Cum influenteaza varsta absorbtia vitaminelor si mineralelor?

Stiati ca, dupa varsta de 50 de ani, organismul absoarbe cu pana la 30% mai putine minerale si vitamine, chiar daca dieta ramane aceeasi? Pe masura ce inaintam in varsta, organismul nostru trece prin schimbari fiziologice firesti, dar care influenteaza in mod direct modul in care au loc procesele de digestie, absorbtie si chiar procesele metabolice (anabolism si catabolism). Drept urmare, este mai probabil ca seniorii sa se confrunte cu deficitul de vitamine si de minerale.

Ce schimbari fiziologice apar in sistemul digestiv?

Inaintarea in varsta aduce cu sine schimbari in modul in care stomacul si intestinul functioneaza si, desi acestea sunt normale ca parte a inaintarii in varsta, au impact direct atat asupra digestiei, cat si absorbtiei nutrientilor alimentari.

Scaderea productiei de acid gastric

„Acidul gastric este foarte important pentru absorbtia adecvata a anumitor minerale si vitamine esentiale. Odata cu inaintarea in varsta, activitatea secretorie a stomacului se reduce, asadar va produce mai putin acid clorhidric, cel care creeaza mediul gastric acid. Fenomenul se numeste hipoclorhidrie si, intr-adevar, afecteaza capacitatea de absorbtie”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Scaderea productiei de acid gastric odata cu inaintarea in varsta afecteaza in special absorbtia:

• vitaminei B₁₂: deoarece proteinele alimentare care o contin nu mai sunt „eliberate” in mod corespunzator din alimentele consumate (in special carnea);
• fierul: fiind vorba in special de fierul non-hemic, din surse de origine vegetala;
• calciul: intrucat mediul acid ajuta la dizolvarea acestuia si absorbtia ulterioara;
• magneziul.

„Acesta este un motiv important pentru care, spre exemplu, deficitul de vitamina B₁₂, de calciu si de fier este mai frecvent la adultii cu varsta de peste 60-65 de ani”, explica dr. Ioana Scripca.

Incetinirea motilitatii intestinale

Majoritatea vitaminelor si mineralelor se absorb la nivel intestinal. Activitatea intestinului, asa cum numeroase studii o confirma, incetineste in mod natural odata cu inaintarea in varsta. Mai mult, capacitatea de regenerare a mucoasei intestinale scade, in egala masura. Acest lucru duce la:

• scaderea capacitatii de absorbtie a vitaminelor liposolubile (solubile in grasimi): A, D, E si K;
• scaderea capacitatii de absorbtie a zincului, seleniului si altor oligoelemente importante.

Pe langa hipoclorhidrie, scaderea motilitatii intestinale contribuie la absorbtia deficitara (chiar in contextul unei diete adecvate si variate) a vitaminelor si mineralelor.

Diminuarea secretiei enzimelor digestive

Enzimele actioneaza precum niste „foarfeci” care descompun alimentele in compusi mai mici, mai usor de absorbit. Odata cu inaintarea in varsta, secretia si activitatea lor scade. Declinul se pare ca incepe in jurul varstei de 50 de ani. Spre exemplu, productia de pepsina (enzima cu rol in digestia proteinelor, secretata de stomac) poate scadea cu pana la 40% la seniori, comparativ cu adultii mai tineri. Consecintele sunt urmatoarele:

• digestie incompleta;
• absorbtie deficitara a nutrientilor, inclusiv a macronutrientilor (glucide, lipide, proteine);
• toleranta redusa la lactoza;
• deficit de vitamine (in special din complexul B);
• simptome de indigestie.

De asemenea, s-a demonstrat ca productia si concentratia enzimelor pancreatice, cum ar fi spre exemplu lipaza, amilaza si chimotripsina, scad odata cu inaintarea in varsta.

Cum afecteaza inaintarea in varsta metabolismul vitaminelor si mineralelor?

Pe langa faptul ca absorbtia ca atare este influentata negativ, inaintarea in varsta are un impact negativ si asupra modului in care acestea sunt, ulterior, metabolizate.

Scaderea sintezei vitaminei D la nivelul pielii

Conform studiilor, dupa varsta de 60 de ani cantitatea de vitamina D sintetizata la nivelul pielii scade de 2-4 ori fata de cantitatea de vitamina D sintetizata de un tanar adult. „Motivul asociat este ca, la seniori, pielea este mai subtire. De ce este mai subtire? Pentru ca are o cantitate mai redusa de 7-dehidrocolesterol, substanta care, sub actiunea UV-urilor, se transforma in vitamina D”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Rezultatul este cresterea riscului de osteoporoza, scaderea imunitatii, oboseala, dureri la nivelul muschilor. De asemenea, s-a documentat faptul ca vitamina D joaca roluri foarte importante si in mentinerea integritatii cognitive. Deficitul de vitamina D este unul dintre cele mai frecvente tipuri de deficite la persoanele in varsta.

