Bosa serosanguina: ce este si cum apare la nou-nascuti

La venirea pe lume, un nou-nascut poate prezenta o serie de modificari fizice tranzitorii, ce pot ridica ingrijorari parintilor. Unul dintre aspectele frecvent observate dupa o nastere vaginala dificila sau prelungita este aparitia unei formatiuni moi, rotunjite, la nivelul capului copilului. Aceasta poarta denumirea de bosa serosanguina si reprezinta o acumulare de lichid seros amestecat cu sange, situata imediat sub piele, dar deasupra oaselor craniului.

Bosa serosanguina este o conditie benigna si tranzitorie, care nu necesita in general tratament medical specific, insa este important sa o recunoasteti si sa o monitorizati. Aparitia sa este direct corelata cu travaliul si cu presiunile exercitate asupra craniului fetal in timpul trecerii prin canalul de nastere. De asemenea, este esential sa faceti diferenta intre bosa serosanguina si alte afectiuni precum cefalhematomul, deoarece implicatiile clinice si evolutia lor sunt diferite.

Ce este bosa serosanguina?

Bosa serosanguina este o colectie de lichid seros si sange localizata sub scalp, dar deasupra periostului, stratul care acopera osul cranian. Aceasta se formeaza in general in timpul nasterii naturale, ca urmare a presiunii exercitate de peretii canalului pelvin asupra capului copilului, in special atunci cand travaliul este prelungit sau cand exista disproportion intre capul fetal si bazinul matern.

Spre deosebire de cefalhematom, bosa serosanguina nu respecta liniile suturilor craniene si se poate extinde pe o zona mai larga a capului, de regula in zona parietala sau fronto-parietala.

Cauze care pot duce la aparitia unei bose serosanguine

Exista mai multi factori care pot contribui la aparitia unei bose serosanguine la nou-nascuti:

1. Travaliul prelungit – un travaliu care dureaza multe ore exercita o presiune constanta asupra craniului fetal, favorizand extravazarea lichidului si a sangelui.
2. Nasterea vaginala asistata – utilizarea forcepsului sau a vacuumului poate agrava presiunea asupra scalpului.
3. Capul copilului angajat timp indelungat in canalul de nastere – aceasta presiune continua duce la afectarea capilarelor si la aparitia edemului.
4. Pozitia fetala – anumite pozitii ale fatului in uter pot genera presiune inegala asupra capului in timpul travaliului.
5. Disproportia cefalo-pelviana – cand capul copilului este mai mare decat diametrul canalului pelvin, creste riscul de aparitie a unei bose serosanguine.

Cum recunoasteti o bosa serosanguina?

Prezenta unei bose serosanguine este relativ usor de identificat la examinarea nou-nascutului. Aceasta are urmatoarele caracteristici:

• Este o umflatura moale si fluctuanta la palpare.
• Nu este dureroasa si pielea care o acopera este normala.
• Se localizeaza cel mai adesea in zona parietala sau fronto-parietala.
• Traverseaza liniile suturilor craniene.
• Apare imediat dupa nastere sau la scurt timp (in primele ore).
• Se retrage spontan in decurs de cateva zile pana la maximum o saptamana.

Este important de mentionat ca bosa serosanguina nu afecteaza in mod direct dezvoltarea neurologica a copilului si nu necesita interventii medicale complexe.

Diferente intre bosa serosanguina si cefalhematom

Desi ambele afectiuni pot aparea la nou-nascuti dupa nastere, exista cateva diferente esentiale intre bosa serosanguina si cefalhematom:

Identificarea corecta a unei bose serosanguine va permite evitarea investigatiilor inutile si va reduce nivelul de stres asociat acestui fenomen fiziologic.

