Cercetarile au descoperit ca long-Covid sau complicatiile pe termen lung ale infectiei cu SARS-CoV-2 afecteaza 1 din 5 adulti sub 65 de ani. In acest context, oamenii de stiinta incearca sa afle cat mai multe despre aceasta afectiune ce se manifesta pe termen lung. Un studiu recent, care a folosit machine learning – o ramura a inteligentei artificiale (IA), a scos la iveala ca exista, de fapt, patru subtipuri principale de long-COVID.
Publicat in revista Nature Medicine, studiul a analizat simptomele manifestate la aproximativ 35.000 de pacienti cu long-COVID. Fiecare pacient a avut cel putin un simptom persistent dupa ce a trecut printr-o infectare cu COVID-19 – care a durat intre 30 si 180 de zile, dupa ce a luat virusul. Cercetatorii au analizat 137 de simptome diferite, apoi au clasificat pacientii long-COVID in patru grupuri principale.
Si acest studiu nu este primul care incearca sa clasifice long-COVID. O cercetare publicata anul trecut a impartit simptomele long-COVID in trei categorii: cognitive, respiratorii si de alta cauza.
„Acest nou studiu isi propune sa completeze acest gol de cunostinte prin identificarea unor sub-fenotipuri long-COVID”, a explicat dr. Fei Wang, co-autor al studiului si profesor asistent de politici si cercetare in domeniul sanatatii la institutia de invatamant si cercetare Weill Cornell Medicine din New York.
Care sunt subtipurile long-COVID?
Cercetatorii au descoperit ca persoanele care sufera de long-COVID s-au incadrat, in general, intr-una dintre urmatoarele categorii:
- subfenotip 1 – subtipul care afecteaza sistemul cardiac si sistemul renal (rinichii);
- subfenotip 2 – subtipul care afecteaza sistemul respirator, somnul si provoaca anxietate;
- subfenotip 3 – subtipul care afecteaza sistemul musculo-scheletic si nervos;
- subfenotip 4 – subtipul care afecteaza sistemul digestiv si respirator.
Conform datelor obtinute in urma cercetarii, subtipul 1, care afecteaza sistemul cardiac si pe cel renal a fost cel mai frecvent – 34% dintre pacienti au intrat in aceasta categorie. Cu o mica diferenta, 33% dintre pacientii care au manifestat long-COVID au intrat in cea de-a doua categorie, confruntandu-se cu simptome respiratorii, anxietate, dureri de cap persistente si episoade de insomnie. Iar 23% dintre pacienti au manifestat probleme ale sistemului musculo-scheletic si nervos, in timp ce doar 10% dintre persoanele cu long-COVID au avut probleme cu sistemul digestiv.
Simptomele long-COVID
Cercetarile sunt in desfasurare in ceea ce priveste long-COVID, insa Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite a creat o lista de simptome impartite, de asemenea, pe categorii. Acestea includ:
- simptome generale: oboseala care interfereaza cu viata de zi cu zi
- simptome care se agraveaza dupa efort (fizic sau psihic): febra
- simptome respiratorii si cardiace: dificultati in respiratie, tuse, dureri in piept, palpitatii
- simptome neurologice: brain fog – ceata cerebrala, dureri de cap, probleme de somn, stari de ameteala cand va ridicati, furnicaturi, tulburari privind mirosul sau gustul, depresie sau anxietate
- simptome digestive: diaree, dureri de stomac
- alte simptome: dureri articulare sau dureri musculare, eczeme, modificari ale ciclurilor menstruale.
CDC mai observa ca exista in cazurile de long-COVID si unele „simptome greu de explicat si de gestionat”.
Concluziile cercetatorilor
Cunoasterea subtipurilor long-COVID ii poate ajuta pe specialistii in sanatate sa inteleaga cat timp si cum functioneaza virusul, influentand dezvoltarea tratamentului si a politicii publice.
Intre timp, un alt studiu a dezvaluit ca majoritatea simptomelor long-COVID dispar in decurs de un an pentru persoanele care au trecut prin infectii initiale usoare. Mai exact, cercetarea condusa de un grup de oameni de stiinta israelieni a analizat 70 de simptome diferite manifestate la pacientii cu long-COVID.
Studiul nu a inclus pacientii cu boli mai grave, nici pe cei care au necesitat internarea intr-un spital, despre care cercetarile anterioare au sugerat ca manifesta un risc mai mare de long-COVID. Iar rezultatul a demonstrat ca majoritatea simptomelor au disparut in 12 luni.
„Exista un numar mic de oameni care inca sufera de dificultati de respiratie sau slabiciune la un an dupa boala COVID-19”, a declarat Maytal Bivas-Benita, cercetator la Institutul de Cercetare KI din Israel si coautor al studiului. Cercetarea a aparut in revista medicala The British Medical Journal (BMJ), publicata de sindicatul British Medical Association.