Ce este si cum recunoasteti o toxiinfectie alimentara?

Ce este si cum recunoasteti o toxiinfectie alimentara? Ce este si cum recunoasteti o toxiinfectie alimentara?

Ultima actualizare: 15 septembrie 2021

ce-este-si-cum-recunoasteti-o-toxiinfectie-alimentara

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, peste 600 de milioane de oameni se imbolnavesc, in fiecare an, din cauza consumului de alimente neconforme. Din pacate, statisticile arata ca 420.000 dintre acestia isi pierd viata, printre care si 125.000 de copii care au varsta de cel mult cinci ani. Cele mai multe cazuri de toxiinfectie alimentara apar in sezonul cald, cand temperaturile ridicate favorizeaza inmultirea agentilor patogeni. Pentru a reduce riscul imbolnavirii, este necesara o igiena corespunzatoare a mainilor, ustensilelor de bucatarie si a alimentelor, precum si depozitarea corespunzatoare a hranei. Desi de multe ori este subestimat de catre pacient, un episod de toxiinfectie alimentara poate avea un impact major asupra sanatatii. De la starea generala de rau, varsaturi si diaree, se poate ajunge la paralizie sau deces si, in cazul femeilor insarcinate, chiar la afectarea fatului. Aproape orice persoana s-a confruntat cel putin o data in viata cu o toxiinfectie alimentara. Tratamentul necesar nu este unul general valabil, ci este stabilit de catre un specialist in functie de agentul patogen care a cauzat imbolnavirea si de starea de sanatate a pacientului.


Toxiinfectie alimentara - cauze si factori declansatori

Unii agenti patogeni cauzeaza toxiinfectie alimentara imediat dupa ce au fost ingerati. In alte cazuri, debutul simptomelor poate aparea dupa cateva ore sau zile. Iata care sunt cei mai intalniti agenti patogeni care cauzeaza toxiinfectie alimentara:

Stafilococul auriu (Staphylococcus aureus)

Sursa infectiei: piele, nas, gat, sol si suprafete contaminate;
Modalitate de transmitere: prin contact cutanat cu o persoana infectata, prin contact direct cu obiecte contaminate si prin alimente contaminate (oua, produse lactate, carne pusa la saramaura, produse de patiserie, deserturi, sandvisuri etc.) sau produse manipulate manual de catre o persoana bolnava;
Debut: simptomele se declanseaza dupa 30 de minute pana la opt ore de la momentul contaminarii;
Simptome: dureri abdominale, greata, varsaturi, diaree, pierderea poftei de mancare etc.

Bacilul Cereus (Bacillus cereus)

Sursa infectiei: particule de sol si praf;
Modalitate de transmitere: prin consumul de orez (crud sau gatit si mentinut la temperaturi sub 65 °C), paste, carne, legume, condimente, ciuperci uscate si lapte;
Debut: simptomele se declanseaza dupa una pana la cinci ore de la momentul contaminarii;
Simptome: diaree, stari de greata si varsaturi.

Vibrio parahaemolyticus

Sursa infectiei: apa sarata
Modalitate de transmitere: consumul de fructe de mare (in special stridii) crude sau gatite necorespunzator;
Debut: simptomele se declanseaza dupa doua pana la 48 de ore de la momentul contaminarii;
Simptome: diaree, greturi, varsaturi, dureri abdominale, febra si frisoane.

Clostridium perfringens

Sursa infectiei: mediul inconjurator
Modalitate de transmitere: consumul de alimente, precum fripturi (vita sau pasare), carne cruda, sosuri reincalzite sau produse semipreparate;
Debut: simptomele se declanseaza dupa sase pana la 24 de ore de la momentul contaminarii;
Simptome: diaree si dureri abdominale. De obicei, acestea incep brusc, dureaza mai putin de 24 de ore si nu sunt insotite de varsaturi sau febra.

Salmonella

Sursa infectiei: intestinele animalelor, implicit materii fecale contaminate;
Modalitate de transmitere: igiena precara a persoanei care a manipulat manual hrana, consumul de carne cruda (pui, curcan etc.) sau gatita necorespunzator, oua, lapte si suc nepasteurizat, fructe si legume crude sau contactul cu fecalele animalelor de companie;
Debut: simptomele se declanseaza dupa sase ore pana la sase zile de la momentul contaminarii;
Simptome: diaree, febra, dureri abdominale si varsaturi.

