Anuscopie: ce este, cand este necesara si ce afectiuni poate depista

Anuscopia este o investigatie medicala rapida si utila pentru examinarea canalului anal si a portiunii foarte joase a rectului. Este efectuata, de regula, de medicul gastroenterolog sau proctolog. Scopul ei este identificarea unor cauze frecvente de durere, sangerare, mancarime, secretii sau disconfort anal.

Ce este anuscopia?

„Anuscopia este o procedura endoscopica locala, prin care medicul vizualizeaza direct interiorul canalului anal cu ajutorul unui instrument numit anoscop. Acesta este un tub scurt, rigid, subtire, prevazut cu lumina sau folosit impreuna cu o sursa de iluminare, care permite inspectarea mucoasei anale, a hemoroizilor interni, a fisurilor, inflamatiilor, condiloamelor, leziunilor suspecte si a altor modificari de la nivelul anusului”, ne explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.

Spre deosebire de colonoscopie sau rectoscopie, anuscopia examineaza o zona limitata, dar foarte relevanta pentru multe simptome anorectale. De exemplu, o sangerare rosu–aprins pe hartia igienica sau in vasul de toaleta provine adesea din canalul anal, iar anuscopia ajuta medicul sa vada daca exista hemoroizi, fisuri, inflamatii sau leziuni care necesita biopsie ori tratament.

Investigatia completeaza tuseul rectal. Medicul poate palpa o formatiune, o zona dureroasa sau un tonus modificat al sfincterului, dar nu poate vedea direct mucoasa fara anoscop. Din acest motiv, anuscopia este indicata cand examenul clinic simplu nu lamureste cauza simptomelor.

In ce consta anuscopia?

Procedura se desfasoara in cabinet sau intr-o sala de examinare, fara internare. Inainte de introducerea anoscopului, medicul discuta simptomele, istoricul medical, tratamentele urmate, eventualele interventii anale anterioare si episoadele de sangerare. Apoi se face inspectia regiunii perianale si, de obicei, tuseul rectal.

Pasii obisnuiti sunt:

1. pacientul este asezat intr-o pozitie care permite accesul bun la regiunea anala;
2. medicul examineaza zona externa pentru fisuri, hemoroizi externi, iritatii, fistule sau leziuni cutanate;
3. se aplica gel lubrifiant, frecvent cu anestezic local;
4. anoscopul este introdus lent prin canalul anal;
5. obturatorul este retras, iar medicul inspecteaza mucoasa;
6. instrumentul este retras treptat, pentru examinarea circulara a canalului anal;
7. daca este necesar, se pot recolta probe, citologie sau se poate realiza o manevra terapeutica, cum ar fi ligatura elastica a hemoroizilor interni.

Anuscopia se face cu anestezie?

De cele mai multe ori, anuscopia nu necesita anestezie generala. Se foloseste gel anestezic local, de exemplu lidocaina 2%, introdus in canalul anal cu aproximativ 10 minute inainte de procedura. Acesta reduce disconfortul si faciliteaza introducerea instrumentului.

„In situatii speciale, cand pacientul are durere importanta, anxietate accentuata, spasm sfincterian sau interventii asociate, medicul poate lua in calcul analgezie sau sedare usoara. Sedarea intravenoasa nu este regula pentru o anuscopie simpla, dar poate fi utilizata in contexte selectate, cu monitorizare adecvata”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

Anuscopia este dureroasa?

Anuscopia nu ar trebui sa fie dureroasa, dar poate produce presiune, jena locala, senzatie de corp strain sau disconfort scurt.

Cat dureaza anuscopia?

„O anuscopie simpla dureaza, in general, cateva minute. Cu discutia initiala, pozitionarea, examinarea externa si tuseul rectal, vizita poate dura aproximativ 10–20 de minute. Daca se recolteaza probe, se trateaza hemoroizi prin ligatura elastica sau se evalueaza leziuni multiple, durata poate fi mai lunga”, raspunde dr. Iasmina Wadi.

Anuscopie versus rectoscopie

Anuscopia si rectoscopia sunt investigatii diferite, chiar daca ambele examineaza zona terminala a tubului digestiv. Diferentele sunt urmatoarele:

Cand se recomanda anuscopia?

Anuscopia este recomandata cand simptomele indica o afectiune a canalului anal sau a rectului inferior. Este utila mai ales daca tuseul rectal nu explica suficient cauza problemei.

Indicatiile frecvente includ:

• sangerare rectala, mai ales sange rosu-aprins;
• durere anala sau perianala;
• suspiciune de hemoroizi interni;
• fisura anala;
• mancarime anala persistenta;
• secretii anale;
• senzatie de presiune sau corp strain;
• prolaps anal sau hemoroidal;
• formatiune palpabila la tuseul rectal;
• suspiciune de condiloame anale;
• evaluarea traumelor anale;
• suspiciune de fistula anala;
• impactare fecala;
• extragerea unui corp strain selectat;
• evaluarea leziunilor suspecte pentru cancer anal, mai ales la pacientii cu risc crescut.

