Ce este gangrena gazoasa sau miozita clostridiana

Gangrena gazoasa este o infectie bacteriana rara care distruge celulele sanguine si tesuturile moi. Bacteriile Clostridium perfringens sunt cea mai frecventa cauza a acestei infectii. Va puteti infecta cu aceste bacterii dupa o leziune traumatica profunda sau o interventie chirurgicala abdominala. Gangrena gazoasa constituie o urgenta medicala, deoarece acest tip de infectie poate fi fatala. Tratamentul implica doze mari de antibiotice si indepartarea chirurgicala a tesutului mort sau infectat.

In acest material va vom oferi mai multe informatii despre gangrena gazoasa, astfel incat sa puteti recunoaste rapid simptomele si sa solicitati ingrijiri medicale inainte ca starea de sanatate sa se agraveze.

Ce este gangrena gazoasa

Gangrena gazoasa, numita si mionecroza clostridiala, este o infectie bacteriana care distruge tesuturile organismului. Din punct de vedere istoric, aceasta a fost o infectie frecventa a ranilor capatate in razboaie. Este de obicei cauzata de bacteriile din genul Clostridium (cel mai frecvent, de specia Clostridium perfringens), dar ocazional poate fi cauzata si de streptococul de grup A, Staphylococcus aureus si Vibrio vulnificus. Bacteriile din genul Clostridium se gasesc aproape oriunde in lume.

Gangrena gazoasa – cauze si factori de risc

Cele mai frecvente organisme care cauzeaza infectii sunt Clostridium perfringens, Clostridium septicum si Clostridium histolyticum. C. septicum este cea mai frecventa cauza de gangrena gazoasa spontana asociata cu anomalii gastrointestinale, cum ar fi cancerul de colon. C. perfringens si C. histolyticum sunt in schimb mai frecvent asociate cu infectii posttraumatice.

Mai recent, in literatura de specialitate s-a raportat ca Clostridium sordellii, un agent patogen mai putin raspandit, provoaca sindrom de soc fatal si gangrena gazoasa a uterului dupa avortul indus medicamentos cu mifepristona orala si misoprostol vaginal. Acest organism provoaca frecvent inclusiv infectii ale tesuturilor profunde asociate cu nasterea si infectii dupa proceduri ginecologice, cum ar fi avorturi septice, care pot provoca gangrena gazoasa a uterului.

Clostridiile prospera in absenta oxigenului, adica sunt anaerobe. Prin urmare, se reproduc bine in tesuturile moi care au fost grav deteriorate si in ranile foarte adanci. Asadar, infectia implica tesuturi mai profunde, cum ar fi muschii. Astfel de tesuturi au un flux sanguin deficitar si, prin urmare, niveluri scazute de oxigen.

Infectia se poate dezvolta la cateva ore sau zile dupa o leziune sau un traumatism si contractarea agentilor patogeni. Inocularea bacteriilor nu provoaca intotdeauna gangrena gazoasa, progresia catre infectie fiind favorizata de anumiti factori. Pacientii imunocompromisi si cei cu hipoxie tisulara locala (asociata traumatismului sau aportului vascular deficitar) sunt cei mai expusi riscului de a dezvolta gangrena gazoasa.

Bacteriile din tesuturile moi produc cantitati mari de gaz ca produs rezidual. Gazul respectiv poate determina formarea unor bule si vezicule in tesuturile afectate. Adesea, infectia blocheaza vasele mici de sange. Drept urmare, tesutul infectat moare (necrozeaza) si astfel ii permite infectiei clostridiene sa se raspandeasca si mai repede. Riscul ca o persoana sa dezvolte gangrena gazoasa este mai mare cand este infectat tesutul muscular, decat daca este infectata doar pielea.

Gangrena gazoasa se dezvolta brusc si de obicei apare la locul unui traumatism sau al unei plagi chirurgicale recente. Persoanele cel mai expuse riscului de gangrena gazoasa sufera in general de boli ale vaselor de sange (, adica rigidizarea arterelor), diabet sau cancer de colon.

Odata patrunse in organism, pe masura ce bacteriile Clostridium prolifereaza, acestea emit gaze si toxine care distrug celulele sanguine, vasele de sange si tesutul muscular. Daca nu este tratata la timp, gangrena gazoasa poate pune viata in pericol in doar cateva ore de la aparitia simptomelor.

Gangrena gazoasa – simptome

Gangrena gazoasa distruge pielea si muschii, lasand in urma suprafete mari de tesut mort si inflamatie. Bacteriile se reproduc atat de repede incat se pot observa modificari ale aspectului pielii in doar cateva minute sau ore.

Gangrena gazoasa provoaca dureri severe in zona infectata, chiar daca rana nu pare grava. Initial, suprafata respectiva este umflata si palida, dar in cele din urma devine rosie, vinetie, apoi verzuie si negricioasa. Zona afectata de infectie este ferma si sensibila la atingere. Pacientii dezvolta basici umplute cu lichid, care uneori se combina in vezicule mari. Bulele de gaz pot fi vizibile in interiorul basicii sau se pot simti pe sub piele (emfizem subcutanat), de obicei dupa ce infectia progreseaza.

Lichidele care se scurg din rana (secretii serosanguinale) sunt brun-rosiatice sau prezinta urme de sange si au un miros respingator, de tesut putred.