Norovirus

Sursa infectiei: medii inchise si aglomerate, fecale, saliva sau voma contaminate;
Modalitate de transmitere: contactul cu o persoana sau o suprafata infectata, consumul de fructe si legume spalate necorespunzator, stridii sau apa contaminate;
Debut: simptomele se declanseaza dupa 12 pana la 48 de ore de la momentul contaminarii;
Simptome: stari de greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale.

Botulism (Clostridium botulinum)

Sursa infectiei: mediul inconjurator (plante, sol, fructe si legume);
Modalitate de transmitere: consumul de mezeluri si alimente conservate sau fermentate;
Debut: simptomele se declanseaza dupa 18 pana la 36 de ore de la momentul contaminarii;
Simptome: vedere neclara, dificultate in vorbire si respiratie, pleoape cazute, slabiciune musculara si, uneori, chiar paralizie.

Campylobacter

Sursa infectiei: carne cruda;
Modalitate de transmitere: consumul de carne cruda de pasare, lapte nepasteurizat, apa sau alte alimente contaminate;
Debut: simptomele se declanseaza dupa doua pana la cinci zile de la momentul contaminarii;
Simptome: diaree (adesea sangeroasa), dureri abdominale si febra.

E. coli (Escherichia coli)

Sursa infectiei: intestinele animalelor, implicit materii fecale contaminate;
Modalitate de transmitere: consumul de lapte nepasteurizat si de produse lactate preparate din acesta, suc nepasteurizat, carne de vita cruda sau preparata necorespunzator, legume cu frunze spalate insuficient sau apa contaminata;
Debut: simptomele se declanseaza dupa trei pana la patru zile de la momentul contaminarii;
Simptome: dureri abdominale severe, diaree (adesea sangeroasa) si varsaturi.

Cyclospora

Sursa infectiei: sol si materii fecale contaminate;
Modalitate de transmitere: consumul de fructe si legume crude spalate necorespunzator;
Debut: simptomele se declanseaza dupa o aproximativ o saptamana de la momentul contaminarii;
Simptome: stari de greata, pierderea poftei de mancare, implicit si pierderea in greutate, dureri abdominale, balonare, flatulenta si oboseala.

Listeria

Sursa infectiei: sol, apa si fecale contaminate;
Modalitate de transmitere: consumul de alimente contaminate, precum branzeturi moi, vlastari, hot-dog, pepene, lapte nepasteurizat, fructe de mare, mezeluri etc.
Debut: simptomele se declanseaza dupa una pana la patru saptamani de la contaminare;
Simptome: femeile insarcinate manifesta, de obicei, febra si alte simptome asemanatoare gripei, cum ar fi oboseala si durerile musculare. Mare atentie! Infectiile in timpul sarcinii pot duce la boli grave sau chiar la decesul la nou-nascutilor. Alti pacienti (cel mai adesea persoane in varsta) pot resimti cefalee, stari de confuzie, pierderea echilibrului, convulsii, febra si dureri musculare.

Alti agenti patogeni care pot cauza toxiinfectie alimentara sunt:

  • parazitii, precum Giardia, Amoeba sau Trichinella;
  • anumite plante, cum ar fi toxine din ciuperci, ricinul sau matraguna;
  • substantele chimice, spre exemplu pesticide sau mercur;
  • unele bacterii care se gasesc in pesti, precum scombrotoxina;
  • anumite bacterii care se gasesc in alge, cum ar fi toxina Ciguatera sau saxitoxina.

Farmacistii Catena recomanda Eubiotic - Probiotice pe baza de culturi lactice vii, un supliment alimentar benefic organismului atunci cand sunteti stresat sau urmati un tratament cu antibiotice. De asemenea, acesta este va ajuta si daca aveti un regim alimentar dezechilibrat sau calatoriti frecvent si va confruntati cu probleme digestive. Produsul contine Bifidobacterium si Lactobacillus acidophilus, doua dintre cele mai cunoscute microorganisme benefice florei intestinale.

