Urticarie: ce cauze exista si cum sa o tratati corect

Urticaria, denumita popular „eruptie alergica”, este o reactie a pielii caracterizata prin aparitia brusca a unor papule rosii (denumite si „blande”), reliefate, care provoaca mancarimi. Acestea pot aparea oriunde pe corp, dureaza de la cateva minute pana la cateva ore si pot reaparea, apoi, in alte zone. Desi majoritatea cazurilor sunt acute si autolimitate, unele forme devin cronice si, din pacate, dificil de tinut sub control.

Ce este urticaria si cum apare?

Leziunile de urticarie apar atunci cand mastocitele (celule care fac parte din sistemul imunitar) elibereaza histamina si alte substante inflamatorii la nivelul pielii. Acest lucru duce la fenomene de dilatare a vaselor, edem local si prurit. Reactia poate fi declansata de alergeni, infectii, stres, medicamente sau chiar de stimuli fizici, precum frigul sau presiunea. In unele cazuri, nu putem identifica agentul cauzal – atunci, vorbim despre urticarie idiopatica.

Tipuri de urticarie

Exista mai multe tipuri clinice ale bolii, dupa cum urmeaza:

Care sunt cauzele?

Cauzele variaza in functie de tipul de urticarie. In multe cazuri, nu se poate identifica un factor unic implicat, dar mecanismele principale implica eliberarea de histamina de catre mastocitele imunitare prin mecanisme autoimune, alergice sau fizice.

Cauzele urticariei acute

• alergii alimentare: oua, lapte, arahide, fructe de mare, capsuni;
• medicamente: antibiotice (peniciline), AINS (ibuprofen, aspirina), opioide;
• intepaturi de insecte (albine, viespi, paianjeni);
• infectii virale sau bacteriene (cauza frecventa a urticariei la copii);
• factori fizici: caldura, frig, expunere solara;
• stres acut, anxietate puternica.

Cauzele urticariei cronice spontane

• este cea mai frecventa forma de urticarie cronica;
• apare fara un factor declansator evident si dureaza peste 6 saptamani;
• autoanticorpii (anticorpi produsi impotriva propriului organism) se leaga de receptorii IgE sau de IgE insasi de pe mastocite si bazofile, ceea de declanseaza eliberarea de histamina;
• aproximativ 40% dintre pacientii cu urticarie cronica spontana au test cutanat cu ser autolog pozitiv pentru urticarie;
• asocieri autoimune frecvente: tiroidita autoimuna, lupus eritematos sistemic, boala celiaca, poliartrita reumatoida, sindrom Sjögren, diabet zaharat de tip 1;
• infectii asociate: Helicobacter pylori, Streptococcus, Staphylococcus aureus, Mycoplasma, Yersinia enterocolitica, virusurile hepatice B si C, norovirus, parvovirus B19, paraziti (spre exemplu, Giardia lamblia, Entamoeba, Anisakis simplex);
• rolul infectiilor este controversat, dar se suspecteaza un raspuns imun incrucisat;
• alte posibile cauze sunt dezechilibrele hormonale (sarcina, menopauza), anxietatea severa, stresul cronic, intoleranta la histamina si pseudoalergiile alimentare, iar in cazuri rare poate fi observata asocierea paraneoplazica (in context oncologic);

Cauzele urticariei fizice

• urticaria fizica reprezinta aproximativ 20-30% din cazurile de urticarie cronica;
• este declansata de stimuli fizici sau chimici, fiecare cu particularitati:

Care sunt factorii de risc?

• istoric personal sau familial de alergii;
• tendinta spre atopie;
• tulburari autoimune (tiroidiene, lupus, artrita reumatoida);
• infectii cronice (sinuzite, parazitoze, Helicobacter pylori);
• utilizarea prelungita de antiinflamatoare nesteroidiene;
• stres cronic, anxietate, lipsa somnului;
• femeile tinere (predominanta in urticaria cronica);
• fluctuatii hormonale (sarcina, ciclu menstrual).

Care sunt simptomele asociate cu urticaria?

Simptomele specifice sunt:

• papule (bubite) rosii, usor reliefate, de la cativa milimetri la cativa centimetri;
• prurit intens (mancarime), accentuat seara sau la caldura;
• leziunile apar brusc, dispar in <24h, dar pot reaparea in alte locuri;
• uneori, se asociaza cu angioedem (umflare profunda a fetei, buzelor, pleoapelor, mainilor), iar in astfel de cazuri poate fi semnul unei reactii alergice severe (urgenta medicala).

Evolutie, dupa cum s-a mentionat deja, este urmatoarea:

• forma acuta: dureaza 1-6 saptamani;
• forma cronica: dureaza >6 saptamani, cu episoade recurente.