Pacientii dezvolt rapid febra moderata sau de intensitate mare, transpira excesiv, pot prezenta varsaturi si ameteli si sunt foarte anxiosi. De asemenea, respiratia se accelereaza si creste ritmul cardiac (tahicardie). La unele persoane, pielea se ingalbeneste, ceea ce tradeaza prezenta icterului. Aceste efecte sunt cauzate de toxinele produse de bacterii.

In general, persoanele care dezvolta gangrena gazoasa raman alerte pana in stadiile tardive ale bolii, cand incep sa prezinte tensiune arteriala periculos de scazuta (hipotensiune arteriala si stare de soc), apoi intra in coma. Din acest moment, urmeaza rapid insuficienta renala si, in final, decesul.

In lipsa tratamentului, toti pacientii care contracteaza o astfel de infectie decedeaza. Multe persoane care dezvolta gangrena gazoasa mor chiar si in ciuda instaurarii tratamentului.

Gangrena gazoasa – diagnostic

Specialistii din domeniul sanatatii diagnosticheaza gangrena gazoasa pe baza simptomelor pacientului si a aspectului celorlalte rani pe care le mai poate avea persoana afectata. Medicul confirma diagnosticul examinand la microscop tesutul sau fluidele din rani.

Pentru a verifica daca exista leziuni tisulare, medicul poate recomanda urmatoarele investigatii suplimentare pentru a confirma diagnosticul de gangrena gazoasa sau pentru a putea lua o decizie in privinta masurilor optime de tratament:

• investigatii imagistice – prin radiografie, tomografie computerizata sau RMN se pot examina bulele de gaz sau modificarile survenite la nivelul tesutului muscular;
• cultura bacteriana – patologul preleveaza lichid din rana si il examineaza la microscop pentru a identifica tipurile de bacterii care cauzeaza gangrena gazoasa. De asemenea, specialistul poate incerca sa cultive bacteriile respective.
• biopsie – se preleveaza o mostra de tesut din rana pentru a se depista eventualele leziuni sau modificari ale tesuturilor afectate.

Gangrena gazoasa – tratament

Gangrena gazoasa trebuie tratata imediat. Medicul va prescrie doze mari de antibiotice si va indeparta chirurgical cat mai mult din tesutul infectat. In functie de gravitatea infectiei, pot fi necesare si alte tratamente. Pacientii trebuie sa ramana internati in spital pentru a fi monitorizati pe toata durata tratamentului.

Acestea fiind spuse, pentru tratarea cazurilor de gangrena gazoasa se recomanda urmatoarele medicamente sau proceduri:

• debridare – medicul indeparteaza chirurgical tesutul necrozat sau resturile de pe rana;
• antibiotice – pentru a distruge bacteriile care cauzeaza gangrena gazoasa, specialistii din domentiul sanatatii recomanda in general o combinatie de penicilina si clindamicina;
• amputatie – in unele cazuri, indepartarea membrului infectat reprezinta cea mai buna modalitate de a preveni deteriorarea suplimentara a tesuturilor si complicatiile care pun viata in pericol. Aproximativ 1 din 5 persoane cu gangrena gazoasa necesita amputarea membrului afectat.
• terapie cu oxigen hiperbar – acest tip de terapie poate ajuta la combaterea gangrenei gazoase. Medicul plaseaza pacientul intr-o camera speciala care furnizeaza oxigen 100% (de aproximativ cinci ori mai mult oxigen decat cantitatea prezenta in aerul obisnuit). Acest lucru creste cantitatea de oxigen care ajunge la tesuturi, ajutandu-le sa se vindece. De asemenea, poate incetini infectia, deoarece oxigenul ucide bacteriile Clostridium.

Gangrena gazoasa – complicatii

Dupa cum spuneam, gangrena gazoasa poate duce rapid la complicatii care pun viata in pericol, cum ar fi:

• insuficienta renala – bacteriile care distrug rapid globulele rosii pot provoca insuficienta renala, afectand rinichii care astfel nu mai pot filtra toxinele din sange;
• sepsis si soc septic – bacteriile Clostridium provoaca o reactie extrema a sistemului imunitar, ceea ce cauzeaza inflamatie in intregul organism. Aceasta poate provoca scaderea dramatica a tensiunii arteriale (soc) si insuficienta organelor.

Gangrena gazoasa – prevenire

Pentru a preveni o potentiala gangrena gazoasa, trebuie sa curatati temeinic orice leziune. Daca zona afectata se mareste si devine umflata, fierbinte, rosie si sensibila la atingere, adresati-va imediat medicului, deoarece ar putea fi un semn ca aveti nevoie de antibiotice. Persoanele cu diabet zaharat si alte afectiuni care le slabesc sistemul imunitar prezinta un risc crescut de a dezvolta infectii la nivelul leziunilor, asa ca acesti pacienti trebuie examinati cat mai curand de un specialist.

In incercarea de a preveni infectiile grave si gangrena gazoasa la persoanele care prezinta leziuni sau sunt supuse unei interventii chirurgicale, medicii iau urmatoarele masuri:

• curata temeinic ranile;
• indeparteaza corpurile straine si tesutul mort de pe rani;
• administreaza antibiotice intravenos inainte, in timpul si dupa interventiile chirurgicale abdominale, pentru a preveni o potentiala infectie.

Din pacate, momentan nu exista un vaccin care sa poata preveni infectia cu clostridii.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24739-gas-gangrene

https://www.msdmanuals.com/home/infections/bacterial-infections-anaerobic-bacteria/gas-gangrene

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK537030/

https://medlineplus.gov/ency/article/000620.htm