Branza, prieten sau dusman al siluetei si sanatatii?

Ultima actualizare: 16 aprilie 2026

Pentru timp indelungat, branza a fost considerata una dintre „oile neagre” ale dietelor sanatoase. Etichetata frecvent drept o bomba calorica plina de grasimi saturate si sare, era printre primele alimente taiate de pe lista in regimurile de slabire. Insa cercetarile recente, rastoarna aceste mituri si ne invita sa privim platoul cu branzeturi dintr-o alta perspectiva.

Nu toate grasimile sunt egle

Cea mai importanta descoperire a nutritionistilor din zilele noastre este asa-numita „matrice a lactatelor”. Aceasta sugereaza ca modul in care nutrientii din branza (calciul, proteinele si acizii grasi) sunt structurati molecular influenteaza modul in care corpul nostru ii proceseaza.

Spre deosebire de unt, unde grasimea este libera, in branza aceasta este „impachetata” intr-o retea complexa care pare sa protejeze inima. Rezultatul? Se pare ca un consum moderat de branza nu creste nivelul colesterolului „rau” (LDL) in aceeasi masura in care o fac alte grasimi saturate.

Beneficii pe care nu le poti ignora

Departe de a fi doar un rasfat culinar, branza poate aduce avantaje pentru organism:

Scut pentru oase: este una dintre cele mai concentrate surse de calciu biodisponibil, esential pentru prevenirea osteoporozei.
Aliatul muschilor: bogata in proteine de inalta calitate, branza ajuta la mentinerea masei musculare si ofera o senzatie de satietate prelungita.
Probiotice naturale: variantele fermentate (cum sunt branzeturile maturate) contribuie la sanatatea microbiomului intestinal, intarind imunitatea.

Clasamentul branzeturilor

Nu toate branzeturile sunt la fel. Pentru a maximiza beneficiile, expertii recomanda o selectie strategica si foarte atenta, in functie de nevoile fiecaruia:

Branza Cottage (perle de branza): este vedeta fitness-ului, continand putine calorii si foarte multe proteine.
Mozzarella si Ricotta: sunt optiuni excelente pentru cei care au nevoie sa acorde atentie aportului de sare, cum ar fi persoanele hipertensive.
Branza de capra: este adesea mai usor de digerat decat cea de vaca, fiind ideala pentru persoanele cu sensibilitati digestive.
Feta: ofera un gust intens chiar daca mananci o cantitate mica, ajutand la controlul portiilor.

Cateva mituri despre branza

Se spune despre branza ca este un aliment foarte adictiv. Avand aceasta calitate, poate aduce usor kilograme in plus. Adevarul este ca nu se poate afirma cu tarie acest lucru, dar exista niste stiinta in spatele afirmatiei. Branza contine compusi care stimuleaza sistemul de recompensa al creierului, asa ca un mare iubitor de branza s-ar putea sa aiba ceva probleme in a renunta la ea sau a o reduce.
Consumul de branza cauzeaza inflamatie. Se pare ca nu este adevarat. Daca nu ai intoleranta la lactoza sau alergie la lapte, branza nu va determina inflamatie. Pentru ca branza este un produs fermentat, care contine probiotice, poate fi chiar mai utila pentru reducerea inflamatiei decat alte lactate.
Branzeturile pot cauza cosmaruri. In 2015 a existat un studiu care a incercat sa clasifice visele pe baza branzeturilor consumate. Cercetarile nu au descoperit nimic special, iar visele urate raportate de subiecti erau probabil din cauza intolerantei la lactoza a unora.

Branzeturile vegetale

In ultimii ani, branzeturile vegetale au evoluat spectaculos prin adoptarea fermentarii de precizie, o tehnologie care utilizeaza microorganisme pentru a crea cazeina identica cu cea animal. Astfel ofera in sfarsit textura elastica si topirea perfecta. Inteligenta artificiala joaca acum un rol crucial in analizarea structurii moleculare pentru a replica aromele complexe umami, in timp ce metodele artizanale de maturare cu culturi bacteriene active au eliminat gustul specific, artificial.

Retetele moderne sunt mult mai nutritive, bazandu-se pe proteine din leguminoase si ingrediente „clean label”, eliminand aditivii si uleiurile nesanatoase. Astfel, s-a facut tranzitia de la simple imitatii la produse sofisticate, precum Brie sau Camembert cu mucegai nobil. Iata cateva exemple de branzeturi vegetale si caloriile pe care le contin:

Mozzarella vegana pe baza de cocos si amidon: 270 – 300 kcal/100 g. Este bogata in grasimi saturate si nu are aproape deloc proteine.
Branza Camembert sau Brie pe baza de caju: 350-450 kcal/100 g. Desi au multe calorii, contin si multe proteine, fibre si grasimi sanatoase.
Tofu simplu (branza de soia): 80-100 kcal/100 g. Este branza vegetala cu cel mai ridicat continut de proteine.
Ricotta de migdale: 150-250 kcal/100 g. Valoarea ei calorica variaza mult in functie de continutul de apa.

Moderatia este cheia

Desi concluzia este una pozitiva, branza ramane in general un aliment dens caloric. Nutritionistii subliniaza ca „benefic” nu inseamna „nelimitat”. O portie sanatoasa este de aproximativ 50 de grame pe zi. Secretul consta in alegerea variantelor cat mai putin procesate si integrarea lor intr-o dieta bogata in legume.

Sursa: www.womenshealthmag.com

Autor: Stefan Stan

Stefan Stan a absolvit facultatea de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti, fiind specialist in stiinte filologice, etnolog si antropolog. Pasiunea pentru un stil de viata sanatos si activitatea sportiva practicata inca din copilarie l-au indreptat, dupa terminarea studiilor, catre presa de sanatate. In anul 2006 a devenit redactor-sef al publicatiei Slab sau Gras, prima revista dedicata slabitului si alimentatiei sanatoase din Romania, coordonand de-a lungul anilor peste 130 de editii tiparite, dar si site-ul slabsaugras.ro. De asemenea, a contribuit la diverse campanii de informare pentru publicul larg desfasurate de farmaciile Catena, cea mai importanta dintre acestea fiind “Înțelege și controlează diabetul”. A redactat numeroase articole pe teme de nutritie, fitness, sport, a realizat interviuri cu vedete, dar si materiale video. Considera ca informarea corecta, bazata pe dovezi stiintifice, este o conditie absolut necesara in realizarea unui material jurnalistic cu tematica de sanatate. Crede cu tarie ca oricine isi poate schimba viata in bine printr-un stil de viata sanatos.