Vaccinul antigripal are un rol important nu doar in reducerea riscului de imbolnavire de gripa, ci si in prevenirea formelor severe si a complicatiilor care pot afecta plamanii. Gripa poate provoca pneumonie virala, poate favoriza aparitia unei pneumonii bacteriene secundare si poate agrava afectiuni respiratorii cronice precum astmul sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). In cazurile severe, infectia poate evolua catre insuficienta respiratorie, sindrom de detresa respiratorie acuta si necesitatea internarii in terapie intensiva. Despre toate aceste complicatii si informatii despre vaccinarea antigripala din acest sezon veti afla din acest articol realizat cu sprijinul dnei dr Cosmina-Diana Dragan, medic rezident ORL.
Vaccinarea antigripala nu ofera protectie de 100% impotriva infectiei, iar eficienta variaza de la un sezon la altul. Studiile arata insa ca persoanele vaccinate care ajung totusi sa faca gripa prezinta un risc mai mic de evolutie severa, iar vaccinarea poate reduce spitalizarile, internarile in terapie intensiva si alte complicatii ale bolii. Acest beneficiu este deosebit de important pentru persoanele varstnice, copiii mici, femeile insarcinate, persoanele cu boli pulmonare, cardiovasculare sau metabolice si pacientii cu imunitate scazuta.
Vaccinul antigripal se administreaza anual deoarece virusurile gripale se modifica permanent, iar protectia imunologica scade in timp. Pentru sezonul 2026-2027 din emisfera nordica, inclusiv Europa, vaccinurile sezoniere recomandate sunt in principal trivalente si sunt adaptate virusurilor gripale estimate sa circule in sezonul rece.
De ce gripa poate provoca complicatii respiratorii severe?
Gripa este o infectie respiratorie acuta provocata de virusurile Influenza. Infectia afecteaza caile respiratorii si, in anumite situatii, poate ajunge la nivel pulmonar.
Pentru majoritatea persoanelor sanatoase, boala se vindeca in aproximativ o saptamana, desi tusea si oboseala pot persista mai mult.
Gripa nu trebuie insa confundata cu o simpla raceala. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca la nivel mondial apar anual aproximativ un miliard de cazuri de gripa sezoniera, dintre care intre 3 si 5 milioane sunt forme severe. Gripa este asociata anual cu aproximativ 290.000-650.000 de decese respiratorii la nivel global.
Complicatiile pot fi provocate direct de virus, de raspunsul inflamator al organismului sau de aparitia unei infectii bacteriene secundare.
Care sunt cele mai importante complicatii respiratorii ale gripei?
Complicatiile variaza de la infectii relativ usoare pana la afectiuni pulmonare care pot pune viata in pericol. Dna dr Cosmina-Diana Dragan, medic rezident ORL puncteaza:
,,Printre cele mai importante complicatii se numara:
- pneumonia gripala virala;
- pneumonia bacteriana secundara;
- insuficienta respiratorie;
- sindromul de detresa respiratorie acuta;
- exacerbarea astmului;
- exacerbarea BPOC;
- bronsiolita, crupul si traheita, in special la copii;
- agravarea altor afectiuni pulmonare cronice.”
Infectia gripala poate afecta si alte organe si poate fi asociata, mai rar, cu miocardita, encefalita, sepsis sau insuficienta multiorganica.
Pneumonia gripala, una dintre cele mai grave complicatii
Pneumonia reprezinta una dintre cele mai importante complicatii ale gripei.
Exista doua mecanisme principale prin care aceasta poate aparea.
Pneumonia virala primara
Virusul gripal poate infecta direct tesutul pulmonar si poate provoca inflamatie severa la nivelul plamanilor. In formele grave, schimburile normale de oxigen pot fi afectate, iar pacientul poate dezvolta insuficienta respiratorie.
,,Semnele care pot sugera o afectare pulmonara importanta includ:
- dificultatea de a respira;
- respiratia rapida;
- durerea sau presiunea toracica;
- scaderea saturatiei de oxigen;
- stare generala sever alterata;
- confuzie;
- coloratie albastruie sau cenusie a buzelor ori pielii.”, detaliaza dr Dragan.
Aceste manifestari necesita evaluare medicala rapida.
Pneumonia bacteriana secundara
Gripa poate afecta mecanismele naturale de aparare ale tractului respirator si poate facilita aparitia unei infectii bacteriene.