Lista alimentelor ce pot cauza toxiinfectie alimentara

Diagnosticul de toxiinfectie alimentara vine in urma consumului unor alimente sau lichide contaminate cu bacterii daunatoare, paraziti, virusuri sau toxine. Anumite produse sunt mai susceptibile decat altele sa provoace astfel de manifestari, mai ales daca sunt depozitate, preparate sau gatite necorespunzator. Iata cateva dintre alimentele care pot provoca toxiinfectie alimentara:

  • carne de pasare (pui, rata sau curcan) cruda sau gatita partial;
  • oua crude sau fierte moi;
  • lapte nepasteurizat si lactatele preparate din acesta;
  • fructe de mare si crustacee crude;
  • fructe (in special cele de padure, pepenii si salatele de fructe preambalate);
  • legume (in special salata, spanacul, varza, telina si rosiile)
  • faina bruta;
  • seminte incoltite si crescute sub forma de vlastari;
  • orez;
  • mezeluri.

Farmacistii Catena recomanda Linex Complex, un supliment alimentar care contribuie la echilibrarea florei intestinale in caz de diaree acuta, durere abdominala si sistem imunitar slabit. De asemenea, acesta mentine sanatatea membranelor mucoase, ajuta la functionarea normala a sistemului nervos si la protejarea celulelor impotriva stresului oxidativ.

Toxiinfectia alimentara - simptome specifice

Daca va confruntati cu o toxiinfectie alimentara, acest lucru nu va putea fi trecut cu vederea. Simptomele pot varia in functie de sursa imbolnavirii. De asemenea, si durata de timp pentru ca acestea sa se declanseze depinde tot de sursa infectiei. Astfel, debutul se poate declansa dupa o ora pana la 28 de zile de la momentul contaminarii. Cazurile obisnuite de toxiinfectie alimentara presupun, de obicei, existenta a cel putin trei dintre urmatoarele simptome:

  • crampe abdominale;
  • diaree;
  • frisoane;
  • stari de greata;
  • varsaturi;
  • pierderea poftei de mancare;
  • febra usoara;
  • stare de slabiciune;
  • stare accentuata de oboseala;
  • dureri de cap.

Cand se recomanda consultul de specialitate?

Atunci cand un episod de toxiinfectie alimentara cauzeaza urmatoarele simptome, viata pacientului este pusa in pericol. Prin urmare, trebuie consultat, de urgenta, un medic:

  • diaree care persista mai mult de trei zile;
  • varsaturi si scaune cu sange;
  • temperatura mai mare de 38.6°C;
  • dificultati in a vedea sau vorbi;
  • crampe abdominale severe;
  • incapacitatea de a mai mentine in organism un lichid consumat;
  • simptome de deshidratare severa (gura uscata, urina cu sange, diminuarea sau disparitia acesteia);
  • slabiciune musculara;
  • furnicaturi in brate.

informatii-toxiinfectie-alimentara

Diagnosticul de toxiinfectie alimentara

Medicul de specialitate va putea identifica tipul de toxiinfectie alimentara pe baza simptomelor pe care le manifesta pacientul. In cazurile severe, vor fi efectuate teste de sange, teste de scaun si teste pe alimentele care au fost consumare. Astfe, se va identifica cu exactitate cauza imbolnavirii si se va stabili un tratament eficient. De asemenea, specialistul poate solicita un test de urina pentru a stabili daca o persoana este deshidratata ca urmare a episodului de toxiinfectie alimentara prin care a trecut.

Tratament toxiinfectie alimentara

De cele mai multe ori, pacientul care are toxiinfectie alimentara se poate trata acasa. Majoritatea cazurilor se vor rezolva in termen de trei pana la cinci zile.

In prima faza, lasati stomacul sa se linisteasca. Incepeti hidratarea prin a lua mici inghitituri de apa sau prin a mesteca fulgi de gheata. Dupa ce s-a linistit stomacul, va puteti ocupa de o hidratare corespunzatoare. Apa, ceaiul de menta (eficient in combatarea diareei) si ceaiul de ghimbir (recomandat pentru combaterea starilor de greata) sunt indispensabile in acest moment. Ceaiurile decofeinizate, din ierburi linistitoare, precum musetelul si papadia pot calma stomacul agitat.

De asemenea, bauturile sportive, bogate in electroliti, pot fi de ajutor. Apa de cocos ajuta la hidratarea intregului corp si poate contribui la combaterea starii de oboseala si epuizare.

Sarurile de rehiratare vor compensa lichidele si electrolitii pe care organismul pacientului tocmai le-a pierdut.

Carbunele medicinal va absorbi si va inlatura toxinele din tubul digestiv.

