Angina pultacee – cauze, simptome, tratament

Angina pultacee – cauze, simptome, tratament
Farmacia Catena

Angina-pultacee

Angina pultacee reprezinta inflamatia acuta a amigdalelor palatine, insotita de aparitia de depozite purulente vizibile, denumite „exsudat pultaceu”, pe suprafata acestora.

Angina pultacee, denumita si angina eritemato-pultacee sau amigdalita acuta pultacee, este, de fapt, o forma de manifestare a infectiilor orofaringiene acuta. Este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale gatului, in special in randul copiilor si adolescentilor.

Boala are un debut brusc, cu durere intensa in gat, dificultati la inghitire si febra. In majoritatea cazurilor, cauza este o infectie bacteriana, adesea cu streptococul β-hemolitic de grup A (adica cu Streptococcus pyogenes). Angina pultacee netratata sau tratata incorect poate duce la o serie de complicatii, unele cu risc vital, cum ar fi abcesul periamigdalian, reumatismul articular acut, afectarea cardiaca, renala. Prin urmare, diagnosticul corect si instituirea rapida a tratamentului sunt esentiale.


Ce este angina pultacee?

Angina pultacee este o forma de amigdalita acuta infectioasa, in care inflamatia se insoteste de acumulare de puroi pe amigdale, vizibile ca depozite albicioase sau galbui. Exista si alte forme de amigdalita – pur eritematoasa sau catarala –, dar cea pultacee este forma mai severa, care se prezinta cu o simptomatologie mai intensa si riscuri mai mari de complicatii.

Amigdalele palatine fac parte din sistemul imunitar si sunt situate la nivelul faringelui. Ele au rolul de a apara organismul de agentii patogeni care patrund pe cale respiratorie sau digestiva, ceea ce inseamna, de altfel, ca pot deveni cu usurinta chiar locul de dezvoltare al unei infectii.

Angina pultacee: cauze frecvente

Cauzele anginei pultacee sunt diverse, dar le putem incadra in doua mari categorii si anume: in infectii virale si bacteriene. Peste acestea se suprapune, de foarte multe ori, imunitatea scazuta a pacientului, ceea ce creste riscul infectiei severe. Am intrebat-o pe dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala, care sunt principalele cauze ale acestei afectiuni:

Infectiile bacteriene

„Majoritatea cazurilor se datoreaza infectiei cu streptococ β-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes). Acest agent patogen este foarte agresiv si poate duce la complicatii autoimune, cum ar fi reumatismul articular acut sau glomerulonefrita post-streptococica. Alte bacterii implicate, in special la pacienti cu imunitatea scazuta, sunt:

  • Staphylococcus aureus;
  • Haemophilus influenzae;
  • Moraxella catarrhalis.

Bacteriile se transmit usor prin aerosoli (tuse, stranut), contact direct cu secretiile unei persoane infectate sau prin obiecte contaminate.

Infectiile virale

Desi mai rare in angina pultacee propriu-zisa, virusurile pot fi implicate in faza initiala a unei amigdalite acute, pregatind terenul pentru suprainfectarea bacteriana. Cele mai frecvente specii implicate in angina pultacee ulterioara sunt:

  • adenovirusurile;
  • virusurile gripale si paragripale;
  • virusul Epstein-Barr.

Infectia cu virusul Epstein-Barr duce la mononucleoza infectioasa, care poate mima extrem de fidel angina pultacee.”

Imunitatea scazuta

Sistemul imunitar scazut faciliteaza nu doar infectia in sine, ci agravarea acesteia. In acest sens, vorbim despre:

  • oboseala cronica, stresul, alimentatia dezechilibrata;
  • afectiuni cronice (diabet, boli autoimune, HIV);
  • tratament cronic cu corticosteroizi;
  • pacienti oncologici;
  • fumatul si consumul excesiv de alcool.

Copiii, avand un sistem imunitar mult mai slabit, au un risc mai mare de a dezvolta amigdalita si, ulterior, angina pultacee.

Simptome angina pultacee

Manifestarile clinice sunt zgomotoase si apar de obicei brusc, in decurs de cateva ore.

Durere intensa in gat

Durerea este simptomul dominant. Este localizata la nivelul faringelui si, uneori, chiar iradiaza spre urechi. Este accentuata la inghitire si poate fi atat de puternica incat pacientul refuza sa se hraneasca cu alimente solide si, uneori, chiar lichide.

Dificultati la inghitire

Din cauza inflamatiei si durerii, deglutitia devine dificila. Uneori, se observa si ca pacientul are tendinta de a saliva excesiv, pentru ca evita sa inghita din cauza durerii.

Febra, frisoane si stare generala alterata

Febra depaseste frecvent 38-39°C, este insotita de frisoane, dureri musculare si cefalee. Aceste manifestari sunt tipice unei infectii active.

Amigdale inflamate

Angina pultacee se dezvolta pe terenul unei amigdalite acute care, de fapt, defineste „inflamatia amigdalelor”. La nivelul gatului, amigdalele apar rosii, tumefiate si hipertrofiate, putand ocupa mare parte din spatiul faringian.

Depozite purulente pe amigdale (puroi in gat)

Semnul caracteristic in angina pultacee este prezenta de depozite albicioase-galbui, a puroiului in gat, pe suprafata amigdalelor. Acestea pot fi punctiforme sau confluente, iar in cazurile foarte severe acopera aproape intreaga suprafata a amigdalelor.

