Stenoza carotidiana sau stenoza arterelor carotide

Stenoza carotidiana, cunoscuta si ca stenoza arterelor carotide, reprezinta o ingustare a arterelor mari de pe ambele parti ale gatului. Aceste artere transporta sange catre cap, fata si creier. Aceasta ingustare este de obicei rezultatul acumularii placii in interiorul arterelor, fenomen cunoscut sub numele de ateroscleroza. Stenoza carotidiana se poate agrava in timp, ajungandu-se treptat pana la blocarea completa a arterei afectate, ceea ce poate duce la accident vascular cerebral.

Pentru a determina prezenta, locul exact al ingustarii sau blocajului si gradul de severitate a unui caz de stenoza carotidiana, medicul poate recomanda ecografia carotidiana, angiografia CT (CTA), angiografia prin rezonanta magnetica (MRA) sau angiografia cerebrala. Tratamentul pentru imbunatatirea fluxului sanguin poate consta modificari ale stilului de viata si anumite medicamente, dar in cazurile grave poate fi necesara o interventie chirurgicala.

In acest material vom discuta despre factorii de risc si optiunile de tratament atat pentru formele usoare ale acestei afectiuni, cat si pentru cele grave, dar veti afla si ce masuri de prevenire sa adoptati pentru a nu dezvolta un accident vascular cerebral pe fondul stenozei arterelor carotide.

Stenoza carotidiana – generalitati

Arterele carotide sunt situate de o parte si de alta a gatului, chiar sub linia maxilarului. Acestea furnizeaza sange partii anterioare a creierului, care gazduieste functiile senzoriale si motorii, dar si vorbirea, vederea, personalitatea si gandirea. Doua artere mai mici – arterele vertebrale – furnizeaza sange zonei posterioare a creierului, cerebelului si trunchiului cerebral.

Stenoza carotidiana, cunoscuta si sub numele de boala arterelor carotide, sau stenoza arterelor carotide, este o ingustare a lumenului unei artere carotide. Ingustarea respectiva este cauzata de depunerile de placa (grasimi) de-a lungul peretelui interior al arterei, motiv pentru care fluxul sanguin catre creier se reduce si, in unele cazuri, survine blocajul complet al arterei. Puteti dezvolta stenoza carotidiana la oricare dintre cele doua artere ale gatului sau chiar la ambele.

In plus, ca si in cazul bolilor coronariene, o artera carotida poate dezvolta si arterioscleroza, o afectiune cronica caracterizata prin ingrosarea si rigidizarea anormala a peretilor arteriali, ceea ce duce la pierderea elasticitatii arterelor afectate.

In lipsa ingrijirilor medicale, aceasta afectiune se poate agrava in timp, ducand la accident vascular cerebral cu complicatii severe, ceea ce poate provoca inclusiv decesul persoanei afectate. Aproximativ 10-15% din totalul accidentelor vasculare cerebrale ischemice sunt asociate cu stenoza arterelor carotide. Placa aterosclerotica din artera carotida cervicala este cea mai frecventa cauza a acestui fenomen. Ruptura placii si ateroembolizarea in circulatia intracraniana reprezinta cel mai frecvent mecanism pentru accidentul vascular cerebral.

Majoritatea cazurilor de stenoza carotidiana sunt usoare sau moderate si asimptomatice, dar daca problema medicala nu este depistata si tratata, aceasta poate evolua treptat, cauzand complicatiile pe care le-am mentionat mai sus.

Stenoza carotidiana – factori de risc

Se estimeaza ca stenoza carotidiana in randul populatiei generale are o prevalenta de 5%. Factorii de risc pentru stenoza arterelor carotide sunt similari cu ai altor tipuri de boli de inima, pe lista numarandu-se urmatoarele variabile:

• varsta;
• fumatul;
• hipertensiunea arteriala (principalul factor de risc tratabil pentru accident vascular cerebral);
• nivelul marit al colesterolului;
• rezistenta la insulina;
• diabetul;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• istoricul familial de ateroscleroza, fie sub forma unei boli coronariene, fie chiar a altor cazuri de stenoza carotidiana la ceilalti membri ai familiei.

In general, stenoza carotidiana este observată la varstnici si mai frecvent la persoanele de sex masculin. S-a observat ca barbatii cu varsta sub 75 de ani au un risc mai mare sa dezvolte stenoza carotidiana decat femeile din aceeasi grupa de varsta. In randul pacientilor asimptomatici cu varsta de peste 80 de ani, aproximativ 3% dintre barbati si 1% dintre femei vor dezvolta stenoza carotidiana severa.

Persoanele care sufera de o boala coronariana au un risc mai mare de a dezvolta stenoza arterelor carotide. S-a observat ca de obicei arterele carotide se imbolnavesc cu cativa ani mai tarziu decat arterele coronare.

Boala arteriala carotidiana aterosclerotica reprezinta aproximativ 15% din totalul accidentelor vasculare cerebrale ischemice si al accidentelor vasculare cerebrale tranzitorii.

