Antibioticele in raceala si gripa: cand NU ajuta si de ce pot fi periculoase

Stiati ca peste jumatate dintre antibioticele luate pentru raceala sau gripa sunt, de fapt, inutile? Mai mult decat atat, ele pot face mai mult rau decat bine. „Desi multe persoane iau antibiotice din considerente precum «pentru orice eventualitate» sau «ca sa nu se complice boala», trebuie sa stim ca realitatea medicala este, de fapt, cu totul alta”, spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.

In continuare, va explicam de ce antibioticele NU ajuta in raceala si gripa, cand pot fi totusi necesare si, spre sfarsit, de ce folosirea gresita a acestora poate fi chiar periculoasa.

Ce sunt antibioticele?

Multe persoane cred ca antibioticul este „un medicament universal” care ajuta in orice infectie. Din pacate, aceasta idee este gresita. Antibioticele nu sunt un tratament universal si, mai mult, nu scurteaza durata racelii sau a gripei. Dimpotriva, administrarea acestora fara indicatie clara, pe fondul unu diagnostic medical, contribuie la promovarea unei probleme de sanatate globala, si anume rezistenta la antibiotice a bacteriilor.

Antibioticele sunt medicamente care distrug bacteriile sau le opresc din inmultire. Trebuie stiut ca ele actioneaza doar asupra bacteriilor si nu au niciun efect asupra virusurilor si altor categorii de patogeni, cum ar fi fungii sau parazitii. Exista mai multe clase de antibiotice, iar fiecare are un mod relativ diferit de afectiune:

• penicilinele (amoxicilina, de exemplu);
• macrolidele (azitromicina, de exemplu);
• cefalosporinele;
• chinolonele.

Fiecare antibiotic este ales in functie de specia bacteriana implicata, de toleranta pacientului si de starea sa, uneori chiar locul infectiei. De aceea, antibioticele nu ar trebui luate „dupa ureche” sau la recomandarea cunoscutilor, mai ales daca acestia nu au cunostintele medicale necesare.

Ce este raceala?

Raceala este o infectie virala a cailor respiratorii superioare (nas, gat sau sinusuri). Este cauzata de virusuri, cel mai frecvent de rinovirusurile. Simptomele tipice includ:

• rinoree (secretii nazale);
• nas infundat;
• durere in gat;
• stranut;
• tuse usoara;
• stare generala de oboseala.

Raceala este, de regula, o afectiune usoara, care se vindeca de la sine in cateva zile, cu tratament simptomatic (tratament care amelioreaza simptomele).

Ce este gripa?

Gripa este tot o infectie virala, dar mult mai agresiva decat raceala. Aceasta are la baza infectia cu virusurile gripale (Influenza). Spre deosebire de raceala, gripa de obicei debuteaza brusc, cu simptome mult mai severe:

• febra ridicata;
• frisoane;
• dureri musculare si articulare;
• dureri de cap;
• tuse seaca;
• stare de epuizare accentuata.

Gripa poate evolua si spre complicatii, mai ales la copiii mici, la seniori si la persoanele cu boli cronice (in special pulmonare si cardiovasculare). Chiar si asa, cauza este una virala, asadar nu bacteriana, motiv pentru care antibioticele nu sunt prima linie de tratament.

Sunt eficiente antibioticele in raceala si gripa?

„Pe scurt, raspunsul este NU. Antibioticele nu actioneaza asupra virusurilor care provoaca gripa si raceala. Administrarea lor NU reduce durata bolii si NU accelereaza vindecarea. Insa, trebuie mentionat ca exista si situatii speciale in care tratamentul antibiotic poate fi prescris de medic, dar nu pentru virus ca atare, ci pentru a preveni complicatiile sau chiar pentru a le trata, intrucat la unii pacienti care se prezinta la medic acestea sunt deja existente, pe fondul gripei sau racelii active”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.

Cand pot fi antibioticele utile in contextul racelii sau gripei?

Intr-adevar, antibioticele POT deveni necesare (asadar nu sunt necesare de la inceput) in cazul in care apare o infectie bacteriana secundara. Acest lucru se intampla in unele cazuri, pe fondul unei gripe (in special) sau unei raceli, deoarece virusul slabeste sistemul imunitar, iar bacteriile capata potential infectios mult mai mare. Exemple de astfel de complicatii sunt urmatoarele:

• sinuzita bacteriana;
• otita medie (infectie a urechii);
• pneumonia bacteriana;
• bronsita bacteriana.

In astfel de cazuri, medicul stabileste diagnosticul pe baza simptomelor, examenului clinic, iar uneori sunt necesare si analize mai extinse. La modul ideal, tratamentul antibiotic se recomanda pe baza rezultatelor antibiogramei, un test prin care se confirma sensibilitatea la anumite tipuri de antibiotice a bacteriei implicate in infectie. Insa, trebuie sa retinem, antibioticul nu trateaza gripa sau raceala, ci infectia bacteriana aparuta ulterior!

