Acneea hormonala: ce este, ce cauze are, solutii si tratament

Acneea hormonala am putea spune ca este o forma particulara de acnee, dar nu neaparat un tip specific, determinata de influenta hormonilor androgeni asupra activitatii glandelor sebacee. O astfel de afectiune se prezinta cu leziuni inflamatorii recurente, localizate deseori in zonele din partea inferioara a fetei (mandibula, barbie, gat).

Apare predominant la femeile adulte, dar poate aparea si la adolescente sau, mai rar, la barbati. Desi acneea este frecvent asociata perioadei pubertare, forma hormonala persista sau debuteaza adesea dupa varsta de 20–25 de ani, pentru ca se coreleaza cu fluctuatii endocrine, tulburari de natura hormonala si hipersensibilitatea pielii la hormonii care, de altfel, sunt in limite normale.

Ce este acneea hormonala si cum apare?

Acneea hormonala apare pe fondul unui dezechilibru intre activitatea hormonilor androgeni si raspunsul glandelor sebacee la acestia. Nu este obligatoriu, totusi, ca nivelul hormonilor sa fie unul crescut. In anumite situatii problema consta in hipersensibilitatea receptorilor androgenici din piele.

Rolul hormonilor in acneea hormonala

Principalii hormoni implicati sunt:

• androgenii (testosteron, dihidrotestosteron – DHT);
• dehidroepiandrosteronul sulfurat (DHEA-S);
• insulina si factorul de crestere asemanator insulinei (IGF-1).

In mod indirect, sunt implicati si estrogenii si progesteronul. Practic, androgenii stimuleaza:

• cresterea volumului glandelor sebacee;
• productia excesiva de sebum;
• ingrosarea stratului cornos din interiorul foliculului pilos.

Excesul de sebum, combinat cu acumularea de celule moarte, duce la blocarea porilor si aparitia microcomedonului: leziunea initiala specifica oricarui tip de acnee, nu doar celei hormonale.

Dezechilibrul hormonal si ciclul menstrual

La femei, fluctuatiile hormonale din a doua parte a ciclului menstrual (faza luteala) favorizeaza retentia de lichide si ingustarea ductului pilosebaceu. Aproximativ 60–70% dintre paciente tind sa observe agravarea leziunilor de acnee hormonala cu 7–10 zile inainte de menstruatie.

Cine este afectat mai frecvent de acnee hormonala?

Incidenta este mai mare in special in randul:

• femeilor adulte cu varste intre 20–40 ani si adolescentelor cu debut precoce al pubertatii;
• femeilor cu sindromul ovarelor polichistice (SOPC);
• femeilor cu rezistenta la insulina, diabet;
• femeilor aflate in perioade de tranzitie hormonala (post-partum, perimenopauza).

La barbati, acneea hormonala este mai rar discutata separat, pentru ca ei au nivelul androgenilor crescut in mod fiziologic.

Cum se manifesta acneea hormonala?

Acneea hormonala are un tipar clinic relativ specific. Localizarea tipica a leziunilor este:

• pe barbie;
• in zona periorala (jurul gurii);
• gat;
• partea inferioara a obrajilor;
• in acneea hormonala severa, apar pe toracele anterior sau pe partea superioara a spatelui.

Acneea hormonala se prezinta cu papule inflamatorii profunde, noduli durerosi, uneori chiar si cu chisturi subcutanate. Rareori predomina comedoanele („punctele”). Leziunile sunt de obicei dureroase la palpare, recurente in aceleasi zone si persistente (nu se remit rapid). Uneori, aceste leziuni asociaza hiperpigmentare postinflamatorie, iar cicatricile pot sa apara fara un tratament adecvat.

Ce cauze are acneea hormonala?

Cand vorbim despre cauzele care duc la acnee hormonala, acestea pot fi impartite in doua mari categorii: excesul hormonal si sensibilitatea crescuta la hormoni (care, in cantitati normale, vor avea efecte mai puternice decat ar trebui).

Excesul de androgeni

Acneea hormonala apare mai des la femeile care au exces de androgeni, din motive precum:

• sindromul ovarelor polichistice;
• hiperplazia suprarenala;
• tumori ovariene sau suprarenale (mai rar);
• folosesc steroizi anabolizanti.

Sensibilitate crescuta a pielii la androgeni

Chiar si in conditiile in care analizele hormonale sunt normale, receptorii androgenici ar putea fi mai activi la actiunea acestor hormoni, ducand la seboree (secretie crescuta de sebum), stare inflamatorie si aparitia leziunilor specifice. Bineinteles, bacteria Cutibacterium acnes joaca, si in cazul acneei hormonale, un rol definitoriu.

Rezistenta la insulina

Nivelurile crescute de insulina duc la cresterea IGF-1, care stimuleaza productia de sebum, dar si proliferarea keratinocitelor.

Dezechilibrul estrogen-progesteron

Scaderea relativa a concentratiei de estrogeni sau, spre exemplu, administrarea de contraceptive doar cu progesteron poate agrava acneea hormonala.

Care sunt factorii de risc pentru acneea hormonala?

• istoricul familial de acnee persistenta, inclusiv acnee hormonala;
• ciclurile menstruale neregulate;
• hirsutismul (excesul de pilozitate);
• sarcina, perioada post-partum, perimenopauza;
• hiperandrogenismul (hiperplazia adrenala congenitala);
• excesul de kilograme, obezitatea;
• stresul cronic;
• consumul frecvent de lactate, alimente bogate in zahar, procesate;
• lipsa somnului;
• dieta cu indice glicemie crescut;
• fumatul;
• folosirea produselor cosmetice comedogenice, care blocheaza porii;
• tratamentele medicamentoase: corticosteroizi, saruri de litiu, antidepresive, ciclosporine si contraceptive (progestative), ioduri, ramipril, izoniazida.