Medicamentele care pot fi achizitionate fara prescriptie medicala pot ajuta la ameliorarea diareei si la suprimarea starilor de greata. Cu toate acestea, trebuie sa va adresati medicului de familie sau specialistului inainte de a utiliza aceste produse farmaceutice, deoarece, in cadrul unui episod de toxiinfectie alimentara, organismul foloseste varsaturile si diareea pentru a elimina o toxina din organism. Utilizarea medicamentelor poate masca severitatea bolii si va poate determina sa intarziati administrarea unui tratament eficient.

Medicul va mai poate recomanda probiotice. Este indicat sa nu consumati fara aprobarea specialistului.

De asemenea, o parte importanta a procesului de vindecare este ca pacientul sa se odihneasca.

In cazurile severe de toxiinfectie alimentara, persoanele afectate pot necesita hidratarea si mineralizare intravenoasa, la spital. În cele mai grave cazuri, poate fi necesara o spitalizare mai lunga, pana cand pacientul se va recupera.

Medicul poate prescrie antibiotice daca aveti un anumit tip de toxiinfectie alimentara bacteriana, iar simptomele dumneavoastra sunt severe. Imbolnavirea cauzata de Listeria trebuie tratata cu antibiotice intravenoase, in timpul spitalizarii. Cu cat tratamentul incepe mai devreme, cu atat mai bine. In cazul femeilor insarcinate, administrarea prompta a unui tratament antibiotic poate ajuta la prevenirea afectarii fatului.

Foarte important de retinut este faptul ca antibioticele nu vor ajuta in caz de toxiinfectie alimentara cauzata de virusuri, deoarece pot agrava starea de sanatate. Nu luati medicamente la intamplare sau doar pentru ca au avut efect, in trecut, in cazul unuia dintre membrii familiei. Discutati cu un specialist care sunt optiunile relevante in cazul dumneavoastra.

Daca nu mai aveti stari de greata, puteti incepe treptat sa consumati alimente usoare, cu continut scazut de grasimi si usor de digerat: banane, paine prajita, biscuiti cu sare, orez , cartofi etc. Se vor evita produsele lactate, cofeina, alcoolul, nicotina si bauturile carbogazoase pe baza de zahar, alimentele grase sau condimentate.

tratament-toxiinfectie-alimentara

Toxiinfectie alimentara – complicatii

Un caz de toxiinfectie alimentara poate deveni periculos pentru orice individ, insa urmatorii pacienti sunt expusi, in mod special, in fata complicatiilor:

  • bebelusii si copii;
  • femeile insarcinate;
  • persoanele in varsta;
  • oricine sufera de o afectiune pe termen lung, cum ar fi diabetul;
  • oricine a fost supus unui transplant și ia un medicament imunosupresor;
  • persoanele diagnosticate cu cu HIV / SIDA;
  • persoanele care urmeaza tratament pentru cancer, cum ar fi chimioterapia;
  • oricine ia medicamente pe termen lung, cum ar fi steroizi, antihistaminice sau antibiotice;
  • oamenii care calatoresc frecvent, in special in tarile in curs de dezvoltare.

Majoritatea cazurilor de toxiinfectie alimentara se vindeca destul de repede, fara declansarea altor neplaceri. Cea mai frecventa complicatie care poate aparea este deshidratarea, cauzata de pierderea apei si a electrolitilor, precum sodiu si potasiu. Din pacate, exista si cazuri extreme, destul de rare, in care pacientii se pot confrunta cu urmatoarele situatii:

  • anemie;
  • intoleranta la lactoza;
  • in cazul unei femei insarcinate, imbolnavirea cauzata de bacteriile Listeria poate afecta fatul;
  • infectie urinara;
  • dureri articulare;
  • artrita reactiva;
  • sindromul hemolitic-uremic (intalnit, in majoritatea cazurilor, la copiii mici) se manifesta prin eliberarea de toxine care distrug celulele rosii din sange. Distrugerea acestora duce la afectarea rinichilor si cauzeaza insuficienta renala;
  • listerioza este o infectie care afecteaza sistemul nervos central si poate duce la meningita. In cazul copiilor, acesta poate provoca intarziere mintala, convulsii, paralizie, orbire sau pierderea auzului;
  • toxoplasmoza se manifesta asemenea unei gripe si poate provoca: dureri de cap, febra, dureri musculare, convulsii, stari de confuzie si tulburari de vedere;
  • sindromul Guillain Barre (poliradiculonevrita) care se manifesta prin slabiciune musculara si pierderea sau diminuarea progresiva a reflexelor tendinoase din cauza datorate unor daune suferite de sistemul nervos periferic. Lipsa interventiei de specialitate poate duce la paralizie;
  • pericardita;
  • deces.

