Ceaiul de valeriana este unul dintre preparatele fitoterapeutice cunoscute pentru efectele sale calmante si pentru utilizarea traditionala in perioadele de stres, tensiune nervoasa si dificultati de somn. Se prepara in principal din radacina uscata de Valeriana officinalis, partea plantei in care se gasesc numerosi compusi bioactivi.
In fitoterapie, valeriana este utilizata in special pentru relaxare si sustinerea somnului, iar cercetarile au urmarit efectele sale asupra sistemului GABAergic, calitatii somnului, anxietatii si activitatii sistemului nervos autonom.
Ce este valeriana?
Valeriana (Valeriana officinalis) este o planta perena originara din Europa si Asia, naturalizata ulterior si in alte regiuni. In preparatele fitoterapeutice se folosesc predominant radacina, rizomii si stolonii, care pot fi uscati si utilizati pentru ceaiuri, tincturi, capsule sau extracte. Planta are un miros intens, distinctiv, determinat de compozitia sa chimica.
„Utilizarea medicinala a valerianei are o istorie indelungata. Era cunoscuta inca din Grecia si Roma antica, iar proprietatile sale au fost descrise de Hipocrate. In secolul al II-lea, Galen recomanda valeriana pentru insomnie”, ne spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
In secolul al XVI-lea, planta era folosita pentru nervozitate, tremor, dureri de cap si palpitatii. Perceptia asupra ei s-a modificat temporar in secolul al XIX-lea, cand a fost considerata de unii autori un stimulant. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, valeriana a fost utilizata in Anglia pentru reducerea stresului provocat de raidurile aeriene.
Pe langa tulburarile de somn, valeriana a fost utilizata traditional pentru spasme si disconfort gastrointestinal, convulsii si tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate, inclusiv sub forma de ceai de valeriana. Pentru aceste indicatii, datele stiintifice disponibile sunt insa limitate.
Ce contine valeriana?
Printre compusii identificati in planta, dintre care o proportie se gasesc si in ceaiul de valeriana, se numara:
- acid valerenic;
- acid acetoxivalerenic;
- acid hidroxivalerenic;
- valerenal;
- valerenol;
- valepotriati;
- valtrat;
- didrovaltrat;
- izovaltrat;
- baldrinali, formati prin degradarea unor valepotriati;
- sescviterpene;
- monoterpene;
- borneol;
- acetat de bornil;
- flavonoide;
- linarina;
- hesperidina;
- aminoacizi;
- acid gamma-aminobutiric (GABA);
- glutamina;
- diferiti constituenti ai uleiului volatil.
Concentratia acestora difera in functie de momentul recoltarii, conditiile de cultivare, depozitare si metoda prin care este obtinut preparatul, inclusiv ceaiul de valeriana.
Cum se prepara ceaiul de valeriana?
Ceaiul de valeriana se prepara din radacina uscata si maruntita a plantei. Are o aroma puternica, pamantie si lemnoasa, pe care unele persoane o considera intensa. Pentru a prepara ceaiul de valeriana este indeajuns sa urmati pasii de mai jos:
- se folosesc aproximativ 2–3 grame de radacina uscata de valeriana;
- se adauga aproximativ 200–250 mililitri de apa fierbinte;
- vasul se acopera;
- se lasa la infuzat aproximativ 10–15 minute;
- se strecoara si se consuma conform recomandarilor produsului sau specialistului.
Pentru imbunatatirea gustului, puteti bea ceaiul de valeriana cu putina miere sau lamaie. In preparatele fitoterapeutice este intalnita si in combinatii cu plante aromatice precum menta sau musetelul, tinand cont de faptul ca asocierea mai multor plante cu efect sedativ poate intensifica somnolenta.
Ce beneficii are ceaiul de valeriana?
Cele mai cercetate beneficii pe care le are ceaiul de valeriana, si nu numai, sunt legate de somn si sistemul nervos central. O parte dintre mecanisme implica acidul valerenic, valepotriatii si alti constituenti care interactioneaza cu neurotransmitatorii.