Alternative de tratament pentru urticarie

Tratamentul este foarte dificil, mai ales in cazurile cronice. Obiectivul este, in primul rand, cel de a ameliora pruritul foarte puternic si, dupa caz, de a preveni recurentele.

Medicamente pentru urticarie

• antihistaminicele sunt de prima linie, deoarece practic blocheaza efectele histaminei asupra pielii;
• exemple: cetirizina, loratadina, fexofenadina, desloratadina, acestea putandu-se administra zilnic pana la remisiunea completa;
• in forme persistente, doza se poate creste de pana la 4 ori;
• corticosteroizii sistemici pot fi recomandati, dar doar pe termen scurt (prednison 20-40 mg pe zi timp de cateva zile), evitandu-se utilizarea prelungita;
• antileucotrinele sunt utile in cazurile asociate cu AINS sau astm;
• omalizumab (anti-IgE) este un anticorp monoclonal eficient in formele rezistente la terapia cu antihistaminice, se administreaza subcutanat in fiecare luna si este eficient si in formele autoimune;
• ciclosporina A sau metotrexatul sunt imunosupresoare rezervate cazurilor severe, rezistente la alte alternative.

Creme pentru urticarie si alte masuri de ajutor

• pacientul poate folosi lotiuni calmante cu mentol, calamina, glicerina;
• comprese reci pentru a ameliora pruritul;
• se recomanda evitarea factorilor declansatori (caldura, frig, alimente alergene);
• se recomanda purtarea articolelor vestimentare lejere, din bumbac, care permit ventilarea;
• igiena pielii se face cu sapunuri blande, fara coloranti, parfumuri artificiale, la modul ideal special destinate pielii sensibile;
• dupa dus sau baie, se recomanda aplicarea lotiunilor emoliente pentru mentinerea barierei cutanate, de preferat care sa restabileasca echilibrul lipidic al pielii.

Sfaturi pentru ingrijirea pielii cu urticarie

• chiar daca pruritul este foarte puternic, evitati sa va scarpinati, intrucat scarpinatul va duce la agravarea inflamatiei;
• compresele reci aplicate peste un prosop la nivelul pielii afectate calmeaza mancarimea;
• folositi zilnic creme si lotiuni hidratante pentru piele, chiar si daca leziunile au disparut, in special dupa dus sau baie;
• evitati dusurile fierbinti si optati pentru apa calduta, chiar usor rece;
• gasiti alternative eficiente pentru a lupta cu stresul;
• incercati sa tineti un „jurnal de urticarie” – notati in acesta alimentele pe care le consumati, medicamentele administrate, situatiile prin care ati trecut si au dus la aparitia puseelor acute de urticarie (astfel, veti sti mult mai bine ce ar trebui sa evitati sau sa schimbati).

Urticarie – prognostic, complicatii, riscuri

In general, urticaria acuta are o evolutie favorabila si se remite in cateva zile sau saptamani. Pe de alta parte, urticaria cronica spontana dureaza in medie 3-5 ani, iar 80% dintre pacienti intra in remisie in primul an de la aparitia simptomelor. 10-15% tind sa aiba simptome >5 ani. Daca exista afectiuni autoimune asociate, prognosticul este mai rezervat. Complicatiile se datoreaza pruritului intens care poate duce la tulburari de somn, iritabilitate, anxietate.

Intrebari frecvente

Urticaria este contagioasa?

Nu. Urticaria nu este cauzata de un agent infectios transmisibil de la o persoana la alta.

Cat dureaza urticaria?

Urticaria acuta dureaza mai putin de 6 saptamani si in general se amelioreaza in primele 24-48 de ore de la aparitia simptomelor. Urticaria cronica este recurenta si dureaza peste 6 saptamani, iar in 80% din ani se remite spontan in decurs de un an de la aparitia simptomelor.

Exista vreo legatura intre urticaria cronica si riscul de cancer?

Da, unele studii au evidentiat o asociere intre urticaria cronica si anumite cancere hematologice (leucemii, limfoame). Riscul este cel mai mare in primul an dupa diagnostic. Mecanismul care ar sta la cresterea riscului este inflamatia imunologica comunica sau faptul ca urticaria ar fi, de fapt, o manifestare paranoeplazica.

Recomandare: in caz de urticarie persistenta, severa sau insotita de simptome generale (scadere in greutate, febra nejustificata, anemie), este indicata evaluarea hematologica completa.

Bibliografie:

1. https://jamanetwork.com/journals/jamadermatology/fullarticle/1105196
2. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6526977/
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555910/
4. https://www.nature.com/articles/s41572-022-00389-z
5. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10136346/
6. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4954105/