Sincopa reprezinta pierderea temporara a starii de constienta cauzata de reducerea tranzitorie a fluxului sangvin catre creier. In limbaj uzual, aceasta este cunoscuta drept lesin. In multe cazuri, sincopa are cauze benigne, insa uneori poate semnala afectiuni cardiovasulare, neurologice sau metabolice care necesita evaluare medicala. Recuperarea este in general, spontana si rapida.
Oricine poate experimenta un episod de sincopa, chiar si persoanele care nu au anumite afectiuni, insa este mai frecventa la adultii in varsta. Pacientii cu probleme cardiovasculare sau cei cu alte boli care afecteaza presiunea sangelui au un risc mai crescut de a prezenta un episod sincopal si ar trebui sa informeze medicul despre acest lucru.
Sincopa – simptome
La unele persoane, pierderea starii de constienta apare brusc, fara simptome de avertizare. Alte persoane pot prezenta simptome premergatoare (prodrom) cu cateva secunde inainte de episod. A recunoaste aceste simptome va poate ajuta sa preveniti o cadere cu posibile consecinte grave:
- Ameteala
- Senzatia de cap usor
- Greata
- Tiuit in urechi
- Senzatia imperioasa de voma
- Vedere incetosata
- Transpiratii reci
Sincopa - clasificare
In medicina sincopele sunt clasificate in trei categorii principale, in functie de mecanismul care le declanseaza.
Sincopa reflexa (numita si sincopa vasovagala)
Este cea mai frecventa cauza de lesin. Apare in momentul in care organismul reactioneaza exagerat la un anumit factor declansator sau situatie. Printre acestea, putem enumera frica, durerea, statul prelungit in picioare, deshidratarea sau donarea de sange. De regula, este precedata de senzatii de ameteala, greata, transpiratie, vedere incetosata etc. Acest tip de reactie poate cauza scaderea presiunii sangvine si uneori incetinirea ritmului cardiac, reducand fluxul sangvin catre creier si determinand sincopa.
In majoritatea cazurilor, sincopa reflexa (vasovagala) nu este asociata cu o boala cardiaca sau neurologica severa.
Sincopa reflexa poate aparea si in timpul unor situatii specifice, cum ar fi tusea, rasul, urinarea sau cand exista o presiune crescuta asupra gatului (sincopa de sinus carotidian, care apare prin stimularea mecanica a sinusului carotidian prin barbierit, intoarcerea brusca a capului sau din cauza unui guler prea strans).
Sincopa ortostatica
Apare atunci cand o persoana se ridica in picioare din pozitia culcat sau sezand, iar corpul nu reuseste sa compenseze rapid efectul gravitatiei asupra sangelui. Tensiunea arterială scade brusc.
Sincopa ortostatica poate aparea si in caz de deshidratare, cauzata de varsaturi, diaree, hemoragii, consum insuficient de lichide sau utilizarea excesiva de diuretice.
De asemenea, poate fi indusa si de medicamente. Antihipertensivele, antidepresivele sau alcoolul pot bloca reflexele vasoconstrictoare normale.
Sincopa cardiaca
Este cel mai periculos tip de sincopa pentru ca poate ascunde afectiuni care pun viata in pericol. Apare din cauza unei probleme structurale sau electrice a inimii, care ii reduc capacitatea de a pompa, reducand cantitatea de sange care ajunge la creier. Spre deosebire de cea reflexa, adesea apare brusc, fara semne de avertizare, sau in timpul efortului fizic.
Printre problemele si afectiunile cardiovasculare care pot cauza o sincopa se numara:
- Aritmiile cardiace: ritmul cardiac prea lent (bradicardie) sau ritmul cardiac prea rapid (tahicardie).
- Bolile structurale sau cardiopulmonare: stenoza aortica (ingustarea valvei aortice), cardiomiopatia hipertrofica, infarctul miocardic acut, embolia pulmonara.
Atentie! Orice episod de sincopa care apare pentru prima data, care se repeta, care apare in timpul efortului fizic sau la o persoana cu antecedente de boli de inima necesita un consult medical de urgenta pentru stabilirea cauzei exacte.
Sincopa termica
Sincopa termica (sau lesinul cauzat de caldura) este o forma specifica de sincopa ortostatica sau reflexa, declansata de expunerea prelungita la temperaturi ambientale ridicate. Spre deosebire de insolatie sau de socul termic (urgente medicale extreme unde temperatura corpului sare de 40 de grade), sincopa termică este un mecanism de esec temporar al circulatiei sangelui, aparut pe fondul efortului corpului de a se raci.