Sfaturi pentru preventie

Alimentele care cauzeaza toxiinfectie alimentara pot varia, dar multe dintre sfaturile de preventie sunt aceleasi. Iată ce recomanda specialistii:

  • spalati-va bine mainile cu apa si sapun inainte si dupa prepararea alimentelor, precum si dupa intrebuintarea fiecarui tip de aliment;
  • spalati bine ustensilele de bucatarie dupa ce le-ati folosit;
  • pastrati in recipiente separate alimentele crude si cele preparate;
  • folositi tocatoare, cutite si ustensile diferite pentru carnuri si legume crude;
  • alimentele calde ar trebui mentinute la peste 60°C, iar alimentele reci ar trebui sa fie depozitate sub 40°C;
  • folositi un termometru alimentar si asigurati-va ca gatiti carnea la temperatura adecvata (spre exemplu, puiul si curcanul se gatesc la 73.8°C);
  • puneti la frigider, cu promptitudine, mancarea care v-a ramas de la masa pe care tocmai ati servit-o;
  • evitati sa consumati alimente care au fost tinute la temperatura camerei mai mult de doua ore;
  • evitati spalarea carnii crude. Acest procedeu nu ucide bacteriile, ci doar le raspandeste pe alte alimente, ustensile de gatit si suprafete din bucatarie;
  • din motive de sanatate si siguranta, alimentele nu trebuie consumate dupa data expirarii lor; Verificati, in mod regulat, termenul de valabilitate de pe eticheta oricarui produs pe care il aveti in frigider și aruncati produsele expirate, chiar daca mancarea arata si miroase bine;
  • spalati frunzele, legumele si fructele inainte de a le consuma, chiar daca acestea sunt preambalate.

regim-toxiinfectie-alimentara

Regim toxiinfectie alimentara

Specialistii de la Fundatia Internationala pentru Tulburarile Gastrointestinale (IFFGD) recomanda ca episoadele de toxiinfectie alimentara sa fie gestionate prin consumul de alimente usoare, conform dietei BRAT. Chiar si asa, ei sugereaza ca pacinetii nu trebuie sa se limiteze doar la alimentele aferente acestui regim alimentar. Pentru a evita subnutritia, ei mai pot manca taitei, iaurt (cu acordul medicului), unt de arahide, unele fructe si legume etc.

BRAT este un acronim provenit de la Bananas (banane), Rice (orez), Applesauce (piure de mere, compot de mere sau mere coapte) si Toast (paine prajita). Aceste alimente sunt sunt sarace in proteine, grasimi si fibre, ceea ce le face usor de digerat pentru majoritatea oamenilor si prima recomandare in recuperare dupa un episod de toxiinfectie alimentara.

Sustinatorii dietei afirma ca teoria din spatele dietei BRAT este ca, prin consumarea alimentelor respective, simptomele pacientilor vor fi reduse sau ca acestia se vor recupera mult mai repede. Cu toate acestea, medicii nu mai recomanda exclusiv acest regim, deoarece profilul sau nutritional este destul de limitat. In absenta unor alimente mult mai hranitoare, este posibil este posibil ca recuperarea sa fie lenta si incompleta.

Desi oamenii recomanda dieta BRAT de zeci de ani, niciun studiu clinic recent nu a analizat daca acest regim este eficienta ca tratament pentru o toxiinfectie alimentara. Chiar daca BRAT poate ameliora simptomele in cazul unor persoane, unii medici nu fac aceasta recomandare. Ei isi indreapta atentia catre alte planuri alimentare, mult mai echilibrate nutritional, prin urmare capabile sa sustina o vindecare rapida si completa. Din cauza riscurilor si naturii sale restrictive, Academia Americana de Pediatrie nu recomanda utilizarea dietei BRAT in cazul copiilor care au diaree. Cu toate acestea, daca bananele, orezul, merele coapte si painea prajita fac parte din alimentatia obisnuita a copilului, acesta poate continua sa le manance alaturi de alte cateva alimente.

Pacientiilor care doresc sa urmeze dieta BRAT pentru o perioada limitata de timp, le este recomandat sa adauge si alte alimente usoare în regimul lor. Iata care sunt acestea:

  • biscuiti cu sare;
  • supa de pui;
  • cartofi fierti sau piure de cartofi fara adaos de unt, smantana sau branza;
  • cartofi dulci
  • pui fara piele, fiert, la cuptor sau sau pe gratar
  • terci de ovaz;
  • albus de ou;
  • miere;
  • iaurt, kefir sau lapte batut (doar la recomandarea medicului);
  • kombucha (doar la recomandarea medicului).

