Vaccinarea în timpul sarcinii. Tot ce trebuie să știi

Vaccinarea în timpul sarcinii este un subiect care a captat toată atenția oamenilor de știință și cercetătorilor, efectuându-se numeroase studii de-a lungul timpului pentru a determina care este raportul risc-beneficiu. Organizația Mondială a Sănătății oferă date și informații relevante despre vaccinarea în timpul sarcinii și asigură că există vaccinuri care sunt permise în sarcină, dar și vaccinuri contraindicate.

Cuprins:

Cât de sigură este vaccinarea în sarcină?

De ce ar trebui să te vaccinezi în timpul sarcinii?

Cum se realizează vaccinarea în timpul sarcinii?

Vaccinuri permise în sarcină

Vaccinuri ce ar trebui evitate în sarcină

 

Cât de sigură este vaccinarea în sarcină?

Conform OMS, există vaccinuri care sunt sigure în sarcină, unele chiar recomandate, dar există și vaccinuri contraindicate care prezintă riscuri mult prea mari. În principiu, vaccinarea cu vaccinuri care conțin virusuri sau bacterii inactivate ori anatoxine este sigură în timpul sarcinii, în timp ce vaccinurile care conțin virusuri vii pot fi periculoase și sunt interzise.

De ce ar trebui să te vaccinezi în timpul sarcinii?

În timpul sarcinii, sistemul imunitar al femeii este afectat, cu alte cuvinte, răspunsul imun se modifică pentru a permite organismului să tolereze fetusul, iar acest aspect implică o scădere a rezistenței organismului ceea ce înseamnă că și protecția împotriva agenților patogeni este scăzută. Astfel, există riscul ca mama să contacteze boli infecțioase care o pot afecta atât pe ea, cât și fetusul sau nou-născutul, existând afecțiuni ale căror complicații pot afecta pe viață copilul sau pot conduce la deces.

Astfel, vaccinarea împotriva acestor virusuri periculoase devine importantă cu atât mai mult în timpul sarcinii. În plus, unii anticorpi se transmit prin placentă și, fără un vaccin, virusul odată ajuns în corpul mamei se transferă implicit la făt. Pe de altă parte, nou-născutul are o imunitate dobândită de la mamă, care însă persistă 5-6 luni după naştere, ulterior putând contacta infecțiile, iar dacă mama este vaccinată anticorpii se transmit copilului, iar acesta va avea un răspuns imun mai bun, atunci când contactează anumite boli grave.

Cum se realizează vaccinarea în timpul sarcinii?

Vaccinarea în timpul sarcinii trebuie făcută doar la recomandarea medicului și doar în funcţie de riscurile şi de beneficiile vaccinării, atât pentru mamă, cât și pentru făt. Astfel, vaccinul poate fi administrat în sarcină atunci când probabilitatea expunerii la boală este mare sau când eventuala contactare a infecţiei poate reprezenta un risc foarte mare pentru mamă şi/sau făt.

Vaccinuri permise în sarcină

Vaccinurile permise în sarcină sunt împărțite în două categorii: cele recomandate și cele necesare ca urmare a unui context. Vaccinurile care sunt permise în sarcină, fiind chiar recomandate fără a prezenta vreun risc, sunt următoarele:

  • Vaccinul antitetanos. Vaccinul antitetanos este recomandat pentru a preveni tetanosul matern şi neonatal. Se regăsește sub denumirea de vaccin hexavalent (DTPa) și se face cu rapel, însă una dintre doze este de preferință a fi administrată între săptămâna 27 și 36 de gestație.
  • Vaccinul antipertussis. Vaccinul antipertussis este recomandat împotriva tusei convulsive, care reprezintă în continuare o cauză importantă a mortalităţii infantile la nivel mondial. Se regăsește sub denumirea de vaccin hexavalent (DTPa) și se face cu rapel, însă una dintre doze este de preferință a fi administrată între săptămâna 27 și 36 de gestație.
  • Vaccinul antidifteric. Vaccinul antidifteric se recomandă pentru a preveni îmbolnăvirea de difterie, o boală cu mortalitate de până la 20% în cazul copiilor mai mici de cinci ani. Se regăsește sub denumirea de vaccin hexavalent (DTPa) și se face cu rapel, însă una dintre doze este de preferință a fi administrată între săptămâna 27 și 36 de gestație.
  • Vaccinul antigripal. Vaccinarea antigripală este recomandată în special în sezonul gripelor, când riscul este mai mare. Gripa poate provoca complicații femeilor însărcinate și are repercusiuni şi asupra fătului asociate cu naștere prematură, greutate scăzută la naștere și chiar moarte fetală. Vaccinul antigripal poate fi făcut în orice moment al sarcinii.

Vaccinuri care sunt permise în sarcină, care au risc scăzut, și sunt necesare în cazul în care există riscuri majore ca mama să contacteze infecţii cu consecinţe importante pentru ea şi pentru copil, sunt:

  • Vaccinul antihepatitic B. Dacă mama este infectată cu virusul hepatitic B (VHB), copilul prezintă un risc de peste 90% de a dezvolta hepatită cronică tip B, iar în acest caz vaccinarea este recomandată.
  • Vaccinul meningococic. Meningita rămâne o cauză semnificativă a mortalității la nivel mondial, iar vaccinul împotriva meningitei trebuie administrat dacă mama prezintă risc mare de contactare a meningitei de tip B.

 

Vaccinuri ce ar trebui evitate în sarcină

Vaccinurile care trebuie evitate în sarcină sunt cele cu virus viu atenuat, în special pentru că există puține studii și dovezi clinice care să ateste riscurile și efectele adverse. Vaccinurile contraindicate în sarcină sunt:

  • Vaccinul ROR. Acest vaccin conține virus viu atenuat și este destinat prevenirii îmbolnăvirii cu pojarul, rubeolă şi parotidită. Vaccinul, însă, se poate administra înainte ca femeia să rămână însărcinată, intervalul recomandat fiind de aproximativ 28 de zile înainte de concepere.
  • Vaccinul antivaricelic. Vaccinul antivaricelă nu este recomandat în sarcină. De asemenea, nici vaccinul împotriva zonei zoster nu este recomandat femeilor gravide, acesta nefiind autorizat nici pentru femeile de vârstă fertilă.
  • Vaccinul antiHPV. Cu toate că nu s-au observat efecte adverse, recomandările OMS menţin, din prudenţă, contraindicaţia de administrare a vaccinului contra HPV la gravide.
  • Vaccinul BCG. Vaccinul BCG este recomandat pentru imunizare împotriva tuberculozei însă, în lipsa unor studii suficiente care să ateste riscurile și efectele adverse la gravide, acesta rămâne contraindicat în sarcină.

 

Alte vaccinuri pentru care este necesară o precauție majoră, administrarea fiind recomandată numai atunci când beneficiile depășesc riscurile, sunt vaccinul antihepatitic A, vaccinul pneumococic, vaccinul antipoliomielitic, vaccinul antirabic și vaccinul împotriva febrei galbene.