De ce nu sunt eficiente si nu ajuta antibioticele in raceala si gripa?

Virusurile si bacteriile sunt microorganisme complet diferite. Antibioticele au fost elaborate si formulate special pentru a actiona asupra bacteriilor, si nu au nicio eficienta asupra virusurilor. Administrarea de antibiotice in infectii virale:

• nu reduce febra;
• nu reduce durata simptomelor si nu accelereaza vindecarea;
• nu previne complicatiile virale.

„Drept urmare, am putea spune ca antibioticele nu ajuta niciodata in contextul racelii sau gripei, cel putin nu pana cand pacientul manifesta si alte simptome neobisnuite, tipice unei complicatii despre care s-a mentionat deja. In acest punct, este necesar ca tratamentul sa fie recomandat de catre medic, dupa un consult amanuntit, iar antibioticul sa nu fie luat «dupa ureche», pentru ca exista situatii in care, ei bine, acesta nu are niciun efect asupra bacteriei implicate in infectie”, ne explica dr. Ioana Scripca.

De ce pot fi periculoase antibioticele daca nu se administreaza corect?

Cu toate ca sunt extrem de utile atunci cand sunt necesare, antibioticele pot deveni periculoase daca sunt folosite gresit. Cel mai mare risc la care ne expunem este rezistenta la antibiotice. Un astfel de fenomen descris scenariul in care, practic, bacteriile „invata” sa cum sa tolereze, cum sa supravietuiasca in prezenta medicamentului care, candva, era eficient. Un exemplu deosebit de bine cunoscut este MRSA-ul, stafilococul auriu meticilino-rezistent.

Rezistenta la antibiotice apare mai ales din cauza:

• administrarii inutile de antibiotice;
• intreruperii prea devreme a tratamentului cu antibiotice prescris de catre medic;
• dozarea incorecta a medicamentelor;
• automedicatia.

„Rezistenta la antibiotice este, din pacate, o problema globala de sanatate publica. Apar din ce in ce mai multe specii care cauzeaza infectii dificil de tratat cu antibioticele clasice, care candva erau eficiente si la indemana drept alternativa de tratament. Odata ce capata rezistenta bacteriile pot provoca infectii mult, mult mai greu de tratat, uneori chiar imposibil cu antibiotice uzuale”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Pe langa rezistenta, antibioticele inutil administrate pot duce si la:

• diaree, simptome digestive;
• distrugerea florei intestinale, adica a bacteriilor benefice din intestin, ceea ce favorizeaza si infectiile oportuniste (in special fungice, cum ar fi candidoza cauzata de speciile din genul Candida);
• reactii alergice.

Toate acestea pot sa apara chiar si in contextul unui tratament eficient, cand chiar exista infectie bacteriana, dar macar exista un beneficiu real al tratamentului cu antibiotice. „Este imperios sa realizam ca automedicatia, si nu doar cu antibiotice, dar mai ales cu acestea, nu este o practica deloc sanatoasa si sustenabila. Trebuie intotdeauna solicitat sfatul medicului, iar tratamentul se va prescrie doar in conformitatea specificitatii speciei bacteriene care a cauzat, daca intr-adevar este cazul, infectia”, concluzioneaza dr. Ioana Scripca.

Bibliografie:

1. Alsan M, Morden NE, Gottlieb JD, Zhou W, Skinner J. Antibiotic Use in Cold and Flu Season and Prescribing Quality: A Retrospective Cohort Study. Med Care. 2015 Dec;53(12):1066-71. doi: 10.1097/MLR.0000000000000440. PMID: 26569644; PMCID: PMC4829738. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4829738/
2. InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Common colds: Research summaries – Should you take antibiotics if you have a cold? [Updated 2023 Dec 11]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279540/
3. Yokomichi H, Mochizuki M, Lee JJ, Kojima R, Horiuchi S, Ooka T, Yamagata Z. Antibiotic prescription for outpatients with influenza and subsequent hospitalisation: A cohort study using insurance data. Influenza Other Respir Viruses. 2023 Nov 12;17(11):e13221. doi: 10.1111/irv.13221. PMID: 37964988; PMCID: PMC10640963. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10640963/
4. Carrat F, Schwarzinger M, Housset B, Valleron AJ. Antibiotic treatment for influenza does not affect resolution of illness, secondary visits or lost workdays. Eur J Epidemiol. 2004;19(7):703-5. doi: 10.1023/b:ejep.0000036807.40105.97. PMID: 15461203. Kink: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15461203/
5. Antibiotics won’t do for colds and flu – https://www.health.gov.au/news/antibiotics-wont-do-for-colds-and-flu
6. Flu Treatment With Antibiotics – https://www.webmd.com/cold-and-flu/flu-treatment-antibiotics-or-not