Cand temperatura este foarte ridicata, organismul se straduieste sa elimine excesul de caldura pentru a-si stabiliza temperatura interna. Acest lucru este realizat prin doua mecanisme care, combinate, pot duce la lesin.
In primul rand vasele de sange de la nivelul pielii se largesc pentru a permite sangelui sa transporte caldura spre exterior si sa o elimine. Din aceasta cauza o mare parte a sangelui este blocata in extremitati (mai ales in picioare, daca persoana sta in picioare). Apoi, prin transpiratia excesiva, corpul pierde apa si electroliti, iar volumul sangelui din vene scade. Astfel, inima poate sa nu mai primeasca destul sange, intoarcerea venoasa scazand, iar creierul poate ramane fara oxigen pentru cateva secunde, declansand sincopa.
Primul ajutor in caz de sincopa
In cazul sincopei, masurile de prim ajutor au ca scop restabilirea rapida a fluxului de sange catre creier si prevenirea accidentelor. Iata care sunt pasii pentru masuri de prim ajutor eficiente.
Daca persoana se simte rau si urmeaza sa lesine
Atunci cand cineva va spune ca are ameteli, ca vede negru in fata ochilor si transpira, cel mai bine este sa o asezati pe sol, intinsa pe spate. Odata ce s-a intins, ridicati-i picioarele la un unghi de 45 de grade, pentru a redirectiona sangele din membrele inferioare catre creier. Asigurati-va apoi ca are suficient aer, deschizand o fereastra, folosind un evantai, indepartand multimea din jur si slabind hainele stranse (cravata, curea, guler).
Daca persoana a lesinat deja
Daca o persoana lesina sau ati gasit-o deja prabusita, trebuie sa urmati protocolul de baza.
In primul rand trebuie sa verificati daca locul este sigur pentru dumneavoastra si pentru victima. Scuturati apoi persoana usor de umar si vorbiti-i cu voce tare. In acelasi timp, priviti-i cu atentie pieptul pentru 10 secunde pentru a vedea daca respira normal.
Daca persoana respira, asezati-o in pozitie culcat lateral, pentru a mentine caile aeriene libere si pentru a preveni sufocarea in caz de varsatura.
Apelati 112 daca persoana nu isi revine rapid, daca sincopa s-a produs in timpul efortului, daca exista traumatism, durere toracica, probleme de respiratie sau antecendente cardiace importante.
Daca nu respira, sunati imediat la 112 si spuneti acest lucru. Incepeti manevrele de resuscitare cardiopulmonara, realizand cate 30 de compresii toracice, alternate cu doua insuflatii (gura la gura), continuu, pana la sosirea echipajului de prim ajutor.
Ce sa faceti dupa ce persoana isi revine
O sincopa obisnuita poate sa dureze intre cateva secunde si 1-2 minute. Dupa ce persoana deschide ochii, nu o lasati sa se ridice brusc, este indicat sa mai ramana intinsa pentru a preveni un alt lesin. Ajutati-o sa se ridice treptat, mai intai in pozitia sezanda, apoi in picioare daca se simte bine. Daca nu resimte greata si este coerenta, oferiti-i putina apa rece.
Ce sa evitati!
- Nu dati palme si nu scuturati violent o persoana aflata in sincopa.
- Nu ii aruncati cu apa rece pe fata, pentru ca puteti declansa un reflex respirator periculos. O compresa cu apa pe frunte poate ajuta.
- Nu ii dati sa manance sau sa bea cat timp este inconstienta sau semiconstienta, existand un risc major de inecare.
- Nu ii puneti nimic sub cap pentru a nu bloca caile respiratorii. Capul trebuie sa ramana la nivelul solului, usor pe spate.
- Nu ii dati sa miroasa substante puternice pentru ca pot aparea spasme respiratorii.
Sincopa vs. lipotimie
Desi in limbajul colocvial amandoua sunt numite lesin sau stare de lesin, din punct de vedere medical exista o diferenta majora intre ele:
Lipotimia reprezinta o stare de lesin iminent, in care apar simptome similare sincopei, insa fara pierderea completa a starii de constienta.
Spre deosebire de sincopa, in caz de lipotimie fluxul de sange scade, dar nu suficient de mult incat sa determine pierderea constientei. In schimb, persoana se simte slabita. Poate auzi ce se intampla in jur, dar este posibil sa nu aiba puterea sa raspunda sau sa se miste. Simptomele asociate sunt ameteala severa, vedere incetosata, tiuit in urechi, transpiratii reci, paloare etc. Lipotimia se poate opri sau poate progresa catre o sincopa daca fluxul de sange continua sa scada.