Printre bacteriile asociate cel mai frecvent pneumoniei secundare dupa gripa se numara:
- Streptococcus pneumoniae;
- Staphylococcus aureus;
- streptococii de grup A.
Un semnal de alarma poate fi situatia in care o persoana incepe sa se simta mai bine dupa cateva zile de gripa, dar apoi febra revine, tusea se agraveaza si starea generala se deterioreaza. O astfel de evolutie trebuie evaluata de medic.
Gripa poate provoca insuficienta respiratorie?
Da. In formele severe, pneumonia gripala si inflamatia pulmonara intensa pot determina insuficienta respiratorie. In cazurile foarte grave poate aparea sindromul de detresa respiratorie acuta, cunoscut si sub abrevierea ARDS.
Aceasta este o afectare pulmonara severa in care se acumuleaza lichid la nivelul alveolelor, ceea ce impiedica oxigenarea corespunzatoare a sangelui.
Pacientii pot necesita:
- administrare de oxigen;
- monitorizare in spital;
- suport respirator;
- ventilatie mecanica;
- internare in terapie intensiva.
Aceste forme sunt mai frecvente la persoanele vulnerabile, dar pot aparea si la persoane anterior sanatoase.
Cum poate gripa agrava astmul?
Persoanele cu astm prezinta un risc mai mare de complicatii ale gripei. Virusul gripal produce inflamatie la nivelul cailor respiratorii, iar la o persoana cu astm aceasta inflamatie se poate suprapune peste sensibilitatea deja crescuta a bronhiilor.
Dna dr Cosmina-Diana Dragan spune ca “gripa poate declansa:
- crize de astm;
- wheezing sau respiratie suieratoare;
- tuse accentuata;
- senzatie de constrictie toracica;
- dificultati de respiratie.”
CDC arata ca adultii si copiii cu astm prezinta un risc mai mare de pneumonie dupa gripa decat persoanele fara astm. Din acest motiv, vaccinarea antigripala este deosebit de importanta pentru persoanele cu astm.
Gripa poate agrava BPOC?
Da. Infectiile respiratorii virale reprezinta o cauza importanta de exacerbare a bolii pulmonare obstructive cronice.
O exacerbare inseamna agravarea brusca a simptomelor obisnuite, precum:
- dificultatea de a respira;
- tusea;
- productia de sputa;
- senzatia de lipsa de aer.
Unele exacerbari necesita tratament suplimentar sau spitalizare. Vaccinarea impotriva gripei face parte din masurile importante de preventie pentru persoanele cu BPOC, tocmai deoarece infectia gripala poate destabiliza boala pulmonara preexistenta.
De ce copiii mici au un risc mai mare de complicatii respiratorii?
Copiii mici, in special cei sub 5 ani, fac parte dintre categoriile cu risc crescut de complicatii ale gripei.
La aceasta varsta, infectia poate fi asociata cu:
- pneumonie;
- bronhiolita;
- crup;
- traheita;
- otita medie;
- deshidratare.
Riscul este mai mare la copiii foarte mici si la cei care au astm, afectiuni neurologice, boli cardiace, pulmonare sau alte probleme cronice.
Copiii cu varsta sub 6 luni sunt prea mici pentru vaccinarea antigripala sezoniera cu vaccinurile disponibile in prezent, ceea ce face importanta protectia oferita de vaccinarea persoanelor eligibile din jur si vaccinarea materna in timpul sarcinii, atunci cand este indicata.
Cine are cel mai mare risc de gripa severa?
Complicatiile pot aparea la orice persoana, dar ECDC identifica mai multe categorii cu risc crescut.
Acestea includ:
- persoanele varstnice;
- copiii cu varsta intre 6 luni si 4 ani;
- femeile insarcinate, indiferent de trimestrul sarcinii;
- persoanele imunocompromise;
- persoanele cu boli respiratorii cronice, inclusiv astm;
- persoanele cu boli cardiovasculare;
- persoanele cu diabet;
- persoanele cu boli renale cronice;
- persoanele cu boli hepatice cronice;
- persoanele cu afectiuni neurologice sau neuromusculare;
- persoanele cu obezitate severa;
- persoanele institutionalizate.
Varsta exacta de la care persoanele varstnice sunt incluse in programele prioritare de vaccinare poate varia intre tarile europene. Multe state folosesc pragul de 65 de ani, dar unele utilizeaza o varsta mai mica.
Personalul medical este, de asemenea, incurajat sa se vaccineze, atat pentru propria protectie, cat si pentru reducerea riscului de transmitere catre pacientii vulnerabili.