„Un mecanism important investigat este cel GABAergic. GABA – acidul gamma-aminobutiric – este principalul neurotransmitator inhibitor al creierului si contribuie la reducerea excitabilitatii neuronale”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Extractele de valeriana, printre care si ceaiul de valeriana, au fost studiate pentru influenta asupra eliberarii si recaptarii GABA, iar acidul valerenic poate interactiona cu sistemul GABAergic. Aceste mecanisme contribuie la explicarea efectului calmant asociat plantei.
Favorizeaza somnul rapid si de calitate
Ceaiul de valeriana este baut in special de persoanele care adorm greu sau au un somn perceput drept neodihnitor. Unele studii clinice au observat scurtarea latentei somnului, adica a perioadei dintre momentul culcarii si adormire, precum si imbunatatirea subiectiva a calitatii somnului.
Intr-un studiu cu extract apos, o doza de 450 de miligrame a redus latenta medie masurata a somnului de la aproximativ 16 la 9 minute. Alte cercetari au urmarit administrarea timp de mai multe saptamani si au raportat imbunatatiri progresive ale unor parametri ai insomniei.
Au fost studiate si modificarile somnului cu unde lente, faza asociata somnului profund si restaurator. Rezultatele cercetarilor difera intre studii, inclusiv din cauza variatiei preparatelor si dozelor utilizate.
Favorizeaza relaxarea si reducerea tensiunii nervoase
Efectul calmant pe care il are ceaiul de valeriana este legat de influenta asupra neurotransmisiei inhibitorii. Prin modularea sistemului GABAergic, activitatea neuronala asociata starii de hiperexcitabilitate poate fi diminuata.
Din acest motiv, ceaiul de valeriana este recomandat frecvent seara sau in perioadele cu stres, agitatie si tensiune psihica. Unele studii au analizat si efectele pe care ceaiul de valeriana le are asupra anxietatii, inclusiv in populatii precum femeile aflate la menopauza sau pacientii care urmeaza tratamente medicale solicitante.
Poate influenta favorabil raspunsul organismului la stres
Sistemul nervos autonom controleaza functii precum frecventa cardiaca, tensiunea arteriala si raspunsul fiziologic la stres.
„Un studiu efectuat dupa consumul acut de ceai de valeriana a analizat variabilitatea ritmului cardiac si alti parametri cardiovasculari. Au fost observate modificari compatibile cu reducerea activitatii simpatice si favorizarea activitatii parasimpatice, asociata starii de repaus si relaxare”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Au fost raportate inclusiv scaderi ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale sistolice in anumite intervale de monitorizare.
Poate contribui la reducerea anxietatii
Acidul valerenic si alti constituenti ai plantei, care se gasesc si in ceaiul de valeriana, sunt cercetati pentru proprietatile anxiolitice.
In unele studii clinice, administrarea plantei, atat sub forma de ceai de valeriana cat si in alte forme, a fost asociata cu reducerea scorurilor utilizate pentru evaluarea anxietatii. Aceste efecte sunt corelate in principal cu reglarea neurotransmisiei GABAergice si cu diminuarea hiperactivitatii sistemului nervos.
Cercetarile experimentale analizeaza si influenta valerianei asupra serotoninei si dopaminei, neurotransmitatori implicati in dispozitie, motivatie si reglarea ciclului somn–veghe.
Poate reduce crampele si tensiunea musculara
Valeriana are proprietati antispastice si relaxante cercetate in raport cu musculatura neteda. Aceasta actiune explica utilizarea traditionala pentru spasme digestive si crampe menstruale. Unele studii clinice au analizat efectul pe care ceaiul de valeriana il are asupra dismenoreei, cu rezultate favorabile asupra intensitatii durerilor menstruale.
Poate ajuta la gestionarea simptomelor menopauzei
Ceaiul de valeriana a fost studiat si la femeile aflate in perioada de tranzitie menopauzala. In anumite cercetari, administrarea preparatelor cu valeriana a fost asociata cu reducerea frecventei si severitatii bufeurilor. Efectele calmante pot fi relevante si pentru femeile la care menopauza este insotita de tulburari ale somnului, nervozitate si anxietate.
