Ce este si cum recunoasteti o toxiinfectie alimentara?

Toxiinfectia alimentara apare atunci cand consumam alimente sau bauturi contaminate in doua moduri: fie cu microorganisme propriu-zise (bacterii, virusuri, paraziti), fie cu toxinele produse de acestea si descarcate in aliment.

Desi in multe cazuri evolutia toxiinfectiei este autolimitata si usoara, unele forme pot deveni severe, mai ales la copii, pacientii in varsta, femei insarcinate sau persoane cu imunitate afectata.

Ce este o toxiinfectie alimentara si cum apare?

Toxiinfectia alimentara este o afectiune digestiva acuta cauzata de ingestia de alimente (sau bauturi) contaminate cu microorganisme patogene sau cu toxine anterior produse de acestea. Infestarea alimentelor consumate poate aparea prin:

• contaminarea in timpul prepararii, depozitarii sau transportarii;
• manipularea necorespunzatoare (igiena deficitara);
• pastrarea alimentelor la temperaturi nepotrivite;
• alterarea acestora si consumul ulterior.

De altfel, riscul de toxiinfectie alimentara este mai mare in cazul in care se consuma produsele crude (salate, sushi) sau insuficient preparate termic. Agentii patogeni ajung in tractul digestiv, unde se multiplica (infectie) sau elibereaza toxine (intoxicatie). Atat infectia, cat si intoxicatia, duc la inflamatie intestinala si la aparitia simptomelor specifice de toxiinfectie alimentara.

Toxiinfectie alimentara versus intoxicatie alimentara

Desi termenii sunt adesea folositi interschimbabil, exista diferente importante intre ele. Pentru a fi mai usor de inteles, le vom rezuma in urmatorul tabel:

Pe scurt, toxiinfectia alimentara implica multiplicarea agentilor patogeni in organism, pe cand intoxicatia apare prin consumul toxinelor deja prezente in produsul consumat.

Care sunt cauzele care pot duce la toxiinfectie alimentara?

Toxiinfectia alimentara poate fi provocata de o gama extrem de variata de agenti patogeni, care pot proveni din multiple surse.

Surse frecvente de contaminare

• carne cruda sau insuficient gatita (pui, porc, vita);
• oua crude sau produse din ou crud;
• lactate nepasteurizate;
• fructe si legume nespalate;
• apa contaminata;
• fructe de mare crude, salate;
• manipulare neigienica (maini murdare).

Mecanismele infectiei

• contaminarea alimentului (la sursa sau in bucatarie, acasa);
• contaminarea alimentelor prin alterare, contaminare incrucisata (de obicei de la produse din carne);
• multiplicarea microorganismelor (mai ales la temperaturi nepotrivite);
• ingestia alimentului contaminat;
• colonizarea intestinului sau eliberarea toxinelor;

Agenti patogeni implicati frecvent

De obicei, toxiinfectia alimentara are la baza trei tipuri principale de agenti patogeni, si anume:

Bacterii

• Bacillus cereus – orez, alimente gatite si lasate la temperatura camerei;
• Campylobacter jejuni – carne de pui;
• Clostridium botulinum – conserve;
• Clostridium perfringens – mancare reincalzita;
• Cronobacter sakazakii – lapte praf;
• Escherichia coli – carne insuficient preparata;
• Listeria monocytogenes – lactate nepasteurizate;
• Salmonella spp. – oua, carne;
• Shigella spp. – igiena precara;
• Staphylococcus aureus – alimente manipulate necorespunzator;
• Vibrio spp. – fructe de mare;
• Yersinia enterocolitica – carne de porc.

Virusuri

• virusul hepatitic A;
• norovirus.

Paraziti

• Cyclospora cayetanensis;
• Toxoplasma gondii;
• Trichinella spiralis.

Aceste microorganisme sunt responsabile de un numar mare de imbolnaviri si, in multe cazuri, pot provoca chiar focare infectioase.

Cum se manifesta toxiinfectia alimentara?

In toxiinfectia alimentara, este foarte important de stiut ca simptomele tind sa fie variabile, mai ales in ceea ce priveste momentul debutului, in functie de agentul patogen implicat. Mai jos va prezentam un tabel relevant pentru a distinge simptomele de toxiinfectie alimentara in functie, in special, de etiologie:

Toxiinfectia alimentara se prezinta cu simptome cantonate la nivel gastrointestinal: crampe, cu diaree, varsaturi, greata. Simptomele apar mai rapid daca alimentul consumat prezinta toxinele produse de agentii patogeni si mai tarziu daca produsul este contaminat cu agentii patogeni, in sine.

Cum se trateaza toxiinfectia alimentara?