Principala prioritate a pacientului ar trebui sa fie evitarea alimentului care a cauzat imbolnavirea. Produsul suspect va fi aruncat la gunoi si ferit din calea animalelor de companie. Specialistii recomanda ca bolnavul sa evite alimentele, bauturile si alimentele care sunt grele pentru stomac, cum ar fi:

  • alcool;
  • cafea;
  • bauturi energizante;
  • sucuri de fructe;
  • sucuri carbogazoase cu zahar;
  • fructe proaspete;
  • mancaruri picante;
  • alimente grase;
  • alimente bogate in fibre;
  • alimente afumate;
  • prajeli;
  • lapte nepasteurizat si lactate preparate din acesta;
  • fructe de mare;
  • sushi;
  • pateuri sau tartine din carne;
  • mezeluri (crenvursti, salam, sunca etc.);
  • oua crude sau oua fierte moi
  • varza;
  • lucerna;
  • fasole mung;
  • ridichi;
  • prajituri;
  • inghetata;
  • nicotina.

Gastroenterita virala sau toxiinfectie alimentara? 

Chiar daca simptomele sunt similare, spre deosebire de toxiinfectia alimentara, gastroenterita este o infectie virala. Ea insumeaza orice virus care provoaca simptome gastrointestinale, cum ar fi stari de greata, varsaturi, diaree, crampe abdominale si / sau febra. Se transmite prin contact cu o persoana contaminata, prin consumul de lichide sau alimente contaminate, prin nespalarea mainilor dupa utilizarea toaletei sau schimbarea scutecului unui bebelus.

Atat gastroenterita virala, cat si toxiinfectia alimentara pot afecta grav pacientul. Principalele diferente intre cele doua constau in modalitatea de transmitere si in momentul declansarii simptomelor. Daca dezvoltati simptome la cateva ore dupa ce ati mancat, in mod cert va confruntati cu o toxiinfectie alimentara. Pe de alta parte, gastroenterita virala se va manifesta in decurs de 24 pana la 72 de ore de la expunerea la un virus, precum rotavirus, norovirus, adenovirus sau astrovirus.

Daca mancarea a fost achizitionata de la un restaurant, este important sa anuntati medicul de familie sau Directia de Sanatate Publica pentru a evita imbolnavirea altor oameni si declansarea unui focar. Un astfel de caz ar putea fi fatal pentru un copil sau o persoana cu afectiuni medicale preexistente.

Un alt aspect foarte important de retinut este ca gastroenerita virala este contagioasa. Poate fi transmisa cu usurinta de la o persoana la alta, iar virusul ramane in scaun timp de pana la doua saptamani. In cazul de fata, nu se vor administra antibotice, deoarece acestea lupta impotriva bacteriilor, nu a virusurilor. In schimb, se vor putea administra antispastice si/sau antivomitive. Vor fi consumare alimente usoare si se va acorda o mare atentie hidratarii. Specialistii recomanda cate 50-100 mililitri de apa la fiecare 30 de minute.

 

 

Surse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/318255

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/diagnosis-treatment/drc-20356236

https://www.cdc.gov/foodsafety/symptoms.html

https://microbiologysociety.org/why-microbiology-matters/what-is-microbiology/microbes-and-food/food-poisoning.html

https://www.healthline.com/health/food-nutrition/what-to-eat-after-food-poisoning

https://www.healthline.com/health/food-poisoning

https://www.everydayhealth.com/digestive-health/the-most-common-causes-of-food-poisoning.aspx

https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/food-poisoning-causes

https://www.nhs.uk/conditions/food-poisoning/

https://www.aarp.org/health/conditions-treatments/info-2020/foods-causing-food-poisoning.html

https://www.foodsafety.com.au/blog/10-high-risk-foods-more-likely-to-cause-food-poisoning

Farmacistul Catena va recomanda:

Eubiotic - Probiotice pe baza de culturi lactice vii, 20 capsule

Eubiotic - Probiotice pe baza de culturi lactice vii, 20 capsule

Eubiotic este un supliment alimentar ce contine culturi…

 Linex complex X 14 capsule

Linex complex X 14 capsule

Linex Complex contine Lactobacillus rhamnousus GG,…