Ce contraindicatii are ceaiul de valeriana si ce precautii trebuie avute in vedere?
Ceaiul de valeriana este in general bine tolerat de adulti atunci cand este utilizata pe termen scurt si in cantitati adecvate. Daca se consuma in cantitati mari, pot aparea dureri de cap, ameteala, tulburari digestive, prurit sau somnolenta excesiva.
Principalele contraindicatii si precautii pentru ceaiul de valeriana sunt:
- alergia la valeriana sau la componentele preparatului;
- copiii sub 3 ani, pentru care datele privind siguranta sunt insuficiente;
- sarcina si alaptarea: utilizarea necesita aviz medical deoarece siguranta nu este suficient stabilita;
- afectiunile hepatice active necesita prudenta si evaluare medicala;
- evitati conducerea vehiculelor si activitatile periculoase atunci cand ceaiul de valeriana va da somnolenta;
- inaintea unei interventii chirurgicale trebuie discutata utilizarea cu medicul/anestezistul;
- utilizarea prelungita a unor doze mari nu trebuie intrerupta brusc fara recomandare medicala;
- alcoolul poate intensifica efectul sedativ pe care il are ceaiul de valeriana;
- benzodiazepinele, barbituricele si alte deprimante ale sistemului nervos central pot avea efect sedativ aditiv, asa ca ceaiul de valeriana nu trebuie consumat de persoanele care urmeaza astfel de tratamente;
- asocierea cu alte suplimente cu proprietati sedative, precum melatonina, kava sau sunatoarea, necesita prudenta;
„Persoanele care urmeaza tratamente medicamentoase pe termen lung, indiferent de medicament, trebuie sa discute cu medicul sau farmacistul inainte de a-si propune sa consume pentru o perioada lunga de timp ceai de valeriana”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Balderer G, Borbély AA. Effect of valerian on human sleep. Psychopharmacology (Berl). 1985;87(4):406-9. doi: 10.1007/BF00432503. PMID: 3936097. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3936097/
Behboodi Moghadam Z, Rezaei E, Shirood Gholami R, Kheirkhah M, Haghani H. The effect of Valerian root extract on the severity of pre menstrual syndrome symptoms. J Tradit Complement Med. 2016 Jan 19;6(3):309-15. doi: 10.1016/j.jtcme.2015.09.001. PMID: 27419099; PMCID: PMC4936757. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4936757/
Hosseini SM, Zanganeh S, Qaraaty M. The effect of Valeriana officinalis tea on sympathovagal tone and cardiac function in healthy volunteers: A semi-experimental study. Avicenna J Phytomed. 2025 Jan-Feb;15(1):784-793. doi: 10.22038/AJP.2024.24974. PMID: 40271501; PMCID: PMC12013970. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12013970/
Mirabi P, Mojab F. The effects of valerian root on hot flashes in menopausal women. Iran J Pharm Res. 2013 Winter;12(1):217-22. PMID: 24250592; PMCID: PMC3813196. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3813196/
Miyasaka LS, Atallah AN, Soares BG. Valerian for anxiety disorders. Cochrane Database Syst Rev. 2006 Oct 18;(4):CD004515. doi: 10.1002/14651858.CD004515.pub2. PMID: 17054208. Link: https://doi.org/10.1002/14651858.CD004515.pub2
Shinjyo N, Waddell G, Green J. Valerian Root in Treating Sleep Problems and Associated Disorders-A Systematic Review and Meta-Analysis. J Evid Based Integr Med. 2020 Jan-Dec;25:2515690X20967323. doi: 10.1177/2515690X20967323. PMID: 33086877; PMCID: PMC7585905. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7585905/
Valerian. Fact Sheet for Health Professionals. Link: https://ods.od.nih.gov/factsheets/Valerian-HealthProfessional/