Stare vegetativa: definitie, cauze, diagnostic si prognostic

Despre un pacient aflat in stare vegetativa nu se poate spune ca este intr-o stare prea buna de sanatate, fiind vorba de o conditie medicala grava cu un prognostic rezervat, care necesita o perioada indelungata de recuperare si prezinta totodata un risc sporit de dizabilitate. Toate aceste aspecte negative se explica prin faptul ca in stare vegetativa se ajunge in urma unor leziuni cerebrale severe care afecteaza semnificativ functiile creierului, mentinandu-le doar pe cele vitale.

Daca doriti sa aflati mai multe despre elementele ce definesc o stare vegetativa, cauzele care pot induce o astfel de conditie medicala si sansele pe care le are un pacient ajuns intr-o astfel de situatie va recomandam sa parcurgeti pana la final acest articol.

Cum poate fi definita o stare vegetativa

Cand vorbim de stare vegetativa, ne referim la o conditie medicala grava, caracterizata de absenta functiilor senzoriale si cognitive ale creierului, ce isi mai mentine doar functiile autonome prin care organismul este mentinut in viata. Practic, un pacient in stare vegetativa are functiile vitale intacte, adica respira, are puls, tensiune arteriala, temperatura corporala optima, alterneaza normal ciclurile de somn si veghe, insa este inconstient si nu reactioneaza la stimulii externi.

Desi atunci cand sunt treji au ochii deschisi, clipesc, isi pot modifica mimica faciala sau chiar pot misca membrele, pacientii in stare vegetativa fac aceste lucruri in mod inconstient, miscarile respective nefiind un raspuns la stimuli externi.  

O stare vegetativa nu trebuie confundata cu coma, care este o alta conditie medicala severa in care pacientii nu parcurg ciclul stare de veghe somn, ramand permanent cu ochii inchisi, in stare de inconstienta. La trezirea din coma pacientii isi pot recapata cel putin partial starea de constienta, spre deosebire de cei in stare vegetativa care raman inconstienti si nu raspund la stimuli externi cand fac trecerea de la somn la starea de veghe.

Cum poate ajunge un pacient in stare vegetativa

Perceptia senzoriala, mobilitatea, vorbirea si functiile cognitive sunt controlate de scoarta cerebrala numita si cortex cerebral, mai exact de substanta cenusie de pe suprafata emisferelor cerebrale ce formeaza creierul. Este vorba o structura cu o grosime de cativa milimetri care, desi e protejata de cutia craniana, poate suferi leziuni. Astfel de leziuni afecteaza usor cortexul cerebral si pot induce o stare vegetativa, cu intreruperea functiilor specifice acestuia si mentinerea celor vitale. Asadar, o stare vegetativa are la baza o leziune a scoartei cerebrale, ce se poate produce in urmatoarele conditii:

Traumatisme cranio-cerebrale

O lovitura puternica la cap suferita in urma unui accident, a unei cazaturi sau altor evenimente traumatice poate trimite victima in stare vegetativa din cauza lezarii cortexului cerebral, care este partea cea mai expusa a creierului.

Accident vascular cerebral

Consta in intreruperea sau reducerea fluxului sanguin intr-un vas de la nivelul creierului, ceea ce duce la oxigenarea insuficienta a zonei irigate de acel vas si moartea celulelor cerebrale din cortex. Moartea celulelor afecteaza in mod direct functiile cortexului si astfel un accident vascular cerebral poate induce stare vegetativa.

Hemoragie cerebrala

Ruperea unui vas de sange din creier pe fondul unui anevrism cerebral provoaca daune la nivelul cortexului, care este afectat atat de hemoragia produsa, cat si de reducerea aportului de sange oxigenat.

Hipoxie

Hipoxia inseamna scaderea nivelului de oxigen din tesuturi, in cazul de fiind vorba de oxigenul din creier. Stopul cardiac, insuficienta cardiaca sau respiratorie, asfixia ori inecul pot cauza hipoxie, iar daca lipsa de oxigen se prelungeste mai mult de cateva minute, la nivelul cortexului cerebral se produc leziuni ce trimit pacientul in stare vegetativa.

Alte probleme de sanatate

Afectiunile neurodegenerative, care distrug progresiv celulele nervoase, si bolile metabolice asociate cu hipoglicemia severa pot duce intr-un final la o stare vegetativa prin efectul negativ pe care il au asupra scoartei cerebrale.

Stabilirea diagnosticului

Pentru ca un pacient sa fie declarat in stare vegetativa sunt necesare serie de investigatii efectuate de o echipa multidisciplinara, iar pe baza rezultatelor se exclud pe rand posibilele alte cauze ce pot afecta starea de constienta a pacientului. Timp de cateva saptamani acesta este evaluat frecvent prin expunerea la diversi stimuli, medicii neurologi avand in vedere modul in care pacientul raspunde sau reactioneaza. De asemenea, se monitorizeaza ciclurile de veghe si somn, reflexele si semnele vitale.

Totodata, prin investigatii imagistice precum tomografia computerizata sau examenul RMN poate fi vizualizata in detaliu suprafata scoartei cerebrale identificandu-se astfel zonele afectate si fiind evaluata amploarea leziunilor. De asemenea, alte investigatii folosite inainte de a declara un pacient in stare vegetativa sunt electroencefalograma si rezonanta magnetica, prin care se masoara activitatea cerebrala putand fi depistate semnele slabe de constienta, care nu pot fi detectate prin metode conventionale.

Care e prognosticul in cazul pacientilor aflati in stare vegetativa

Dupa cum spuneam, pacientii in stare vegetativa nu sunt intr-o conditie medicala ce poate fi considerata favorabila, prognosticul in ceea ce priveste evolutia ulterioara fiind unul rezervat. Acesta variaza in functie de o serie de factori precum cauza generatoare, complexitatea leziunii cerebrale si regiunea in care aceasta s-a produs, perioada de timp  scursa de cand pacientul a intrat in stare vegetativa, varsta acestuia si istoricul medical. Chiar si in cazul pacientilor cu un prognostic favorabil, urmeaza o perioada lunga si dificila de recuperare la finalul careia nu exista garantii ca acestia nu vor ramane cu sechele.

Sanse mai mari de recuperare au pacientii intrati in stare vegetativa dupa un traumatism cranio-cerebral, mai ales daca este vorba de persoane tinere cu o stare buna de sanatate pana la momentul producerii accidentului. In astfel de situatii este foarte important ca victimele sa primeasca ingrijiri medicale in cel mai scurt timp dupa ce au suferit traumatismul.

In cazul pacientilor cu leziuni cerebrale non-traumatice, sansele de recuperare totala sunt mai mici pentru ca astfel de leziuni produc daune mai insemnate la nivelul creierului. Este vorba de pacientii intrati in stare vegetativa dupa ce au suferit un accident vascular cerebral, o hemoragie in urma ruperii unui anevrism cerebral sau al caror creier a fost lipsit de oxigen o perioada mai lunga in urma unui infarct, a unei intoxicatii cu fum, a inecului sau a unui stop cardiorespirator produs in diferite circumstante. Nu de putine ori, astfel de evenimente duc la deces iar pacientii ce reusesc sa supravietuiasca intra in stare vegetativa din care e posibil sa nu mai iasa pana la sfarsitul vietii iar daca totusi o fac raman cu sechele grave, in functie de zona din creier care a fost afectata.