„Anuscopia are un rol important si in evaluarea pacientilor cu risc crescut pentru leziuni scuamoase anale, de exemplu persoane cu infectie HIV, barbati care intretin relatii sexuale cu alti barbati, pacienti imunodeprimati sau persoane cu antecedente de infectie HPV. In aceste situatii, medicul poate recomanda citologie anala, anoscopie de inalta rezolutie sau biopsie, in functie de rezultat si de disponibilitatea investigatiilor”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

Contraindicatiile anuscopiei

Anuscopia este sigura, dar nu este potrivita in orice situatie. Contraindicatiile si precautiile includ:

• imposibilitatea pacientului de a tolera examinarea din cauza durerii intense sau anxietatii severe;
• sangerare activa importanta, care impiedica vizualizarea;
• masa cunoscuta in rectul distal, care poate fi traumatizata de instrument;
• abces perianal dureros, cand examinarea poate agrava disconfortul;
• interventie anala recenta, daca medicul considera ca mucoasa este vulnerabila;
• fisura anala foarte dureroasa, care necesita intai tratament;
• anus imperforat (atrezie ano-rectala), situatie congenitala in care procedura nu se efectueaza pe cale obisnuita.

Pregatirea pacientului pentru anuscopie

Pregatirea este, in general, simpla. Pentru o anuscopie de rutina nu este necesara pregatirea ampla care precede colonoscopia. Recomandari utile in acest sens sunt:

• spuneti medicului ce simptome aveti, de cand au aparut si ce le agraveaza;
• anuntati daca luati anticoagulante, antiagregante, antiinflamatoare sau suplimente care cresc riscul de sangerare;
• spuneti daca aveti alergie la lidocaina, latex sau alte medicamente;
• informati medicul despre interventii anale, radioterapie pelvina, boli inflamatorii intestinale sau infectii recente;
• nu aplicati creme locale inainte de consult, decat daca medicul v-a recomandat;
• mergeti la toaleta inainte de examinare, daca simtiti nevoia;
• nu amanati investigatia din rusine; simptomele anorectale sunt frecvente si evaluarea lor este parte obisnuita a practicii medicale.
• intrebati medicul daca este necesara clisma; in multe cazuri nu este nevoie.

Ce afectiuni poate depista anuscopia?

Anuscopia poate identifica numeroase afectiuni ale canalului anal si rectului inferior. Avantajul principal este vizualizarea directa a zonei care produce simptome.

Hemoroizi interni

Hemoroizii interni sunt dilatatii ale plexurilor venoase din canalul anal. Pot produce sangerare rosu-aprins, senzatie de presiune, prolaps sau disconfort. Anuscopia arata gradul lor, localizarea si daca exista inflamatie sau sangerare activa.

Fisura anala

Fisura este o ruptura liniara a mucoasei anale, frecvent asociata cu durere intensa la defecatie si sangerare redusa. Examinarea trebuie facuta delicat, deoarece zona este sensibila. Uneori, diagnosticul se vede la inspectia externa, fara introducerea completa a anoscopului.

Proctita si inflamatie rectala joasa

Inflamatia mucoasei poate aparea in infectii cu transmitere sexuala, boli inflamatorii intestinale, traumatisme, iritatii locale sau dupa radioterapie. Anuscopia poate evidentia roseata, friabilitate, ulceratii, secretii sau sangerare.

Condiloame anale si leziuni HPV

Condiloamele sunt leziuni produse de virusul papiloma uman (HPV). Pot fi externe sau intraanale. Anuscopia permite identificarea leziunilor din canalul anal si orientarea tratamentului.

Fistule, traumatisme si ulceratii

Fistulele anale au uneori orificii interne vizibile. Traumatismele, ulceratiile si iritatiile cronice pot fi evaluate local, mai ales cand exista durere, secretii sau sangerare.

Polipi si leziuni suspecte

Anuscopia poate depista polipi mici, zone albicioase, ulcerate, infiltrate sau sangerande. Daca aspectul ridica suspiciune, medicul recomanda biopsie, anoscopie de inalta rezolutie, rectoscopie sau colonoscopie, dupa caz.

Cancer anal

Cancerul anal este rar, dar trebuie exclus cand exista sangerare persistenta, durere, masa palpabila, ulceratie care nu se vindeca, secretii sau modificari locale progresive. Riscul este mai mare la pacientii cu infectie HPV persistenta, HIV, imunosupresie sau antecedente de leziuni scuamoase.

Care sunt riscurile anuscopiei?

Anuscopia are risc redus, mai ales cand este efectuata cu lubrifiere adecvata de catre un specialist in domeniu. Totusi, pot aparea:

• disconfort dupa examinare;
• iritatie;
• mici zgarieturi ale mucoasei;
• fisurarea pielii perianale fragile;
• sangerare minora, mai ales in hemoroizi sau mucoasa inflamata;
• agravarea temporara a durerii la pacientii cu fisura;
• infectie postprocedurala, foarte rara.

„Lubrifiantul si anestezicul local reduc riscul de abraziune si durere. La pacientii cu istoric de interventii chirurgicale anale, fisuri dureroase, imunosupresie sau risc infectios crescut, medicul trebuie sa adapteze procedura si sa decida daca sunt necesare masuri suplimentare”, concluzioneaza dr. Iasmina Wadi.

Bibliografie:

Albuquerque A. High-resolution anoscopy: Unchartered territory for gastroenterologists? World J Gastrointest Endosc. 2015 Sep 25;7(13):1083-7. doi: 10.4253/wjge.v7.i13.1083. PMID: 26421104; PMCID: PMC4580949. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4580949/

London S, Hoilat GJ, Tichauer MB. Anoscopy. [Updated 2023 Aug 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459324/

Ponka D, Baddar F. Anoscopy. Can Fam Physician. 2013 May;59(5):510. PMID: 23673588; PMCID: PMC3653655. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3653655/

Villanueva Herrero JA, Abdussalam A, Kasi A. Rectal Exam. [Updated 2023 Feb 18]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK537356/