Depresia este o tulburare psihiatrica frecventa, caracterizata prin tristete persistenta si pierderea interesului sau a placerii, oboseala accentuata, tulburari de somn si concentrare, modificari ale apetitului si, in unele cazuri, ideatii suicidare. „Dincolo de impactul emotional si cognitiv, este acceptat faptul ca depresia este recunoscuta drept o afectiune sistemica, cu efecte biologice nu doar asupra bunastarii emotionale, ci asupra intregului organism”, ne explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.
„In ultimele doua decenii, cercetarile din domeniul cardiologiei si psihiatriei au demonstrat ca, intr-adevar, depresia poate fi un factor de risc independent implicat in aparitia si evolutia bolilor cardiovasculare. De exemplu, depresia in sine poate fi o reactie psihologica la o boala cardiaca diagnosticata. Pacientii cu depresie s-a observat ca au un risc mai mare de boala coronariana si infarct miocardic, insuficienta cardiaca si mortalitate cardiovasculara, comparativ cu populatia generala, fara depresie”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
O problema importanta este si faptul ca relatia este una bidirectionala, adica bolile cardiace pot favoriza depresia, iar depresia poate accelera deteriorarea cardiovasculara. Aceasta conexiune, pe de alta pate, este explicata nu doar prin stilul de viata sau comportamentele nesanatoase care sunt asociate depresiei. Studiile moderne sustin existenta unor mecanisme biologice complexe – inflamatorii, neurohormonale, vasculare si neorologice – despre care am putea spune, intr-un fel, ca ar conecta direct creierul si inima.
Cercetarile sugereaza ca inflamatia cronica, disfunctia endoteliului vascular, hiperactivitatea la nivelul plachetelor sanguine (implicate in coagulare), dereglarile neurohormonale si modificari ale factorilor neutrotrofici pot contribui la ischemie miocardica, aritmii si insuficienta cardiaca.
Mai mult, depresia tinde sa reduca aderenta pacientului la tratamentul indicat de medicul curant si face ca pacientului sa ii fie mai dificila adaptarea unui stil de viata care promoveaza sanatatea inimii. Pentru a va explica mai exact care este legatura, am analizat concluziile la care s-a ajuns intr-un studiu intitulat Depresia si bolile cardiace: epidemiologie, mecanisme si diagnostic, un studiu complex publicat in revista Cardiovascular Psychiatry and Neurology, in anul 2013.
Inflamatia cronica joaca un rol central in dezvoltarea bolilor cardiovasculare, in special in ceea ce priveste formarea si ruperea placilor de aterom responsabile de infarctul miocardic si angina instabila. „Citokinele inflamatorii, precum proteina C reactiva sau interleukina-6, sunt asociate cu progresia aterosclerozei si cu mortalitatea cardiovasculara atat la persoane aparent sanatoase cat si la cele cu boala coronariana sau insuficienta cardiaca”, ne spune dr. Iasmina Wadi. Astfel, inflamatia devine „un punct de convergenta” intre sanatatea mentala si cea cardiaca.
Depresia este asociata cu niveluri crescute ale acestor markeri inflamatori, chiar si la persoanele fara antecedente cardiace. Studiile populationale arata ca inflamatia asociata explica, partial, si cresterea mortalitatii cardiovasculare observata la pacientii depresivi. „Legatura dintre depresie si inflamatie poate fi explicata prin interactiunea dintre sistemul nervos si cel imunitar. Practic, reducerea activitatii serotoninei favorizeaza cresterea citokinelor proinflamatorii. Simultan, ca urmare a inflamatiei, este accelerata degradarea triptofanului – precursorul serotoninei –, ceea ce perpetueaza depresia si amplifica riscul cardiovascular”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Endoteliul este stratul intern al vaselor de sange si are rol esential in reglarea fluxului sanguin normal. La o persoana sanatoasa, acesta produce oxid nitric, o substanta care duce la dilatarea vaselor arterelor si protejeaza impotriva trombozei. In ateroscleroza, endoteliul nu mai dispune de aceasta capacitate, iar arterele raspund paradoxal prin vasoconstrictie, ceea ce creste si riscul de ischemie miocardica si tromboza coronariana.
„Depresia a fost asociata cu disfunctie endoteliala chiar si la persoane fara boli cardiovasculare diagnosticate. Inflamatia crescuta si stresul oxidativ observate in depresie afecteaza si procesul de sinteza a oxidului nitric, reducand practic capacitatea arterelor de a se conforma necesarului de oxigen al inimii”, explica dr. Iasmina Wadi.
