
Noua piramida alimentara a fost emisa la inceputul acestui an, conform indicatiilor Departamentului de Servicii si Sanatate Publica si ale Departamentul Agriculturii din Statele Unite ale Americii.
Desi piramida alimentara anterioara a fost emisa tot de americani, in 1992, ghidul de nutritie initial are insa origini europene. Mai exact, suedezii au lansat in anii ’70 o lista cu alimente de baza hranitoare si ieftine, alaturi de o serie de alimente suplimentare, lista influentata mai ales de rationamente economice, la acel moment pretul alimentelor fiind ridicat.
Americanii au preluat apoi ideea si au transformat-o in ceea ce a ramas cunoscut pana astazi la nivel international, cu mici schimbari care au dus la cresterea proportiilor de legume si fructe, dar si gandirea de grupuri diferite pentru lactate si proteine.
Mai multa carne si lactate in noua piramida alimentara
Noua piramida alimentara, lansata la inceputul lui ianuarie, aduce in prim-plan proteina din carne si lactatele integrale, uleiul de masline si legumele, iar cerealele au ramas pe plan secund.
De mentionat ca daca pana de curand era recomandat ca nu mai mult de 10% din calorii sa provina din grasimi saturate, la acest moment tinta zilnica (calculat pentru un adult de 65 kg) devine 80 - 100 g proteine/zi (1,2–1,5 g/kg), in crestere fata de cele 0.8 g/kg anterioare, conform Financial Times.
Trebuie amintit ca acest tip de grasimi animale au fost legate in timp de probleme de sanatate ca cele cardiovasculare, obezitate si diabet de tip 2. Insa la acest moment, mancarea ultraprocesata si cerealele rafinate sunt considerate cu mult mai periculoase pentru tipul de probleme de sanatate mentionate anterior, dar si pentru alte tipuri de boli cronice.
Noua piramida alimentara, inversata
Prin urmare, noile recomandari aduc in atentie simbolul piramidei alimentare, dar inversata: adica cele mai recomandate alimente (proteine, legume, fructe, lactate, grasimi sanatoase) apar acum ca fiind preferate (in varf), iar carbohidratii rafinati si alimentele procesate sunt plasate ca alegerile alimentare cel mai putin de preferat (la baza piramidei). Vechile recomandari promovau un echilibru intre principalele grupuri alimentare - cu graul si carbohidratii sanatosi ca baza - in timp ce se accentua limitarea grasimilor saturate.
Fara limita precizata pentru consumul de alcool
Inca un aspect discutat legat de noua piramida alimentara este consumul de alcool, unde nu mai apar limitari la cantitatea zilnica de alcool consumat. Daca incepand din 1980 este recomandat nu mai mult de una sau doua bauturi alcoolice pe zi, noile reguli spun doar ca oamenii ar trebui sa consume „mai putin” pentru o sanatate mai buna, fara a specifica anumite limite. De asemenea, au fost eliminate avertismentele care subliniaza ca alcoolul creste riscul de cancer de san sau de boli cardiovasculare.
Parerile specialistilor sunt oarecum impartite in ceea ce priveste schimbarile care au intervenit in noua piramida alimentara, dar Marion Nestle, profesor emerit in nutritie, sanatate publica si studii de nutritie la Universitatea din New York, observa ca partea pozitiva a acestei perspective alimentare este faptul ca “promoveaza consumul de mancare adevarata”, noteaza publicatia Science News.
Faptul că se declara “razboi” zaharului in avantajul grasimilor saturate pune accent pe faptul ca este mai bine sa diminuam cantitatea de zahar, care inseamna calorii goale - ce nu aduc valoare nutritiva - si sa optam pentru alimente mai dense din punct de vedere nutritiv, explica profesor Marion Nestle.
Limitarea drastica a alimentelor procesate
Un alt aspect care este apreciat se refera la recomandarea de a diminua cantitatea de alimente ultraprocesate, care din pacate au devenit o problemă globala de sanatate. „Ideal este sa renuntam la mancarea ultraprocesata fara a creste, totusi, prea mult cantitatea de carne si lactate integrale, pentru ca oamenii oricum consuma de doua ori mai multa proteina decat au nevoie”, puncteaza specialistul in nutritie.
Legumele si verdeturile, alaturi de fructe, raman printre alimentele favorizate (2/3 din farfurie, la fiecare masa principala).
Nu in ultimul rand, cerealele integrale au trecut oarecum in plan secund (orez brun, ovaz, grau integral, hrisca), dar si cartof dulce, porumb, fiind apreciate ca surse de „energie de calitate” care vin in completarea proteinei si legumelor, dar nu le eclipsează.
Noua piramida alimentara, rezumat
Grasimi
-
Noua piramida alimentara promoveaza lactatele integrale, untul, ouale si gatitul cu grasime de vita (seu de vita), uleiul de masline.
Zahar adaugat
-
Cele mai recente indicatii nutritionale recomanda evitarea bauturilor pe baza de zahar si a alimentelor procesate cu zahar adaugat si limiteaza cantitatea la mai putin de 10 grame de zahar per masă. Vechile recomandari precizau 10% din totalul caloriilor dintr-o zi, aproximativ 50 de grame de zahar adaugat la o dieta zilnica de 2000 de calorii.
Alimente ultraprocesate
-
Recentele indicatii nutritionale din noua piramida alimentara accentueaza limitarea sau chiar excluderea alimentelor ultraprocesate care contin cantitati insemnate de sare si zahar adaugate. Anterior se recomanda limitarea acestor mancaruri si citirea etichetelor pentru a face alegeri informate.
Surse:
https://www.sciencenews.org/article/new-dietary-guidelines-food-pyramid
https://www.ft.com/content/ef1e6630-f714-42e1-814d-1799e234c0ea
https://realfood.gov/#resources