De cele mai multe ori, toxiinfectia alimentara este autolimitata. Nu se impune tratament special, medical, decat in cazuri foarte severe sau la persoanele cu risc, cum ar fi copiii foarte mici sau seniorii, femeile insarcinate sau persoanele cu imunitate foarte scazuta (pe fond diabetic sau pe fond oncologic, HIV/SIDA, tratament cronic cu corticosteroizi).

Hidratarea pacientului cu toxiinfectie alimentara

Este foarte importanta, pentru ca varsaturile si diareea duc la pierdere de apa si pierderi masive de electroliti, cu risc de deshidratare. La copii si seniori, prevenirea deshidratarii este esentiala. Se recomanda hidratare constanta: cu apa, cu solutii de rehidratare orala (cum ar fi acele bauturi destinate sportivilor), saruri de rehidratare, supe clare.

Dieta pacientului cu toxiinfectie alimentara

In prima faza se recomanda alimente cat mai usoare, cum ar fi banane, paine prajite, alimentele cat mai usoare in general. Se vor evita lactatele si alimentele grase. Progresiv, dupa ce pacientul isi revine si nu mai are greturi sau diaree, se va trece la dieta obisnuita.

Medicamente pentru toxiinfectie alimentara

In general, nu se recomanda decat in cazurile foarte severe. Se pot folosi antiemeticele, pentru a ameliora varsaturile, antidiareicele (dar cu precautie, doar la recomandare medicala. In cazul in care toxiinfectia alimentara asociaza febra, se pot folosi antitermice, dar, iarasi, cu precautie.

Antibioticele in toxiinfectia alimentara

Acestea NU sunt necesare in cele mai multe dintre cazuri si sub nicio forma nu ar trebui luate, mai ales daca nu exista un diagnostic diferential pus. Antibioticele se iau doar in cazul in care, dupa diferite investigatii, a fost identificat agentul patogen implicat si s-a dovedit ca este vorba de o bacterie. Acestea sunt cazuri severe de obicei, cazuri care necesita spitalizare.

Spitalizarea in caz de toxiinfectie alimentara

De cele mai multe ori, nu este necesara. Insa, se impune in situatia in care pacientul se prezinta cu toxiinfectie alimentara si febra foarte mare asociata, deshidratare severa, simptome de natura neurologica si sange in scaun. Tratamentul de specialitate este necesar pentru a tine afectiunea sub control si a scadea riscului de complicatii.

Cand se recomanda consultul medical?

Desi toxiinfectia alimentara este in general autolimitata, nu ezitati sa solicitati serviciul medical in cazul in care:

• toxiinfectia alimentara este insotita de diaree care persista mai mult de 2–3 zile;
• varsaturile sunt frecvente si nu va permit sa va hidratati cum trebuie, varsati mereu tot ceea ce inghititi si apar semne de deshidratare (gura si mucoase uscate, urinari rare, ameteala);
• observati sange sau mucus in scaun;
• durerile abdominale sunt foarte intense sau se agraveaza;
• apar simptome neurologice (vedere incetosata, dubla, slabiciune, dificultati la inghitire);
• toxiinfectia alimentara asociaza febra mare (peste 38.5°C) sau febra care persista;
• exista suspiciune de botulism (urgenta medicala);
• faceti parte dintr-o categorie de risc: copii mici, seniori, femei insarcinate, persoane cu boli cronice sau imunitate scazuta;
• toxiinfectia alimentara este insotita de diaree severa (mai mult de 6 scaune apoase pe zi).

Sfaturi pentru a preveni toxiinfectia alimentara

Pentru a reduce riscul de toxiinfectie alimentara, se recomanda:

• spalarea mainilor inainte de manipulare alimentelor si intotdeauna dupa manipularea carnii;
• gatirea alimentelor la temperaturi adecvate, in special a carnii de porc sau de pui;
• evitarea consumului de oua crude;
• limitarea consumului de salate la restaurant, de fructe de mare crude, sushi;
• pastrarea alimentelor la temperaturi adecvate (<5°C in frigider);
• nu lasati mancarea gatita la temperatura camerei mai mult de 2 ore, in special orez sau alte produse de acest tip, carnea;
• evitati consumul de lapte nepasteurizat;
• separati intotdeauna alimentele crude de cele gatite pentru a evita contaminarea incrucisata;
• curatati suprafetele si ustensilele de bucatarie inainte si dupa folosire;
• limitati-va consumul de produse de tip fast-food, din zone cu flux mare de oameni;
• fiti atenti la alimentele pe care le consumati atunci cand calatoriti, incercati sa optati pentru cele adecvat preparate termic;
• evitati consumul de apa din surse nesigure, beti doar apa imbuteliata.

Bibliografie:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6604998/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7149780/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9695559/

https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/food-poisoning

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7173519/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34160120/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0733862707000296