In era retelelor sociale si a informatiilor care circula cu o viteza ametitoare, este usor sa va lasati influentati de sfaturi nutritionale care suna logic, dar nu au o baza stiintifica solida. De la ideea ca trebuie evitati carbohidratii pentru a slabi, pana la convingerea ca alimentele bogate in grasimi sunt periculoase sau ca suplimentele nu au nicio valoare, multe mituri persista si pot influenta deciziile alimentare intr-un mod gresit.
Mai grav e ca aceste credinte nu doar ca sunt false, dar pot duce la obiceiuri nesanatoase si la dezechilibre pe termen lung. In acest articol, vom analiza cinci dintre cele mai populare mituri despre nutritie si vom descoperi ce spun studiile si expertii in domeniu. Veti afla de ce carbohidratii nu sunt dusmanul siluetei, de ce grasimile bune sunt esentiale, cum functioneaza de fapt dietele de tip detox, de ce mancatul seara nu trebuie demonizat, dar si in ce situatii suplimentele alimentare nu sunt doar utile, ci chiar necesare.
Carbohidratii sunt considerati adesea drept „inamic” al siluetei. In fapt, nu ei sunt vinovatii principali pentru cresterea in greutate. Kilogramele in plus apar atunci cand mancam mai multe calorii decat ardem. Si acesta indiferent, daca ele provin din carbohidrati, proteine sau grasimi.
Cheia este sa alegeti tipul potrivit de carbohidrati si sa mentineti un echilibru. Carbohidratii complecsi, bunaoara, contin multe fibre care ajuta digestia, ofera satietate si reduc riscul de boli cardiovasculare si diabet zaharat. Acestia se gasesc in cerealele integrate si produsele derivate, fructe, legume si leguminoase. In schimb, carbohidratii simpli, zis si rafinati (bauturi indulcite, dulciuri, produse de patiserie, painea alba etc.) ar trebui limitati pe cat de mult e posibil. Consumul lor duce la cresterea rapida a glicemiei si drept consecinta la cresterea senzatiei de foame, ceea ce face dificil controlul aportului caloric.
Renuntarea completa la carbohidrati poate duce la lipsa unor nutrienti esentiali, precum vitaminele din complexul B, calciul sau fibrele alimentare pretioase. In plus, dietele restrictive care elimina grupe intregi de alimente nu sunt sustenabile pe termen lung: kilogramele pierdute se acumuleaza adesea la loc, iar scaderea rapida in greutate este determinata, in buna parte, de pierderea apei din corp, nu de reducerea grasimii.
Deoarece sunt o sursa importanta de energie pentru buna functionare a intregului organism si a creierului, in special, ghidurile internationale de nutritie recomanda ca aportul zilnic de calorii sa provina intr-o proportie de 45 – 60 la sută din carbohidrati. De asemenea, este bine sa tintiti un consum zilnic de minimum 25 g de fibre, un obiectiv pe care majoritatea adultilor nu il ating.
Daca ar exista un stalp al infamiei alimentare, grasimile ar fi, cel mai probabil, primele puse acolo. Reputatia lor proasta de a pune in pericol sanatatea a favorizat promovarea intensa a produselor degresate si succesul fulminant al dietelor „low-fat” din ultimele decenii. Ca atare, multi oameni inca se feresc de alimentele bogate in grasimi, convinsi ca eliminarea lor din dieta ii va ajuta sa fie mai sanatosi.
Adevarul este ca nu toate grasimile sunt periculoase. Avem grasimi bune si grasimi nocive. In prima categorie sunt incluse cele mononesaturate si polinesaturate (nuci, seminte, ulei de masline, de floarea-soarelui, peste gras etc.), iar in cea de-a doua – grasimile trans (uleiuri hidrogenate sau partial hidrogenate). Grasimile saturate (carne, lactate si alte produse de origine animala) si se situeaza undeva la mijloc.
Potrivit Mayo Clinic, intr-o dieta sanatoasa tipica, aproximativ 20% pana la 35% din totalul caloriilor zilnice pot proveni din grasimi, cu precadere nesturate si polinesaturate. Grasimile saturate e bine sa fie mentinute la mai putin de 10% din totalul caloriilor zilnice, in timp ce cele trans trebuie evitate pe cat de mult este posibil. Nu exista o limita minima care sa fie considerata singura in cazul lor.
Asadar, nu trebuie sa va temeti de grasimi, ci sa alegeti tipurile potrivite, in cantitati echilibrate. Organismul nostru are nevoie de grasimi pentru a functiona optim. Acestea participa la producerea hormonilor, la protectia creierului, dar si la absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K). Ele sunt necesare pentru formarea membranelor celulare, exteriorul vital al fiecarei celule, si a invelisurilor care inconjoara nervii. Sunt esentiale pentru coagularea sangelui, dar si miscarea musculara normala.
Retetele de „detox” pe baza de sucuri sau ceaiuri au devenit extrem de populare, fiind promovate ca solutii rapide pentru eliminarea toxinelor si pierderea kilogramelor in plus. Cu toate acestea, nu exista dovezi stiintifice solide care sa confirme eficienta acestor diete.