Cum actioneaza vaccinul antigripal?
Vaccinarea pregateste sistemul imunitar pentru contactul cu virusurile gripale.
Vaccinul contine antigene provenite din virusurile gripale recomandate pentru sezonul respectiv sau, in cazul vaccinului nazal, virusuri vii atenuate.
Sistemul imunitar recunoaste aceste antigene si dezvolta un raspuns imun, inclusiv anticorpi. Daca persoana vaccinata intalneste ulterior un virus gripal similar, organismul poate reactiona mai rapid.
Protectia nu apare imediat. ECDC estimeaza ca sunt necesare aproximativ 10-14 zile dupa vaccinare pentru dezvoltarea unui raspuns imun protector.
Vaccinul antigripal poate preveni pneumonia?
Vaccinul antigripal nu este un vaccin specific impotriva tuturor pneumoniilor.
Rolul sau este de a preveni infectia gripala si de a reduce severitatea acesteia. Prin reducerea riscului de gripa si a formelor severe, vaccinarea poate reduce implicit si riscul unor complicatii precum pneumonia gripala.
Vaccinul antigripal nu inlocuieste vaccinurile impotriva pneumococului sau alte vaccinuri recomandate anumitor categorii de pacienti. O persoana poate dezvolta pneumonie din numeroase alte cauze, inclusiv alte virusuri si bacterii.
Vaccinarea reduce riscul unei forme severe chiar daca persoana face gripa?
Da. Acesta este unul dintre cele mai importante beneficii ale vaccinarii antigripale. Specialistul declara:
“Vaccinul nu previne toate cazurile de gripa. Eficienta lui variaza in functie de:
- virusurile circulante;
- concordanta dintre acestea si virusurile incluse in vaccin;
- varsta;
- starea sistemului imunitar;
- afectiunile asociate.”
Datele analizate de CDC arata insa ca, printre persoanele spitalizate cu gripa, cele vaccinate tind sa prezinte forme mai putin severe.
Un studiu publicat in 2024 pe adulti spitalizati pentru afectiuni respiratorii acute a aratat ca pacientii vaccinati impotriva gripei care au fost totusi spitalizati cu gripa au avut un risc mai redus de:
- internare in terapie intensiva;
- ventilatie mecanica invaziva;
- necesar de medicamente vasopresoare;
- suport al functiilor organelor.
Alte cercetari citate de CDC au asociat vaccinarea cu reducerea riscului de internare in terapie intensiva si de deces la pacientii spitalizati cu gripa.
Aceste rezultate nu inseamna ca vaccinul garanteaza o forma usoara, ci ca vaccinarea poate modifica favorabil riscul statistic de evolutie severa.
Vaccinarea antigripala poate preveni exacerbarile bolilor cronice?
Gripa poate destabiliza mai multe boli cronice.
In cazul afectiunilor respiratorii sunt importante in special:
- astmul;
- BPOC;
- alte boli pulmonare cronice.
CDC arata ca vaccinarea antigripala poate reduce riscul exacerbarilor asociate gripei in cazul unor afectiuni cronice, inclusiv BPOC.
Beneficiile vaccinarii nu se limiteaza insa la plamani. Gripa poate agrava insuficienta cardiaca si alte boli cardiovasculare, iar unele cercetari au identificat o asociere intre vaccinarea antigripala si un risc mai redus de evenimente cardiovasculare severe.
Vaccinarea este singura metoda de prevenire a gripei?
Vaccinarea anuala este considerata cea mai eficienta metoda specifica de prevenire a gripei, dar protectia poate fi completata prin masuri simple de reducere a transmiterii virusurilor respiratorii.
Sunt recomandate:
- spalarea regulata a mainilor;
- aerisirea incaperilor;
- evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave atunci cand este posibil;
- acoperirea gurii si nasului la tuse si stranut;
- evitarea atingerii ochilor, nasului si gurii cu mainile nespalate;
- ramanerea acasa atunci cand apar simptome de infectie respiratorie;
- purtarea unei masti in anumite contexte cu risc crescut.
Pentru persoanele cu risc de gripa severa, medicul poate recomanda si tratament antiviral atunci cand apare infectia. Administrat precoce, acesta poate reduce durata si severitatea bolii si poate scadea riscul de complicatii in anumite categorii de pacienti. Tratamentul antiviral nu inlocuieste vaccinarea.
Cand gripa necesita evaluare medicala rapida?