Assista Tensiometru Catena+TAXAVERDE0.1RON este un dispozitiv medical cu garantie de 5 ani, care poate fi folosit pe baterii sau alimentat la priza. Tensiometrul este avizat si de European Society of Hypertension. Dispozitivul stocheaza automat datele de masurare (cum ar fi ora, data, tensiunea arteriala si pulsul) si poate stoca 99 de inregistrari pentru doua persoane.

Assista Tensiometru de brat Catena

Vezi detalii

Stenoza carotidiana – semne si simptome

In stadiile incipiente, deseori stenoza carotidiana nu prezinta simptome. Pe masura ce evolueaza, afectiunea isi poate face simtita prezenta prin declansarea unui atact ischemic sau a unui accident vascular cerebral.

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) apare atunci cand fluxul sanguin este scazut sau un cheag blocheaza pentru scurt timp una dintre arterele care alimenteaza creierul cu sange. In cazul unui atac ischemic tranzitoriu, puteti avea aceleasi simptome ca in cazul unui accident vascular cerebral, doar ca simptomele dureaza doar cateva minute sau ore si apoi dispar. Chiar si asa, fenomenul constituie o urgenta medicala, deoarece nu se poate sti daca sau cand va evolua, transformandu-se intr-un accident vascular cerebral major (AVC).

Simptomele unui atac ischemic tranzitoriu sau ale unui accident vascular cerebral sunt urmatoarele:

• slabiciune, furnicaturi sau amorteala brusca la nivelul fetei sau membrelor, adesea pe o parte a corpului;
• dificultati bruste de vorbire (afazie) si de intelegere a vorbirii;
• pierderea brusca a vederii, vedere incetosata sau dificultati in a vedea cu unul sau ambii ochi;
• ameteli sau stare de confuzie subita;
• aparitia brusca a dificultatile de mers, pierderea echilibrului, lipsa coordonarii;
• durere de cap brusca si severa, aparent fara o cauza cunoscuta;
• dificultati de inghitire (disfagie);
• tulburari de memorie.

Studiile arata ca o persoana care a suferit un atac ischemic tranzitoriu are o probabilitate de 10 ori mai mare de a trece si printr-un accident vascular cerebral major. Avand in vedere riscurile, daca observati oricare dintre simptomele de mai sus fie la dumneavoastra, fie la o alta persoana, trebuie sa solicitati ajutor de urgenta. Tratamentul instaurat in timp util poate salva viata persoanei afectate si poate creste sansele unei recuperari complete.

Stenoza carotidiana – diagnostic

Din pacate, stenoza carotidiana este deseori diagnosticata dupa ce persoana a prezentat deja simptomele unui accident vascular cerebral. In baza simptomelor pacientului, medicul va verifica amanuntit orice posibil blocaj al vaselor sanguine. Afectiunea poate fi diagnosticata si daca, in timpul examinarii clinice cu stetoscopul, medicul sesizeaza un sunet anormal (un suierat sau un fel de murmur) la nivelul gatului pacientului.

Exista mai multe investigatii medicale pe care specialistii le pot recomanda pentru a confirma diagnosticul de stenoza carotidiana, dar si pentru a afla mai multe detalii despre gravitatea blocajului si locul exact in care a survenit acesta. Astfel, medicul poate recomanda oricare dintre optiunile de mai jos:

• ecografie – numita si ecografie duplex, acest tip de investigatie imagistica utilizeaza unde sonore pentru a crea o imagine a structurilor interne ale corpului. Ecografia poate arata fluxul sangelui prin artere, ghidand clinicianul astfel incat sa depisteze eventualele locuri in care arterele pot fi blocate sau ingustate.
• angiografie prin tomografie computerizata (CTA) – folosind o tomografie computerizata (CT) – un dispozitiv care utilizeaza raze X pentru a crea o imagine detaliata a organelor interne – medicul poate examina starea arterelor carotide. In timpul acestei investigatii imagistice, se injecteaza in fluxul sanguin o substanta de contrast care va ajuta la evidentierea oricaror blocaje vasculare. Acest test poate fi utilizat si in cazul persoanelor carora li s-au amplasat stimulatoare cardiace sau stenturi din cauza altor afectiuni.
• angiografie cerebrala – aceasta procedura de diagnostic este minim invaziva, constand in introducerea unui cateter in artere si examinarea indeaproape a blocajului depistat. Tot in cadrul acestei proceduri, medicul injecteaza o substanta de contrast direct in artere, astfel incat sa poata examina starea acestora.
• angiografie prin rezonanta magnetica (MRA) – este o investigatie imagistica neinvaziva. Similara unei scanari CT, dar fara sa implice utilizarea razelor X, aceasta procedura ofera imagini detaliate ale arterelor pacientilor suspecti de stenoza carotidiana.