Organismul uman are deja un sistem foarte eficient de detoxifiere: ficatul, rinichii, plamanii si pielea. Aceste organe lucreaza permanent pentru a elimina substantele de care nu avem nevoie.
In plus, dietele foarte drastice, cum sunt adesea cele care pretind detoxifierea, pot priva corpul de nutrienti esentiali, pot cauza dezechilibre si chiar efecte adverse, precum oboseala sau scaderea masei musculare.
Ca alternativa, pentru a sustine procesele naturale de detoxifiere ale organismului, concentrati-va pe o alimentatie echilibrata, bogata in cereale integrale (fibre), fructe si legume (antioxidanti), precum si pe un consum corespunzator de apa.
O alta convingere foare raspandita este aceea ca „tot ce mancati dupa ora 18:00 se depune direct ca grasime”. In realitate, ceea ce conteaza cu adevarat este balanta dintre caloriile consumate si cele arse pe parcursul zilei.
Cresterea in greutate apare atunci cand aportul caloric total depaseste necesarul energetic al organismului, indiferent de ora la care mancati. Persoanele care iau cina mai tarziu nu sunt neaparat mai predispuse la ingrasare, atata timp cat mesele lor sunt echilibrate si portiile sunt adaptate nevoilor zilnice.
Totusi, exista o explicatie pentru care mancatul seara este adesea asociat cu excesul ponderal: pe fondul oboselii de la sfarsitul zilei, multi oameni tind sa aleaga gustari bogate in calorii (chipsuri, dulciuri, fast food) in locul unor mese sanatoase. In plus, a manca mult chiar inainte de somn poate afecta digestia si calitatea somnului, ceea ce influenteaza pe termen lung echilibrul hormonal si gestionarea greutatii.
Pentru a evita aceste scenarii, serviti o cina usoara, care sa includa proteine slabe (peste, pui, tofu), legume si o sursa de carbohidrati complecsi (orez brun, cartofi dulci cu tot cu coaja, quinoa). Astfel, evitati senzatia de foame la ore tarzii si va puteti bucura apoi de un somn odihnitor. In mod ideal, conform medicilor nutritionisti, cat si celor specializati in somnologie, cina ar trebui luata cu circa trei ore inainte de somn.
Concluzia? Nu ora este principala problema, ci alegerile alimentare si dimensiunea portiilor.
Se spune adesea despre suplimentele alimentare ca nu fac mare lucru si ca banii dati pe ele sunt aruncati pe apa sambetei. In realitate, nu e deloc asa. Cu toate ca o dieta echilibrata si bogata in nutrienti ramane baza unei vieti sanatoase, suplimentele – folosite corect si in formele potrivite – pot aduce beneficii reale pentru multe persoane.
De exemplu, cei care sufera de afectiuni precum diabetul de tip 2 sau cei care urmeaza tratamente pe termen lung (statine, inhibitori ai pompei de protoni, anticonceptionale sau medicamente antidiabetice) pot avea nevoie de suplimentare cu anumite vitamine si minerale. Studiile arata ca suplimentarea aportului de magneziu si vitamine din complexul B poate imbunatati controlul glicemiei si poate reduce factorii de risc cardiovascular, dar si complicatiile asociate diabetului.
De asemenea, persoanele care urmeaza diete restrictive, cele cu anumite mutatii genetice, femeile insarcinate sau care alapteaza, dar si adultii de peste 50 de ani se pot bucura de beneficiile suplimentelor adaptate nevoilor lor specifice.
Pe scurt, suplimentele nu sunt o solutie magica si nu pot inlocui o alimentatie sanatoasa, insa in multe cazuri sunt utile si chiar necesare. Varsta, starea de sanatate si tratamentele urmate sunt factori importanti care pot face diferenta intre a avea sau nu nevoie de ele.
Mituri despre nutritie au existat si vor continua sa circule, insa este esential sa va informati din surse credibile si sa va bazati pe recomandarile specialistilor in domeniu, medici sau farmacisti. Carbohidratii, grasimile, mesele de seara, detox-urile sau suplimentele – de toate s-a lipit, la un moment dat, cate o eticheta gresita...
Adevarul este ca niciun aliment sau nutrient nu trebuie demonizat. Echilibrul, varietatea si moderatia raman cele mai sigure principii pentru o alimentatie sanatoasa si pentru mentinerea unei greutati optime pe termen lung.
Surse:
https://www.bbc.co.uk/food/articles/dietitian_diet_myths
https://habs.uq.edu.au/blog/2023/10/debunking-10-common-nutrition-myths
https://www.eufic.org/en/misinformation/article/debunking-10-common-nutrition-myths-for-2025
https://www.healthline.com/nutrition/biggest-lies-of-nutrition#2-High-fat-foods-are-unhealthy
https://www.vogue.com/article/7-of-the-most-common-nutrition-myths-debunked
https://www.healthline.com/nutrition/detox-diets-101#bottom-line
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook