Acnee: tipuri, cauze, tratament si preventie

Autor: Dr. Ioana Scripca

Medic rezident microbiologie medicala, Spitalul Clinic de Urgenta “Sfantul Spiridon” si Spitalul Clinic de Boli Infectioase “Sfanta Parascheva”, Iasi.

Acnee: tipuri, cauze, tratament si preventie

Ultima actualizare: 24 martie 2026

\Acneea este o afectiune inflamatorie cronica a unitatii pilosebacee, formata din firul de par, din foliculul pilos si glanda sebacee. Se caracterizeaza prin aparitia de comedoane, papule, pustule sau noduli, iar in forme severe vorbim deja despre chisturi si cicatrici. Este una dintre cele mai frecvente boli dermatologice, afectand predominant adolescentii, dar poate persista si sau chiar debuta si la varsta adulta.

Leziunile specifice apar in special in zonele bogate in glande sebacee mari, sensibile la variatii hormonale: fata, gat, torace anterior, partea superioara a spatelui. Nu este o boala contagioasa, dar nu putem subestima impactul estetic si psihologic pe care il are, mai ales in adolescenta, in momentul in care se pun bazele stimei de sine si identitatii corporale.

Cuprins

1. Ce este acneea si cum apare?

2. Tipuri de acnee si simptomele asociate

3. Care sunt cauzele care duc la acnee?

4. Care sunt factorii de risc pentru acnee?

5. Ce alternative de tratament exista pentru acnee?

6. Sfaturi pentru a preveni acneea

Ce este acneea si cum apare?

Acneea are la baza rezultatul interactiunii dintre factorii hormonali, modificarile secretiei unui compus numit sebum, proliferarea bacteriana si inflamatia. Avem prin urmare patru mecanisme implicate, dupa cum urmeaza:

cresterea productiei de sebum (seboree): glandele sebacee sunt foarte sensibila la nivelurile de androgeni circulati (testosteron si dihidrotestosteron prezenti la barbati si femei), acestea crescand la pubertate (cresterea determina secretia excesiva de sebum);
hiperkeratinizarea foliculara: celulele moarte din foliculul pilos nu se mai elimina eficient, se acumuleaza, si duc la formarea unui „dop de keratina” care blocheaza foliculul;
proliferarea bacteriei Cutibacterium acnes: aceasta bacterie anaeroba face parte de fapt din flora normala a pielii, dar atunci cand se inmulteste declanseaza inflamatie;
inflamatia: raspunsul imun local la acumularea de sebum si bacterii duce la aparitia leziunii inflamatorii.

Prima leziune care apare este microcomedonul, invizibil ochiului liber. Din aceasta evolueaza, ulterior, toate celelalte tipuri de acnee.

Tipuri de acnee si simptomele asociate

Clinic, acneea se clasifica in functie de severitate, de la gradul 1 la gradul 4.

Gradul 1: acneea comedoniana

Cunoscuta si drept „acneea cu puncte”, care include doua tipuri de comedoane:

comedoanele deschise (puncte negre): apar cand orificiul foliculului pilos se blocheaza cu sebum si keratina, sunt ca niste papule mici cu un orificiu central dilatat, ce contine material keratotic gri, brun sau negru (culoarea neagra nu este murdarie, ci sebumul care se oxideaza in contact cu aerul);
comedoane inchise (puncte albe). Se formeaza cand dopul de keratina si sebum ramane sub suprafata pielii, apar ca papule netede, rotunjite, de culoarea pielii sau albicioase.

Acest tip de acnee nu include si inflamatie evidenta.

Gradul 2: leziuni inflamatorii usoare

Apar papule mici, rosii (eritematoase), cu sensibilitate locala si inflamatie discreta. Etapa indica debutul reactiei inflamatoriei.

Gradul 3: acnee pustuloasa

Pacientul e prezinta cu pustule (leziuni cu continut purulent), papule inflamatorii numeroase si cu posibil disconfort sau durere. Riscul de cicatrizare incepe sa creasca.

Gradul 4: acnee nodulo-chistica

Este o etapa foarte severa, cu noduli durerosi, profunzi, chisturi inflamatorii. Apare confluenta pustulelor, in unele cazuri, si asociaza frecvent cicatrici. Este o forma severa, care are potential important de a lasa sechele permanente.

Alte tipuri de acnee

hormonala (adulta): frecventa la femei, localizata pe mandibula si barbie;
mecanica: determinata de frecare sau presiune sustinuta (rucsac, casti, benzi);
medicamentoasa: asociata tratamentului cu litiu, corticosteroizi, anticonvulsivante;
fulminans: forma mai rara, dar severa, cu manifestari sistemice.

Care sunt cauzele care duc la acnee?

Acneea se dezvolta ca urmare a hipersensibilitatii glandelor sebacee la androgeni, uneori chiar si la niveluri hormonale normale. Factorii implicati au fost descris si mai sus:

cresterea productiei de sebum;
blocarea foliculului pilos;
proliferarea bacteriei Cutibacterium acnes;
inflamatia locala.

Acesti factori interactioneaza progresiv, transformand microcomedoanele in leziuni vizibile pe masura ce boala avanseaza.

Care sunt factorii de risc pentru acnee?

Exista mai multi factori care pot agrava sau favoriza aparitia acneei. Dintre acestia, importanti sunt in special:

factorii hormonali: pubertatea, sarcina, sindromul ovarelor polichistice, exacerbari specific premenstruale (aproximativ 70% dintre femei);
factori genetici: se estimeaza existenta unei componente genetice intre 50–90%, insemnand ca daca parintii au avut acnee, este posibil ca si urmasii sa aiba, compozitia sebumului, mai mult, fiind influentata genetic;
tratamente medicamentoase: litiu, steroizi, anticonvulsivante;
factori mecanici: frecarea repetata si agresiva a pielii, purtarea unor echipamente sportive, lenjeria stramta, din materiale sintetice;
folosirea produselor cosmetice ocluzive, „grase”, pe baza de uleiuri, masajul facial excesiv;
dieta: consumul crescut de lapte, zahar, alimente procesate, alimente cu indice glicemic mai mare (exista credinte conform carora ciocolata agraveaza sau provoaca acnee, dar nu avem dovezi solide, certe, in acest sens);
stresul;
rezistenta la insulina: asociata cu cresterea secretiei de sebum.

Nu trebuie sa subestimam rolul pe care integritatea microflorei intestinale il are asupra riscului de a dezvolta acnee. S-a observat ca persoanele cu disbioza intestinala au un risc foarte crescut, spre deosebire de persoanele cu microflora intestinala integra, de a dezvolta astfel de leziuni.

Ce alternative de tratament exista pentru acnee?

Partea de tratament este destul de dificila, pentru ca desi exista foarte mult optiuni, eficienta va fi diferita de la un pacient la altul. In prima instanta, tratamentul pentru acnee trebuie sa fie cat mai mult individualizat in functie de severitate, tip si caracteristicile pacientului. Este esential ca pacientul sa fie consiliat cu privire la:

faptul ca rezultatele se vor vedea dupa minimum 2–3 luni de tratament;
faptul ca tratamentul este in general de ameliorare a simptomelor, nu curativ;
faptul ca schema terapeutica pentru acnee poate fi ajustata sau schimbata complet.

Ingrijirea de baza a pacientului este foarte importanta:

sa foloseasca produse blande de curatare si ingrijire a tenului, indicate de catre dermatolog, de catre farmacist;
sa evite scruburile agresive, spalarea fetei cu apa si sapun;
sa foloseasca produse non-comedogenice, adica produse care nu „incarca” porii;
sa isi aplice in continuare crema cu factor de protectie solara, pentru ca radiatiile au tendinta de a grava leziunile de acnee.

Medicul dermatolog este in masura sa recomande tratamentul cel mai potrivit pentru acnee.

Tratament pentru acnee usoara

Aceasta forma se prezinta cu comedoane si papule inflamatorii relativ putine, asadar fara noduli si cicatrici. De obicei, se recomanda:

retinoizici topici: derivati ai vitaminei A (tretinoin, adapalen, tazaroten, trifaroten), care au actiune de normalizare a keratinizarii foliculare si prevenire a microcomedoanelor;
retinoizii topici se folosesc seara si se aplica in strat subtire pe intreaga zona afectata;
exista si risc de reactii adverse: uscaciune, iritatie, fotosensibilitate si sunt contraindicati in sarcina;
peroxidul de benzoil: are proprietati antimicrobiene si de distrugere a comedoanelor, de obicei folosindu-se concentratii de 2,5–10% pentru a tratata acneea;
se aplica initial pe zone mici, insa cu atentie pentru ca poate decolora hainele si sa provoace iritatii;
antibiotice topice pentru acnee: clindamicina (preferata) sau eritromicina (atunci cand, spre exemplu, clindamicina nu are rezultatele dorite),
se recomanda asocierea cu peroxidul de benzoil pentru a preveni rezistenta bacteriana;
alte optiuni includ: acidul azelaic (eficient si in hiperpigmentarea postinflamatorie), acidul salicilic, dapsona topica, minociclina topica sau clascoteronul.

Tratament pentru acneea moderata spre severa

In aceste cazuri, exista leziuni inflamatorii numeroase, noduli si cicatrici. Din aceste motive, si tratamentul este mai dificil, de obicei incluzand:

antibiotice orale: doxiciclina, minociclina, sareciclina (durata tratamentului se limiteaza in general la 3–4 luni pentru prevenirea rezistentei);
posibile reactii adverse: fotosensibilitate, tulburari digestive, esofagita, fiind contraindicate la copiii < 8 ani si femeile insarcinate care au acnee;
terapie hormonala (la femei): contraceptive orale combinate, spironolactona (in doze tipice de 25–100 mg/zi), care reduc secretia de sebum prin blocarea efectelor androgenilor;
posibile reactii adverse: tulburari menstruale, sensibilitate mamara, hiperkaliemie (crestere a nivelului de potasiu), fiind contraindicate in trombofilii;
isotretinoin oral: retinoid sistemic indicat in acneea severa nodulo-chistica sau rezistenta;
se administreaza in doze de 0,5–1 mg/kg corp/zi, timp de cateva luni, dar strict la indicatiile medicului dermatolog;
posibile reactii adverse: teratogenitate (este contraindicat in sarcina), uscaciunea severa la nivelul pielii si mucoaselor, cresterea nivelului de lipide, afectare hepatica, mialgii (durerea musculara);
necesita monitorizare medicala foarte atenta, pe intreg parcursul tratamentului.

Managementul complicatiilor

hiperpigmentarea postinflamatorie, dupa vindecarea leziunilor de acnee: protectie solara si tratament cu retinoizi, acid azelaic, peeling-uri chimice superficiale;
eritemul (inrosirea fetei) postinflamator: laser vascular, cu lumina intens pulsata, tratament topic cu acid tranexamic,

Cicatricile dupa acnee sunt mult mai dificil de abordat terapeutic, dar exista alternative care se pot dovedi eficiente:

pentru cicatricile de tip ice-pick: tehnica CROSS cu acid tricloracetic;
pentru cicatricile de tip rolling: se face subcizie + tratament cu laser fractionat;
pentru cicatricile de tip boxcar: ecizie + laser erbium;
pentru cicatricile hipertrofice sau keloide: infiltratii cu triamcinolon + tratament laser.
pentru cicatricile papulare: tratamentul cu laser CO₂.

Trebuie mentionat, insa, ca rezultatele tratamentelor difera de la un pacient la altul. Prin urmare, nu exista un „tratament minune” pentru aceasta afectiune. In unele cazuri se vor aborda terapii diferite, pe termen lung, pana la identificarea celei mai eficiente.

Sfaturi pentru a preveni acneea

Desi in majoritatea cazurilor nu poate fi prevenita, se recomanda urmatoarele, mai ales in etapa de tratament activ:

curatarea blanda a pielii, de 1–2 ori/zi, cu produse special destinate;
evitarea sapunurilor alcaline;
utilizarea produselor non-comedogenice;
aplicarea zilnica a protectiei solare;
evitarea stoarcerii leziunilor, spargerii cosurilor;
schimbarea frecventa a fetei de perna;
demachiere completa seara, cu produse speciale;
dieta echilibrata, limitarea aportului de zahar, lapte in exces, produse nesanatoase;
gestionarea stresului;
respectarea duratei tratamentului prescris;
monitorizarea hormonala in caz de suspiciune de dezechilibru;
consult dermatologic precoce in formele inflamatorii;
terapie de intretinere cu retinoizi topici, doar la indicatiile dermatologului.
evitarea automedicatiei cu antibiotice.