Ce solutii si tratamente exista pentru acneea hormonala?

Tratamentul pentru acnee hormonala trebuie individualizat si adaptat severitatii si, bineinteles, cauzei de baza.

Tratament topic pentru acnee hormonala

Este indicat in formele usoare si moderate, incluzand:

• retinoizi topici (adapalen, tretinoin): normalizeaza keratinizarea, previne microcomedonul;
• peroxid de benzoil: reduce incarcatura bacteriana si amelioreaza inflamatia asociata;
• acidul azelaic: eficient in hiperpigmentarea postinflamatorie, dupa acneea hormonala;
• acidul salicilic: exfoliaza, reduce secretia excesiva de sebum;
• clascoteron: inhibitor topic al receptorilor androgenici.

Retinoizii sunt des recomandati in acneea hormonala. Acestia se aplica seara, in strat subtire si pe intreaga zona afectata. Tratamentul se face doar la indicatiile si recomandarile medicului.

Terapie hormonala sistemica

Este indicata in formele moderate spre severe sau cele recurente, care nu raspund la alte optiuni de tratament. Abordarea hormonala include:

• contraceptive orale combinate: reduc sinteza de androgeni si SHBG (globulina de legare a hormonilor sexuali), scazand astfel fractia libera de testosteron;
• sunt eficiente in acneea asociata ciclurilor neregulate, sindromul ovarelor polichistice;
• nu sunt recomandate in cazul trombofiliei sau istoricului pozitiv de tromboembolism;
• spironolactona: este un antagonist al receptorilor androgenici care reduce secretia de sebum cu pana la 50% si amelioreaza inflamatia; se prescrie in doze de 25–100 mg/zi;
• reactii adverse posibile includ tulburarile menstruale, sensibilitatea mamara, hipotensiunea ortostatica, hiperkaliemia (cresterea nivelului de potasiu);
• poate fi asociata cu contraceptivele orale pentru stabilizarea ciclului menstrual;
• terapia hormonala sistemica poate fi combinata cu tratamentul topic.

Antibiotice orale

In acneea hormonala, dar si in alte forme, se administreaza temporar (3–4 luni) pentru controlul inflamatiei severe. De obicei se recomanda doxiciclina, minociclina. Nu trateaza cauza, dar au efect asupra inflamatiei secundare.

Izotretinoin oral

Se recomanda doar in acneea hormonala foarte severa, cu forme nodulo-chistice, daca optiunile anterioare s-au dovedit ineficiente. De asemenea, se recomanda in formele cu cicatrizare activa. Are risc foarte mare de efecte secundare si este strict contraindicat in sarcina, asadar va necesita monitorizare medicala atenta.

Alte solutii pentru acneea hormonala

• peeling-ul chimic cu acizi (AHA, BHA);
• tratament laser, cu lumina LED;
• microdermabraziune;
• electrocauterizare;
• proceduri mecanice.

Abordarea integrata

• scaderea in greutate, activitate fizica, dieta corespunzatoare;
• eventual metformin, daca pacienta cu acnee hormonala are si SOPC;
• monitorizare periodica si consult dermatologic la intervale regulate.

Ingrijirea tenului cu acnee hormonala

Ingrijirea corecta a tenului sustine tratamentul medical si previne recurentele. Se recomanda in acest sens:

• curatarea tenului cu geluri blande, fara sulfati agresivi, parfumanti, cu pH apropiat de pH-ul fiziologic al pielii (exista produse special destinate in acest sens), de doua ori pe zi;
• hidratarea pielii cu solutii speciale, dar si hidratarea generala a organismului (2 litri de apa in fiecare zi la adult, cu variatii in functie de sezon, nivelul de activitate fizica),
• folosirea cremelor non-comedogenice, care nu blocheaza porii, cu textura de tip gel sau de fluid, cu niacinamide sau ceramide;
• alti compusi utili in acneea hormonala sunt retinoizii topici, acidul salicilic (2), niacinamida si acidul azelaic, zincul PCA, peptidele antiinflamatoare (dar doar la recomandari medicale, dupa consultul dermatologic);
• mastile cu argila (1–2 ori/saptamana), mastile calmante cu Centella asiatica, mastile cu sulf pentru excesul de sebum;
• pielea fetei va fi in continuare protejata prin aplicarea cremelor cu factor de protectie solara, de preferat SPF 30–50, non-comedogenic, cu textura fluida, oil-free;
• se vor evita scruburile abrazive si agresive, stoarcerea leziunilor si folosirea produselor care contin uleiuri, grasimi, cu textura care „incarca” fata;
• nu se vor folosi antibiotice (orale sau topice) fara recomandari medicale.

De asemenea, se recomanda renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool. Pacienta cu acest tip de acnee ar trebui sa adopte o dieta cat mai sanatoasa, bogata in special in antioxidanti naturali (o sursa foarte buna sunt fructele de padure). Activitatea fizica ajuta, mai ales in cazul in care pacienta are surplus de kilograme. Curatarea fetei ar trebui asigurata cu produse care au „eticheta curata”, cum se spune, special destinate unor astfel de situatii medicale.

Bibliografie:

https://pc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8753972/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6360964/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9777314/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12042216/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12584016/

https://academic.oup.com/jes/article/6/3/bvac003/6523224