Solicita asistenta medicala daca apar semne care pot sugera o forma severa sau o complicatie.
Printre acestea se numara:
- dificultate importanta de respiratie;
- senzatie de lipsa de aer;
- durere sau presiune persistenta in piept;
- confuzie sau somnolenta neobisnuita;
- colorarea albastruie a buzelor sau pielii;
- deshidratare;
- stare generala care se agraveaza rapid;
- febra sau tuse care se amelioreaza si apoi revin mai sever;
- agravarea astmului, BPOC sau a unei alte boli cronice.
Persoanele care fac parte dintr-o categorie cu risc crescut ar trebui sa contacteze medicul mai devreme dupa aparitia simptomelor de gripa, deoarece tratamentul antiviral poate fi indicat precoce.
Rolul vaccinului antigripal in prevenirea complicatiilor respiratorii severe: ce trebuie sa retii
Gripa poate provoca mai mult decat febra, tuse si dureri musculare. Infectia poate duce la pneumonie virala, poate favoriza pneumonia bacteriana secundara si poate agrava astmul, BPOC si alte afectiuni pulmonare. In formele severe pot aparea insuficienta respiratorie, sindrom de detresa respiratorie acuta, sepsis si necesitatea internarii in terapie intensiva.
Vaccinarea antigripala reduce riscul de gripa si, foarte important, poate reduce riscul unei evolutii severe in cazul in care infectia apare totusi.
Beneficiul este deosebit de important pentru persoanele varstnice, copiii mici, femeile insarcinate, pacientii cu boli cronice si persoanele imunocompromise.
Vaccinarea trebuie repetata anual, deoarece virusurile gripale se modifica, iar protectia scade in timp. Pentru sezonul 2026-2027 din Europa sunt recomandate in principal vaccinuri trivalente adaptate variantelor gripale estimate sa circule.
Vaccinarea nu elimina complet riscul de gripa si nu poate preveni toate formele de pneumonie, dar reprezinta una dintre cele mai importante masuri prin care poate fi redus riscul complicatiilor severe asociate infectiei gripale.
Intrebari frecvente despre vaccinul antigripal si complicatiile respiratorii
Daca sunt vaccinat, mai pot face pneumonie dupa gripa?
Da, este posibil. Vaccinul nu ofera protectie de 100%, dar reduce riscul de gripa si poate reduce probabilitatea unei forme severe si a complicatiilor asociate. Pneumonia poate avea si alte cauze care nu sunt prevenite de vaccinul antigripal.
Vaccinul antigripal este important pentru persoanele cu astm?
Da. Gripa poate declansa crize de astm si poate favoriza complicatii pulmonare. Persoanele cu astm fac parte dintre categoriile pentru care vaccinarea antigripala este deosebit de importanta.
Persoanele cu BPOC ar trebui sa se vaccineze?
Persoanele cu BPOC prezinta un risc crescut de agravare a bolii in timpul gripei. Vaccinarea antigripala este una dintre masurile recomandate pentru reducerea riscului de infectie gripala si de exacerbari asociate.
Vaccinul antigripal protejeaza si impotriva pneumococului?
Nu. Vaccinurile antigripale si cele pneumococice protejeaza impotriva unor agenti infectiosi diferiti. In functie de varsta si de bolile existente, medicul poate recomanda ambele vaccinari.
De ce este gripa mai periculoasa pentru persoanele varstnice?
Odata cu varsta, raspunsul sistemului imunitar se poate diminua, iar bolile cronice sunt mai frecvente. Din acest motiv, persoanele varstnice prezinta un risc mai mare de pneumonie, spitalizare si alte complicatii ale gripei.
Poate o persoana sanatoasa sa faca o forma severa de gripa?
Da. Riscul este mai mic decat in cazul grupurilor vulnerabile, dar gripa severa, pneumonia si alte complicatii pot aparea si la persoane anterior sanatoase.
Surse
https://www.ema.europa.eu/en/news/eu-recommendations-2026-2027-seasonal-flu-vaccine-composition
https://www.ecdc.europa.eu/en/seasonal-influenza/prevention-and-control/seasonal-influenza-vaccines
https://www.cdc.gov/flu-vaccines-work/benefits/
https://www.cdc.gov/flu/highrisk/asthma.html
https://www.pasteur.fr/fr/votre-sante/comprendre-les-maladies/les-maladies-de-z/grippe
https://www.ameli.fr/assure/sante/themes/grippe/vaccination-grippe