Probleme de reflux gastroesofagian? Scapă de ele cu acest secret!

Refluxul gastroesofagian este numit și reflux acid sau regurgitare acidă și reprezintă o afecțiune digestivă care poate fi întâlnită atât la adulți, cât și la copii. Refluxul gastroesofagian necesită tratament adecvat, dar mai ales abordarea unui stil alimentar echilibrat. Netratată, afecțiunea provoacă, pe lângă discofort, o serie de complicații de sănătate.

Ce este refluxul gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian apare atunci când conținutul stomacului se întoarce înapoi în esofag. În mod normal, sfincterul esofagian, cel care desparte esofagul de stomac, se deschide doar în timpul înghițirii pentru a permite alimentelor să ajungă în stomac. În momentul în care acesta se deschide aleator, ceea ce înseamnă că sfincterul se relaxează un timp îndelungat, apar problemele de reflux gastroesofagian. Astfel, alimentele și sucul gastric urcă în esofag și provoacă arsuri.

Cauzele refluxului gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian are la bază mai multe cauze și o serie de factori de risc care pot accentua și agrava afecțiunea. Deschiderea aleatoare a sfincterului esofagian se poate produce ca urmare a unei presiuni ce cade pe diafragmă. Acest fapt se întâmplă în cazul femeilor însărcinate, dar și în cazul herniei hiatale, atunci când partea superioară a stomacului și o parte din esofag ajung să fie deasupra diafragmei. Din acest motiv toate persoanele care suferă de hernie hiatală, boală ce poate apărea indiferent de vârstă, se confruntă și cu boala de reflux gastroesofagian. De asemenea, sclerodermia, ulcerul esofagian și cancerul esofagian pot provoca acest simptom. Pe de altă parte, o altă cauză a refluxului gastroesofagian este digestia întârziată, atunci când alimentele stau foarte mult timp în stomac până a fi evacuate către intestin. Persoanele care mănâncă excesiv se pot, de asemenea, confrunta cu refluxul gastroesofagian, cu atât mai mult cu cât după masă se întind în pat.

Reflux gastroesofagian – factori de risc

Există o serie de factori de risc care pot favoriza și întreține boala de reflux gastroesofagian, aceștia fiind, de altfel, și cei care afectează în cea mai mare măsură. În categoria factorilor de risc cel mai mare impact îl are fumatul, fumul de tigară stimulând relaxarea sfincterului esofagian. Anumite alimente ca, ciocolata, cafeaua, condimentele picante, ceapa, usturoiul, citricele, băuturile alcoolice și carbogazoase, prăjelile și mâncărurile grase pot avea același efect asupra sfincterului esofagian. Pe de altă parte, obezitatea și supraponderabilitatea, stresul cronic, dar și anumite medicamente, ca antiinflamatoarele și antibioticele sau progesteronul aflat în anticoncepționale, pot provoca refluxul gastroesofagian. Punctăm că persoanele care poartă haine strânse în jurul abdomenului pot experimenta episoade de reflux gastroesofagian.

Simptome de reflux gastric

Refluxul gastric este însoțit cel mai des de arsuri gastrice, dar și de eructație, salivare abundentă și tuse seacă. Principalul simptom al refluxului gastric este, însă, regurgitarea, adică întoarcerea alimentelor în esofag, aspect care se produce după masă și fără a fi însoțit de starea de vomă. Regurgitarea este însoțită de gust acru sau amar cauzat de acidul gastric. De asemenea, boala de reflux gastroesofagian poate fi însoțită de simptome ca greață de dimineață, voce răgușită, respirație șuierătoare, disfagie, dificultăți de înghițire, sau durere retrosternală.

Refluxul gastroesofagian: complicații

Netratată sau tratată necorespunzător, boala de reflux gastric poate favoriza apariția afecțiunilor la nivelul urechii, gâtului și nasului, probleme dentare, dar și a afecțiunilor pulmonare, ca astmul și pneumonia. Poate produce esofagită și faringită, o inflamație severă a esofagului și a faringelui, dar și îngustări ale esofagului și sângerări la nivelul acestuia. Această boală de reflux gastric crește inclusiv riscul de a dezvolta cancer esofagian sau boala Barret, o boală care presupune înlocuirea celulelor esofagiene cu celule asemănătoare celor de la nivelul stomacului și intestinului.