Scaderea masei musculare si metabolismului energetic

Masa musculara este „un rezervor” pentru anumite vitamine, cum ar fi vitamina B₆ (denumita si piridoxina). Odata cu pierderea masei musculare (sarcopenie), odata cu inaintarea in varsta, va scadea si capacitatea corpului de a o stoca si de a o folosi in mod corespunzator. „Nu trebuie subestimat impactul negativ pe care deficitul de B₆ il are asupra organismului. Desi simptomele tind sa fie relativ vagi, pe termen lung pot avea un impact major”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Modificarile hepatice si renale

Ficatul activeaza anumite vitamine, cum ar fi vitamina D, iar la nivelul rinichilor au loc procese de transformare a acestora in forme utile pentru organism. Din acest motiv, odata cu inaintarea in varsta scade capacitatea de activare a vitaminei D, este redusa capacitatea de absorbtie si de reciclare a vitaminelor din complexul B, iar capacitatea de filtrare a mineralelor scade. Asadar, organismul este mult mai predispus la deficite minerale si vitaminice.

Cum influenteaza bolile asociate absorbtia nutrientilor?

Pe langa modificarile fiziologice asociate si declinul cognitiv, multe persoane in varsta prezinta si boli cronice care, de asemenea, au impact asupra absorbtiei acestor micronutrienti.

Boli gastrointestinale care reduc absorbtia vitaminelor si mineralelor

Gastrita atrofica se prezinta cu aciditate redusa, ceea ce scade gradul de absorbtie a calciului, a fierului si vitaminei B₁₂. De asemenea, polipii, diverticulita, sindromul de intestin iritabil sau boala Crohn, afecteaza modul in care organismul absoarbe macro- si micronutrientii.

Boli cronice care cresc necesarul de micronutrienti al organismului

In anumite conditii, organismul are nevoie de mai multe vitamine si minerale, deoarece acestea se consuma mai rapid. Diabetul, spre exemplu, afecteaza absorbtia magneziului si vitaminei B₁ (tiamina). Boala renala cronica duce la pierdere crescuta de vitamine hidrosolubile (complexul de vitamine B), iar insuficienta cardiaca afecteaza metabolismul miconutrientilor.

Boli neurodegenerative care afecteaza integritatea functionala

De asemenea, trebuie mentionat si faptul ca bolile neurodegenerative precum Parkinson-ul si Alzheimer-ul, alaturi de alte tipuri de demente, reduc gradul de functionalitate al pacientului si in egala masura apetitul si capacitatea acestuia de a manca diversificat. O dieta monotona, care nu include principii alimentare variate, creste riscul deficitului de vitamine si minerale.

Cum afecteaza tratamentele medicamentoase absorbtia vitaminelor si mineralelor?

Multe tratamente medicamentoase pe care seniorii le urmeaza pot interfera cu absorbtia acestor micronutrienti.

Medicamente pentru refluxul gastroesofagian

Inhibitorii pompei de protoni (IPP) si antiacidele reduc aciditatea stomacului. Asa cum deja am mentionat, scaderea aciditatii duce si la scaderea absorbtiei vitaminei B₁₂, fierului, calciului si magneziului.

Medicamente antihipertensive si diuretice

Diureticele accelereaza eliminarea din organism a potasiului, magneziului si sodiului. Ca atare, acestea se elimina mai rapid prin urina, ceea ce creste riscul de deficit, mai ales in contextul in care regimul alimentar nu asigura un aport adecvat.

Medicamente precum aspirina

Aspirina, spre exemplu, scade capacitatea de absorbtie a vitaminei C si a fierului.

Bibliografie:

MacLaughlin J, Holick MF. Aging decreases the capacity of human skin to produce vitamin D3. J Clin Invest. 1985 Oct;76(4):1536-8. doi: 10.1172/JCI112134. PMID: 2997282; PMCID: PMC424123. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC424123/

Palmer AK, Jensen MD. Metabolic changes in aging humans: current evidence and therapeutic strategies. J Clin Invest. 2022 Aug 15;132(16):e158451. doi: 10.1172/JCI158451. PMID: 35968789; PMCID: PMC9374375. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9374375/

Rémond D, Shahar DR, Gille D, Pinto P, Kachal J, Peyron MA, Dos Santos CN, Walther B, Bordoni A, Dupont D, Tomás-Cobos L, Vergères G. Understanding the gastrointestinal tract of the elderly to develop dietary solutions that prevent malnutrition. Oncotarget. 2015 Jun 10;6(16):13858-98. doi: 10.18632/oncotarget.4030. PMID: 26091351; PMCID: PMC4546438. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4546438/

Woudstra T, Thomson AB. Nutrient absorption and intestinal adaptation with ageing. Best Pract Res Clin Gastroenterol. 2002 Feb;16(1):1-15. doi: 10.1053/bega.2001.0262. PMID: 11977925. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11977925/