Diagnostic si evaluare

Diagnosticul de bosa serosanguina este in general unul clinic. Medicul neonatolog sau pediatru poate stabili prezenta acestei afectiuni prin simpla examinare a capului nou-nascutului. Rareori sunt necesare investigatii suplimentare. Totusi, in situatii in care exista dubii privind alte afectiuni (hematom subgaleal, leziuni traumatice sau cefalhematom), se pot recomanda:

• Ecografie transfontanelara
• Tomografie computerizata (CT) – doar in cazuri exceptionale
• Monitorizare clinica – pentru a urmari evolutia si rezorbtia formatiunii

Este esential sa discutati cu medicul neonatolog pentru a va asigura ca este vorba de o bosa serosanguina si nu de o afectiune mai grava.

Evolutie si prognostic

Bosa serosanguina are o evolutie foarte buna in marea majoritate a cazurilor. Aceasta se retrage spontan, fara a necesita tratament. In general, in decurs de 2 pana la 7 zile, edemul se resoarbe complet, iar pielea revine la normal.

Este important sa nu aplicati gheata, presiune sau alte remedii pe capul copilului, deoarece acestea pot cauza leziuni suplimentare.

Foarte rar, poate aparea o usoara pigmentare temporara a pielii sau un aspect usor asimetric al craniului, care insa se corecteaza odata cu cresterea copilului.

Recomandari pentru parinti

Ca parinte, este firesc sa va ingrijorati in momentul in care observati orice modificare a aspectului copilului. In cazul in care medicul v-a explicat ca este vorba de o bosa serosanguina, iata cateva recomandari utile:

• Urmariti zilnic evolutia edemului, dar fara a apasa sau a masa zona.
• Nu aplicati creme, comprese sau uleiuri fara recomandarea medicului.
• Mentineti o igiena corespunzatoare a scalpului copilului.
• Fiti atenti la eventuale semne de disconfort, febra sau modificari ale comportamentului.
• Solicitati o reevaluare medicala daca umflatura nu se reduce in 7-10 zile sau daca apar modificari suspecte.

Cand este nevoie de un consult suplimentar?

Desi bosa serosanguina este o afectiune benigna, este bine sa va adresati din nou medicului daca:

• Umflatura creste in dimensiuni sau nu se retrage dupa o saptamana.
• Observati modificari de culoare sau textura a pielii din zona afectata.
• Apar semne de infectie (roseata, caldura locala, febra).
• Copilul este somnolent, refuza alimentatia sau are alte semne neobisnuite.

Concluzie

Bosa serosanguina este o afectiune frecventa si benigna a nou-nascutului, aparuta in contextul unei nasteri vaginale dificile sau prelungite. Caracterizata printr-o umflatura moale si nedureroasa la nivelul capului, aceasta nu necesita tratament si dispare de la sine in cateva zile.

Recunoasterea si intelegerea caracteristicilor specifice ale unei bose serosanguine va ajuta sa evitati ingrijorarile nejustificate si sa actionati corect in perioada sensibila de dupa nastere. Printr-o monitorizare atenta si prin colaborarea stransa cu medicul neonatolog, veti putea gestiona cu calm aceasta situatie tranzitorie si complet reversibila.

Desi poate parea alarmanta la prima vedere, bosa serosanguina nu trebuie perceputa ca un semn de afectare grava a sanatatii nou-nascutului. Este o reactie fiziologica normala a organismului la stresul mecanic al travaliului si reprezinta o adaptare temporara. Intelegerea mecanismului prin care se formeaza bosa serosanguina va permite sa va bucurati cu mai multa liniste de primele zile alaturi de copil, stiind ca organismul sau se va reface rapid si fara urmari. Este esential sa aveti incredere in recomandarile echipei medicale si sa evitati interventiile neindrumate, deoarece natura benigna a acestei afectiuni permite, in cele mai multe cazuri, o rezolutie completa si fara complicatii.

Acest articol este doar in scop educativ si informativ si nu inlocuieste sfatul medical profesionist.

Informatiile din acest articol au fost obtinute si sintetizate din sursele:

https://www.thewoundpros.com/post/serosanguineous-drainage-definition-causes-and-treatment

https://www.verywellhealth.com/types-of-drainage-from-a-surgical-wound-3156837

https://www.osmosis.org/answers/serosanguineous