Refluxul gastroesofagian: tratament

Tratamentul refluxului gastroesofagian are ca scop reducerea refluxului anormal și a acidității gastrice, dar și evitarea recurenței și a apariției complicațiilor. Însă, este important de punctat că orice tratament în acest caz trebuie să fie însoțit de un regim alimentar adecvat. Recomandarea noastră este Gastrocalmin de la Naturalis, un supliment alimentar eficient în tratarea arsurilor gastrice și a refluxului gastroesofagian. În plus, acesta ajută la menținerea confortului digestiv, susține funcțiile normale ale tractului gastrointestinal și contribuie la funcționarea normală a enzimelor digestive, fiind recomandat inclusiv femeilor însărcinate. Medicii, în urma investigațiilor amănunțite, pot recomanda antiacide și tratament pe bază de substanțe cu rol de inhibitori de pompă de proton, așa cum este omezul, omeprazolul, nexiumul. În cazurile grave se poate ajunge inclusiv la intervenții chirurgicale.

Remedii naturiste pentru reflux gastric

În susținerea tratamentului medicamentos pentru boala de reflux gastric se recomandă o serie de tratamente naturiste, categorie din care fac parte pastilele pe bază de extract de lemn dulce, de ulm, extract de mentă, dar și ceaiurile de mușețel, fenicul, anason, busuioc și salvie. Busuiocul s-a dovedit eficient și dacă este mestecat, însă fără a fi înghițit. Tinctura de propolis este, de asemenea, de un real ajutor în cazul refluxului gastroesofagian, dar și apa băută pe stomacul gol dimineața în care s-a dizolvat o linguriță de bicarbonat de sodiu. Având în vedere că stresul este un factor incriminat în afecțiunile gastrice, implicit în boala de reflux esofagian, se recomandă apelarea la diferite terapii și metode de relaxare. În această categorie intră masajul de relaxare, aromoterapia, reflexoterapia, dar mai ales sportul, mișcarea fizică minim 30 de minute în fiecare zi.

Dietă recomandată în caz de reflux gastroesofagian

Cel mai important factor în cazul bolii de reflux gastric este dieta. Este important să se adopte o alimentație corespunzătoare nu doar pe durata tratamentului, ci și ulterior, pentru prevenirea reapariției simptomelor. Astfel, sunt recomandate supe și ciorbe neacrite, ouă fierte, carnea slabă (de pasăre sau pește) și legume fierte sau gătite la aburi, la cuptor sau pe grătar, produse lactate degresate, pâinea prăjită, crutoanele, covrigii, biscuiții, dar și cerealele integrale. Alimentele gătite prin prăjeală sau cu făină și cele de tip fast food și patiserie sunt interzise în această perioadă, asemenea murăturilor. Cafeaua, în cazul în care nu se va putea renunța la ea, nu se va bea niciodată pe stomacul gol. Pe de altă parte, consumul de apă plată trebuie crescut la minim doi litri pe zi pentru a susține buna funcționare a digestiei. Se pot consuma fructe în boala de reflux gastric, în special banane, afine și pepene, însă se vor evita complet citricele. De preferat sunt alimentele bogate in calciu, magneziu și vitaminele B.

Reguli de nutriție în cazul refluxului gastroesofagian

Persoanele care se confruntă cu reflux gastroesofagian trebuie să știe că este extrem de important nu doar ce mănâncă, ci și cum și cât mănâncă. Astfel, se recomandă a se mânca puțin și des, cantitățile mici fiind mai ușor digerate de stomac. Totodată, masticația este esențială, astfel încât alimentele trebuie mestecate până ce devin pastă. O plimbare ușoară de câteva minute după masă va ajuta procesul de digestie. În niciun caz nu este indicat ca după masă persoana să se așeze în poziție orizontală sau să efectueze activități fizice solicitante, mai ales dacă pun presiune pe abdomen. Trebuie evitate alimentele foarte fierbinți, foarte dulci, foarte sărate sau afumate. Ultima masă a zilei trebuie luată cu minim 3 ore înainte de culcare și este de preferat, conform specialiștilor, să se doarmă pe partea stângă și cu capul puțin mai ridicat față de trunchi. În cazul persoanelor supraponderale este necesar să dea jos kilogramele acumulate în plus.

Atenție! Dacă după tratament și schimbarea alimentației, refluxul gatsroesofagian continuă să-și facă simțită prezența, se recomandă consult de specialitate. Acesta va avea la bază o serie de analize: endoscopia digestivă, radiografia sistemului digestiv superior, manometria esofagiană (un test ce masoară ritmul contracțiilor esofagului în timpul înghițirii) și Ph-metra esofagiană (un test ce măsoară momentul și durata refluxului gastroesofagian).