Pe parcursul procesului de diagnosticare, medicul va verifica daca pacientul prezinta intr-adevar stenoza carotidiana, va determina gradul de severitate a bolii si locul precis in care a survenit ingustarea sau blocajul arterei. Stenoza arterelor carotide este in general impartita in trei grupe: usoara, moderata si severa. Un blocaj usor este considerat a fi mai mic de 50%, adica mai putin de jumatate din artera este blocata. Un blocaj moderat variaza intre 50% si 79%. Cea mai severa forma de stenoza carotidiana implica blocarea majoritatii arterei, adica in proportie de 80-99%.

Stenoza carotidiana – tratament

Scopul principal al tratamentului pacientilor cu stenoza carotidiana este de a opri evolutia bolii.

Daca stenoza carotidiana implica un blocaj usor pana la moderat, se pot recomanda modificari ale stilului de viata si anumite medicamente care sa incetineasca progresia aterosclerozei:

• modificari ale stilului de viata – recomandarile includ renuntarea la fumat, pierderea in greutate, adoptarea unei dietei sanatoase, reducerea aportului de sare si exercitiile fizice regulate;
• medicamente pentru controlul tensiunii arteriale sau scaderea colesterolului – medicul  poate recomanda, de asemenea, administrarea zilnica a aspirinei sau a altor medicamente anticoagulante (de exemplu, warfarina), pentru a preveni formarea cheagurilor de sange si a reduce astfel riscul de accident vascular cerebral cauzat de cheagurile respective. De asemenea, medicul poate prescrie medicamente pentru scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale.

Nu orice caz de stenoza carotidiana necesita tratament chirurgical sau interventional, deoarece aceste proceduri in sine prezinta unele riscuri. Chirurgii recomanda abordul chirurgical doar cand riscul pacientului de a evolua spre stenoza carotidiana severa si/sau accident vascular cerebral il depaseste pe cel al procedurii in sine.

In cazul pacientilor la care stenoza carotidiana a cauzat un blocaj sever, se poate recomanda tratamentul chirurgical. Acesta va creste fluxul sanguin catre creier, pentru a preveni un posibil accident vascular cerebral. Chirurgul poate recomanda una dintre urmatoarele proceduri:

• endarterectomia carotidiana – aceasta procedura este frecvent efectuata pentru pacientii care au ateroscleroza carotidiana, atac ischemic tranzitoriu sau accident vascular cerebral usor. Procedura se desfasoara sub anestezie generala. Se face o incizie la nivelul gatului, in locul in care s-a depistat blocajul. Chirurgul izoleaza artera afectata si indeparteaza chirurgical placa depusa pe peretii arterei, precum si sectiunile lezate ale arterei respective. Apoi, artera este cusuta la loc, pentru a permite un flux sanguin optim catre creier. Riscurile si beneficiile procedurii depind de varsta pacientului diagnosticat cu stenoza carotidiana si de gradul de severitate a blocajului, dar mai conteaza si daca pacientul a avut deja un accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu.
• stentarea arterei carotide – este o optiune de tratament mai noua si mai putin invaziva decat endarterectomia carotida, deoarece in acest caz se face o mica punctie in zona inghinala. Un cateter special conceput este introdus in zona ingustata a arterei carotide. Odata plasat cateterul, se foloseste un mic balon pe care specialistul il umfla timp de cateva secunde pentru a deschide artera. Apoi, in artera se plaseaza un stent care va mentine artera deschisa. Stentul este de obicei fabricat din metal si va ramane permanent in artera respectiva. La unii pacienti cu stenoza arterelor carotide se pot folosi stenturi realizate dintr-un material pe care organismul il absoarbe in timp. Unele stenturi contin inclusiv medicamente care impiedica artera sa se mai blocheze.

Intrucat stentarea arterei carotide este o procedura mai noua, inca exista unele controverse in ce priveste gradul de eficienta a acestei abordari in prevenirea unui AVC indus de stenoza carotidiana. Cercetarile sugereaza ca endarterectomia carotidiana standard ar putea fi mai sigura decat stentarea arterei carotide, despre care se crede ca ar putea creste riscul de accident vascular cerebral sau deces postprocedura.

Stenoza carotidiana – prevenire

Pentru a preveni evolutia stenozei carotidiene, se recomanda urmatoarele schimbari ale stilului de viata:

• renuntarea la fumat;
• adoptarea unei diete sanatoase pentru inima;
• mentinerea unei greutati optime;
• practicarea exercitiilor fizice timp de cel putin 30 de minute in majoritatea zilelor saptamanii;
• limitarea consumului bauturilor alcoolice (cel mult 1 pahar pe zi pentru femei si 2 pahare pentru barbati);
• efectuarea controalelor medicale regulate;
• tratarea hipertensiunii;
• verificarea nivelului colesterolului si gestionarea acestuia, daca este cazul;
• tinerea sub control a diabetului zaharat.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16845-carotid-artery-disease-carotid-artery-stenosis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/carotid-artery-disease/symptoms-causes/syc-20360519

https://www.webmd.com/heart-disease/carotid-artery-disease-causes-symptoms-tests-and-treatment

https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/c/carotid-stenosis.html

https://www.radiologyinfo.org/en/info/carotidstenosis