Cum se pune diagnosticul de angina pultacee?

Diagnosticul se bazeaza pe examenul clinic, in principal, insa se va confirma si prin investigatii suplimentare, pentru a diferentia angina streptococica de alte cauze ale faringitei.

Examen clinic la medicul ORL-ist sau medicul de familie

Medicul observa inflamatia specifica si depozitele purulente de pe amigdale, faptul ca la nivel cervical ganglionii sunt umflati, sensibili, precum si starea generala alterata a pacientului.

Exsudat faringian si teste de laborator

In vederea confirmarii diagnosticului, se pot face urmatoarele:

  • exsudatul faringian: recoltarea de secretii din gat pentru identificarea bacteriei implicate;
  • testul rapid streptococic: are acuratete ridicata si confirma prezenta infectiei cu streptococul β-hemolitic de grup A in doar cateva minute;
  • analize de sange: se observa leucocitoza, VSH-ul crescut, proteina C reactiva crescuta (sunt semne specifice inflamatiei acute).

Dupa stabilirea diagnosticului de certitudine, se poate initia tratamentul pentru angina pultacee.

Angină-pultacee

Tratament angina pultacee

Tratamentul are ca scop eradicarea infectiei, ameliorarea simptomelor si reducerea riscului de complicatii.

Antibiotice

„In caz de infectie streptococica confirmata sau foarte probabila, se administreaza antibiotice de tipul penicilinei V sau amoxicilinei (tratament de prima intentie). In cazul in care pacientul cu angina pultacee este alergic la penicilina, se opteaza pentru macrolide sau cefalosporine. Acest tratament dureaza 7-10 zile si trebuie urmat complet, chiar daca simptomele dispar repede”, ne spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.

Antitermice si antiinflamatoare

Nu trateaza cauza, dar ajuta la ameliorarea febrei (paracetamol sau ibuprofen) si inflamatiei de la nivelul amigdalelor.

Gargara si masuri de ingrijire la domiciliu

Gargara cu apa sarata sau solutii antiseptice reduc disconfortul si inflamatia locala. Pacientului cu angina pultacee ii este recomandat sa se hidrateze corespunzator, cu lichide caldute, ceaiuri. Odihna la pat este necesara si, de asemenea, se recomanda evitarea iritantilor gatului (alcoolul, cafeaua, fumatul, alimentele tari sau foarte condimentate).

Angina pultacee – complicatii posibile

Netratata sau chiar incorect tratata, angina pultacee poate duce la complicatii locale si, mai ales la pacientii cu imunitate compromisa si angina pultacee, la complicatii sistemice.

Abces periamigdalian

Este cea mai frecventa complicatie in angina pultacee. Defineste acumularea de puroi in jurul amigdalelor, manifestate prin durere intensa unilaterala, imposibilitatea de a deschide gura (mai este denumita si „trismus”) si schimbarea vocii (asa-zisa „voce de cartof fierbinte”). Din cauza riscului, necesita drenaj chirurgical.

Reumatism articular acut

Este o complicatie post-streptococica ce apare la cateva saptamani dupa episodul de angina, in special daca boala nu a fost tratata corect. Afecteaza articulatiile, inima, sistemul nervos central.

Complicatii cardiace

Infectia streptococica poate duce la boala cardiaca reumatismala (cardita reumatica), uneori la sufluri cardiace. Pe termen lung, angina pultacee poate duce la  valvulopatii reumatismale.

Glomerulonefrita post-streptococica

Afectarea renala poate sa apara la pacientul cu angina pultacee din cauza unei reactii imunitare incrucisate – anticorpii indreptati impotriva streptococului ataca, de asemenea, si structurile de la nivel renal. Glomerulonefrita post-streptococica se manifesta prin hematurie (adica prezenta de sange in urina), edeme si hipertensiune.

Angina pultacee – preventie si recomandari

Pentru a reduce riscul de angina pultacee, specialistii recomanda evitarea factorilor favorizanti de risc si tratarea corecta a infectiilor streptococice:

  • igiena riguroasa (spalarea si dezinfectarea mainilor, evitarea folosirii in comun a paharelor, tacamurilor),
  • intarirea imunitatii (alimentatie sanatoasa, bogata in vitamine si minerale, odihna suficienta si activitate fizica regulata);
  • purtarea mastii de protectie in spatiile foarte aglomerate, atunci cand este sezonul infectiilor si virozelor;
  • consultul medical prompt la aparitia durerii severe de gat, insotita de febra;
  • respectarea tratamentului antibiotic complet pentru a preveni complicatiile.

In cazuri de angine recurente si severe, se poate lua in considerare amigdalectomia – operatia de indepartare chirurgicala a amigdalelor.

 

Bibliografie:

Gupta G, McDowell RH. Peritonsillar Abscess. [Updated 2023 Jul 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519520/

Castagnini LA, Goyal M, Ongkasuwan J. Tonsillitis and Peritonsillar Abscess. Infectious Diseases in Pediatric Otolaryngology. 2015 Jul 14:137–50. doi: 10.1007/978-3-319-21744-4_10. PMCID: PMC7123831. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7123831/

Ashurst JV, Weiss E, Tristram D, et al. Streptococcal Pharyngitis. [Updated 2025 Feb 15]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK525997/

Nimmana BK, Paterek E. Tonsillitis. [Updated 2025 Jul 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544342/