Cauze care duc la inflamatia ganglionilor limfatici

Inflamatia ganglionilor limfatici, numita medical „adenopatie” sau „limfadenita”, este un semn frecvent al reactiei sistemului imunitar la o infectie sau o inflamatie din organism. De cele mai multe ori, este o reactie normala de aparare, dar uneori poate semnala afectiuni mai grave, spre exemplu infectii severe sau chiar boli oncologice.

Ce sunt ganglionii limfatici?

Ganglionii limfatici sunt mici formatiuni ovale de tesut limfatic, cu dimensiuni care variaza de la cativa milimetri pana la chiar 1,5 centimetri (ganglionul judulodigastric). Aceste formatiuni se distribuie pe traseul vaselor limfatice. Ganglionii limfatici functioneaza precum niste „filtre biologice” care capteaza si distrug microorganisme (bacterii, virusuri, ciuperci) si particule care patrund in organism si ar putea fi daunatoare.

Ce rol au ganglionii limfatici in sistemul imunitar?

Ca parte a sistemului imunitar, ganglionii limfatici indeplinesc mai multe functii, in special:

• filtrare si curatare: retin microorganismele si resturile celulare din limfa;
• activare imunologica: produc limfocite (celule imune) care lupta cu infectiile;
• recunoasterea antigenelor: permit organismului sa invete cum sa raspunda la diferiti agenti patogeni cu care deja a intrat, anterior, in contact;
• coordonare imuna: ajuta la eliberarea de anticorpi si coordoneaza semnale inflamatorii care, de asemenea, sunt o forma de raspuns imunitar.

De aceea, inflamatia ganglionilor limfatici este deseori semnul unui raspuns imun.

Unde se afla in corp?

Ganglionii limfatici sunt prezenti aproape in tot organismul, grupati in zone specifice:

• cervicali (gat) – reactioneaza la infectii respiratorii, ORL;
• axilari (subrat) – implicati in infectii cutanate sau mamare;
• inghinali (zona inghinala) – reactioneaza la infectii genitale, cutanate sau leziuni traumatice ale membrelor inferioare;
• submandibulari si parotidieni – asociati cu infectii dentare sau ale glandelor salivare;
• supraclaviculari – pot fi semn de afectiuni mai grave (cancer pulmonar, abdominal);
• mediastinali si abdominali – vizibili doar la investigatii imagistice (CT, RMN).

Ce inseamna inflamatia ganglionilor limfatici?

Inflamatia ganglionilor limfatici inseamna, practic, marirea lor in volum, acestia devenind mult mai usor de palpat chiar cu mana libera. Cresterea in volum se datoreaza activarii imunitare cu acumulare de celule inflamatorii sau infiltrarii de celule anormale, spre exemplu maligne, in cazul unui cancer. Inflamatia ganglionilor limfatici poate fi locala – doar intr-o regiune – sau se poate generaliza (in mai multe zone in acelasi timp).

Diferenta dintre ganglion „reactiv” si ganglion „patologic”

Diferentierea intre cele doua tipuri necesita, de obicei, analiza ecografica, pentru a descrie mult mai fidel formatiunile.

Cum se manifesta? Simptome asociate cu inflamatia ganglionilor limfatici

• umflatura sub piele (gat, subrat, inghinal etc.);
• durere locala la atingere sau la miscarea acestuia;
• sensibilitate, disconfort in zona afectata;
• febra, oboseala, stare generala alterata;
• roseata sau caldura locala (in infectii acute);
• in unele cazuri: pierdere in greutate, transpiratii nocturne, mancarimi generalizate;
• dificultatea de a inghiti, spre exemplu, daca ganglionul este in zona gatului.

Cand devine o problema medicala?

• cand ganglionii persista mai mult de 2-3 saptamani fara sa scada in dimensiuni;
• cand sunt fermi, tari, nedurerosi si cresc progresiv;
• daca se asociaza cu febra prelungita, transpiratii nocturne, pierdere in greutate;
• daca exista ganglioni multipli mariti in mai multe zone ale corpului;
• cand apar semne de infectie severa (roseata, caldura, puroi, dureri intense).

Cauze pentru ganglioni limfatici inflamati

Infectii virale (cea mai frecventa cauza)

• virusuri respiratorii (raceala, gripa, COVID-19, adenovirus) – ganglioni cervicali reactivi;
• mononucleoza infectioasa (virusul Epstein–Barr) – care determina adenopatie generalizata, oboseala, febra;
• HIV – inflamatie persistenta si extinsa a ganglionilor;
• citomegalovirus (CMV), rubeola, rujeola – posibile cauze pentru adenopatie temporara.

Infectii bacteriene

• infectii ale gatului (amigdalita, faringita streptococica);
• infectii dentare sau gingivale;
• otite, sinuzite, abces dentar;
• TBC-ul ganglionar (tuberculoza extrapulmonara) – prezentare relativ atipica, cu ganglioni limfatici fermi, aderenti, uneori fistulizanti;
• bartoneloza („boala ghearelor de pisica”) – cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si durere asociata.

Infectii fungice sau parazitare

• cand sistemul imunitar e slabit (HIV, diabet, tratament cu corticosteroizi pe termen lung);
• exemple: toxoplasmoza, histoplasmoza.

Boli autoimune

• lupus eritematos sistemic;
• poliartrita reumatoida;
• sarcoidoza (inflamatie granulomatoasa sistemica).

Reactii medicamentoase

• unele medicamente (anticonvulsivante, antibiotice, alopurinol) pot duce la adenopatie, prin reactie alergica.