Interesant, insa, este ca tratamentul depresiei cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei este eficient in imbunatatirea functiei endoteliale la pacientii cu boala coronariana. Asadar, tratarea simptomelor depresive poate avea, direct, si beneficii cardiovasculare, ceea ce sustine, practic, legatura dintre depresie si bolile cardiovasculare.
Plachetele sanguine sunt implicate in coagulare si vindecarea leziunilor vasculare. Totusi, daca devin hiperactive, creste riscul de formare a trombilor responsabili de infarct sau de accidentul vascular cerebral. Serotonina joaca un rol important in functia plachetara. „In arterele afectate de ateroscleroza, serotonina favorizeaza agregarea plachetelor si vasoconstrictia coronariana”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Pacientii cu depresie prezinta modificari ale metabolismului serotoninei: concentratii anormale in sange, densitate crescuta a receptorilor serotoninergici si capacitatea redusa a plachetelor de a elimina serotonina din circulatie. Aceste modificari le fac mai sensibile si mai reactive. Unele studii indica faptul ca plachetele persoanelor depresive sunt hiperactive, ceea ce explica partial si riscul crescut de evenimente ischemice.
Pe de alta parte, medicamentele antidepresive de tip SSRI pot diminua agregarea plachetara si reduc depozitele plachetare de serotonina, sugerand astfel un posibil efect protector al inimii.
Un alt mecanism major implica activarea excesiva a sistemului neurohormonal. Spre exemplu, in insuficienta cardiaca nivelurile crescute de catecolamine (adrenalina si noradrenalina) asociaza un risc mai mare de mortalitate. Pacientii cu depresie majora prezinta cresteri ale noradrenalinei circulante si dereglari ale axei hipotalamo-hipofizo-adrenale, ceea ce duce la secretie mai mare de cortizol.
Nivelurile crescute de cortizol favorizeaza dezvoltarea sindromului metabolic – dislipidemie si rezistenta la insulina, obezitate abdominala –, un important factor de risc cardiovascular. „Mai mult, depresia influenteaza si sistemul nervos autonom. Pacientii depresivi prezinta frecvent o variabilitate redusa a ritmului cardiac, semn al predominantei activitatii sinaptice, adica cea de «lupta sau fugi»”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Aceasta dereglare este asociata cu aritmii, fibrilatie ventriculara si mortalitate crescuta mai ales dupa un infarct sau in insuficienta cardiaca.
Factorul neutrotrofic derivat din creier (BDNF) este implicat in formarea de noi neuroni si, mai mult, in plasticitatea neuronala. Acesta joaca un rol important in recuperarea dupa depresie. S-a observat ca nivelurile scazute de BDNF sunt constant asociate cu episoade depresive. Totusi, s-a observat si ca tratamentele antidepresive cresc expresia acestuia. BDNF are, insa, si functii cardiovasculare esentiale. Este produs de celulele endoteliale si stimuleaza angiogeneza (adica procesul prin care se formeaza noi vase de sange), supravietuirea vasculara si adaptarea la stari de hipoxie (privare de oxigen).
Dupa infarctul miocardic, semnale provenite din inima cresc expresia BDNF la nivel cerebral, fenomen asociat cu reducerea mortii cardiomiocitelor si imbunatatirea functiei cardiace. La un pacient cu depresie, date fiind nivelurile reduse de BDNF, acest mecanism protector este foarte mult afectat. „De asemenea, receptorul cerebral sigma-1, implicat in comportamentul depresiv, pare sa influenteze evolutia insuficientei cardiace, ceea ce sugereaza existenta unor conexiuni directe creier–inima inca insuficient intelese”, mai adauga dr. Iasmina Wadi.
Pe langa mecanismele biologice, comportamentele asociate depresiei au un impact mare asupra prognosticului cardiovascular. „Pacientii depresivi sunt mai putin predispusi sa se conformeze obiceiurilor sanatoase – au o dieta dezechilibrata, nu fac sport, gestioneaza deficitar stresul, au o rata mai mare de abandon al tratamentului medicamentos. Dupa infarctul miocardic, de obicei acestia finalizeaza mai rar programele de recuperare cardiaca completa”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Lipsa aderentei la tratament si conditia fizica scazuta asociaza un risc mai mare de evenimente cardiovasculare recurente. Totusi, studiile arata si un aspect important: atunci cand simptomele depresive sunt gestionate eficient, aderenta la dieta, exercitiu si medicatie se imbunatatesc, ceea ce sustine abordarea integrata a tratamentului pacientului cu depresie.
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook