a modera aportul caloric si mai ales de dulciuri, cea mai sigura abordare nutritionala ramane echilibrul. Alimentele cu indulcitori pot face parte dintr-o alimentatie sanatoasa, dar cu o frecventa mai redusa.

Recomandari pentru limitarea aportului de indulcitori

1. Nu consumati bauturi carbogazoase zilnic.
2. Alegeti indulcitori naturali: miere, fructe, siropuri naturale.
3. Consumati ceaiul si cafeaua neindulcite.
4. Folositi condimente care potenteaza gustul de dulce, pentru a reduce cantitatea de zahar.
5. Reduceti treptat cantitatea de zahar folosita la prajiturile facute in casa, pentru a va obisnui cu gustul mai putin dulce.
6. Acordati atentie suplimentelor sportive (pudre proteice, batoane, bauturi de rehidratare), pentru ca majoritatea sunt indulcite cu indulcitori artificiali.
7. Cititi cu atentie etichetele produselor alimentare care promit „zero zahar” sau un continut redus de zahar.
8. Urmati o alimentatie echilibrata si cat mai naturala.

Surse:

1. https://www.neurology.org/doi/10.1212/WNL.0000000000214023
2. https://iris.who.int/items/c5c480a0-3529-4124-9d44-7f560df1cdc5
3. https://www.medscape.com/s/viewarticle/artificial-sweeteners-may-be-linked-cognitive-decline-2025a1000p11?_gl=1*afj064*_gcl_au*OTg5NTU1MzUwLjE3NTg3OTAyMDA&form=fpf
4. https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/sweeteners
5. https://www.sweeteners.org/what-are-low-no-calorie-sweeteners/