Boli maligne (cancere)

• limfoame (Hodgkin si non-Hodgkin) – ganglioni limfatici mari, fermi, nedurerosi;
• leucemii – inflamatia ganglionilor limfatici este generalizata, cu anemie, oboseala;
• metastaze ganglionare (din cancere de san, pulmonar, gastric, tiroidian etc.).

Alte cauze rare

• boala Kawasaki (inflamatia ganglionilor limfatici la copii);
• boli de depozitare (amiloidoza);
• postvaccinare (reactie inflamatorie benigna temporara).

Cum se stabileste diagnosticul de ganglioni limfatici inflamati?

• examen clinic si palparea ganglionilor: se evalueaza dimensiunea, consistenta, mobilitatea, durerea asociata;
• anamneza: se investigheaza istoricul recent al pacientului (infectii, medicamente, expuneri, simptome generale);
• analize de sange: hemoleucograma (detecteaza infectii sau leucemii), VSH, CRP-ul, testele virale (EBV, HIV, CMV);
• ecografie ganglionara: se observa forma, structura si vascularizatia ganglionului (putandu-se face diferenta intre reactiv si patologic);
• CT-ul sau RMN-ul: pentru inflamatia ganglionilor limfatici profunzi (mediastinali si cei de la nivel abdominal);
• biopsie ganglionara: prelevarea de tesut pentru examenul histopatologic, pentru a se putea stabili diagnosticul de certitudine in caz de suspiciune oncologica;
• teste microbiologice: cultura din secretii sau aspirat ganglionar pentru bacterii, fungi, bacil Koch (TBC).

Tratament ganglioni limfatici mariti in functie de cauze

• infectii virale: tratament simptomatic (odihna, hidratare, antitermice), ganglionii revenind la normal de la sine;
• infectii bacteriene: antibiotice specifice conform antibiogramei;
• infectii fungice si parazitare: antifungice si antiparazitare prescrise de medicul infectionist;
• boli autoimune: tratament imunomodulator (corticosteroizi, imunosupresoare);
• TBC ganglionar: tratament antituberculos complet (minimum 6 luni);
• limfoame si leucemii: chimioterapie, radioterapie si imunoterapie, conform protocolului de profil oncologic;
• adenopatii medicamentoase:  intreruperea, daca este posibila, tratamentului medicamentos;
• ingrijire generala: hidratare, alimentatie echilibrata, evitarea automedicatiei.

Cand trebuie sa mergeti la medic?

Se recomanda consultul medical in cazul in care:

• ganglionii limfatici raman mariti mai mult de 2-3 saptamani;
• sunt tari, fermi, nedurerosi, si continua sa creasca;
• se asociaza cu febra, transpiratii nocturne, pierdere in greutate;
• apar ulceratii, roseata, scurgeri purulente la nivelul pielii;
• ganglionii sunt multipli sau in zone neobisnuite (supraclavicular);
• se observa dificultate la inghitire, dificultati de respiratie sau durere persistenta.

Cum puteti preveni inflamatia ganglionilor limfatici?

• igiena orala si corporala corecta – reduce riscul infectiilor dentare si cutanate;
• tratarea corecta a infectiilor respiratorii (nu ignorati racelile prelungite);
• evitarea automedicatiei;
• intarirea sistemului imunitar: alimentatie echilibrata, somn suficient, exercitiu fizic;
• vaccinare conform recomandarilor (previne infectii virale sau bacteriene comune);
• evitarea contactului cu persoane infectate (rubeola, mononucleoza), contagioase;
• control stomatologic periodic (infectiile dentare sunt cauze frecvente care duc la inflamatia ganglionilor limfatici);
• renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool.

Intrebari frecvente (FAQ)

Sunt normali ganglionii limfatici inflamati dupa o raceala?

Da. Este o reactie normala a organismului. Ganglionii cervicali pot ramane mariti chiar si pana la 2-3 saptamani dupa o infectie respiratorie.

Cat dureaza pana scade inflamatia ganglionilor?

De obicei, intre 1 si 4 saptamani. Daca persista mai mult, este necesar consult medical.

Inflamatia ganglionilor limfatici poate fi un semn de cancer?

Da, uneori. Ganglionii tari, nedurerosi, care cresc progresiv sau sunt localizati supraclavicular, adica deasupra claviculelor, trebuie evaluati prin biopsie. Acelasi lucru se recomanda si in cazul in care ganglionii axilari sunt umflati pe termen lung.

Pot ganglionii limfatici inflamati sa doara?

Da. Ganglionii limfatici durerosi sunt, in general, reactivi (infectiosi) si nu maligni.

Pot aparea ganglioni limfatici mariti dupa vaccin?

Da. Este o reactie imuna temporara (in special axilara, dupa vaccinuri cu vector viral sau ARN).

Concluzii

• ganglionii limfatici sunt structuri foarte importante ale sistemului imunitar;
• inflamatia lor semnaleaza, de obicei, o infectie, dar poate indica in anumite cazuri si o boala mai grava;
• diferentierea intre „ganglioni limfatici reactivi” si „ganglioni limfatici patologici” se poate face prin evaluare medicala, in general prin ecografie;
• diagnosticul corect al cauzei care duce la ganglioni limfatici inflamati se face prin examenul clinic, analize, ecografie si, uneori, chiar biopsie;
• tratamentul, bineinteles, depinde de cauza de baza, dar in general acestia se micsoreaza de la sine daca este vorba despre o infectie respiratorie;
• consultul medical este necesar daca o persoana se confrunta cu ganglioni limfatici inflamati pe termen lung, care nu se retrag, in asociere cu alte simptome generale.

Bibliografie:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK558918/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513250/
3. https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2016/1201/p896.html
4. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3993046/
5. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7123625/