Depresie sau doar tristete? Stiti care e diferenta?

Cu totii avem zile mai grele, in care parca nu ne mai regasim sensul si nici bucuria. Uneori, e doar o chestiune tranzitorie – o stare apasatoare, de amaraciune, ce vine si pleaca pe masura ce ne indepartam de situatia care a provocat-o. Alteori insa, acel gol interior se adanceste, nu mai dispare si ne afecteaza tot ceea ce facem. Atunci, este foarte probabil sa nu mai fie vorba doar despre tristete, ci despre depresie – o boala tulburare psihica grava, cu multiple si serioase implicatii. Tocmai de aceea este esential sa stiti cum sa faceti diferenta dintre cele doua si cand este momentul sa cereti ajutorul unui specialist.

Tristetea, o emotie negativa, dar sanatoasa

Tristetea face parte din viata. Este o reactie fireasca la pierdere, dezamagire, nedpretate sau durere sufleteasca si, de obicei, se diminueaza in timp. Sunt momente in care ne simtim coplesiti, insa, odata cu trecerea zilelor si cu sprijinul celor dragi, emotia negativa se risipeste. „Negrul” se estompeaza si suferinta se domoleste. Este important de subliniat insa ca, in ciuda conotatiei negative, tristetea nu este ea insasi negativa. De fapt, ea este adesea vindecatoare. Ne ajuta sa trecem peste un obstacol, sa ne adaptam, ca sa ne putem regasi apoi echilibrul. Mai mult, ne reconecteaza cu esenta umana. Iata cateva dintre „calitatile” surprinzatoare ale acestei emotii – motive pentru care ar trebui sa o percepem cu mai multa intelegere, nu sa fugim de ea.

Tristetea creeaza spatiu pentru empatie

Atunci cand un om trece prin suferinta, stie cum arata durerea, iar aceasta cunoastere il face mai bland si mai intelegator cu ceilalti. Tristetea deschide inimile, apropie oamenii unii de ceilalti si ii ajuta sa fie mai atenti la nevoile celor din jur. Uneori, compasiunea autentica provine dintr-o rana vindecata.

.... si pentru recunostinta

De multe ori, traim pe repede-inainte, fara sa observam cat de mult bine exista deja in viata noastra. O pierdere sau o despartire dureroasa ne opresc, ne forteaza sa privim inapoi si sa intelegem valoarea lucrurilor simple: o imbratisare, o privire calda, un moment de liniste.

Prin contrastul cu absenta, tristetea ne invata recunostinta.

... si pentru vindecare

Tristetea si lacrimile pe care le provoaca adesea nu sunt un semn de slabiciune, ci o forma de eliberare. In fapt, plansul activeaza mecanismele naturale de reglare emotionala, ajutand la procesarea durerii si la adaptarea la realitate.

Fie ca este vorba despre pierderea unei persoane dragi (doliu), a unei relatii, a unui loc sau de trecerea intr-o alta etapa a vietii (pensionare etc.), tristetea este puntea catre acceptare. Doar trecand prin ea, se poate ajunge la impacare.                                           

Poate fi un motor al schimbarii

Tristetea nu inseamna stagnare. Din contra, ea poate fi un impuls pentru a evolua. Dupa o respingere, un esec sau o experienta dureroasa, apare nevoia de introspectie. Incepem sa ne intrebam „Ce pot face diferit?”, „Cum pot creste?”, „Ce imi doresc cu adevarat?”.

Aceasta autoanaliza poate deveni sursa unei motivatii puternice – aceea de a invata, de a ne transforma, de a construi o viata mai aproape de valorile noastre.

Asadar, tristetea, in doze sanatoase, poate fi scanteia care aprinde schimbarea.

Tristetea inspira creativitatea

Multe dintre cele mai frumoase opere de arta, poezii si compozitii muzicale au luat nastere din tristete.

Frida Kahlo, Van Gogh, Pyotr Ilyich Tchaikovsky, George Bacovia, Adele – toti au transformat suferinta in creatie, gasind in tristete un izvor de sens si frumusete.

Tristetea ne face introspectivi, ne obliga sa privim in interior si, uneori, de acolo pot iesi cele mai inspirate forme de expresie.

Cand tristetea se transforma in depresie

In cultura noastra, se spune adesea ca „timpul le vindeca pe toate”. Adevarul este insa ca timpul, de unul singur, nu vindeca nimic. Vindecarea vine din ceea ce facem in timpul care trece.

Daca nu actionam – daca nu cerem ajutor, daca nu vorbim despre ceea ce simtim, daca ne izolam – tristetea se poate adanci si transforma intr-o tulburare afectiva serioasa.

Depresia nu e o „faza” sau o „slabiciune de caracter”. Este o afectiune complexa, care implica dezechilibre chimice la nivelul creierului si necesita tratament de specialitate.

Diferenta fundamentala dintre cele doua stari este durata si impactul asupra vietii de zi cu zi:

• Tristetea este o emotie fireasca, temporara, care are sens si trece in timp. Dureaza, de obicei, pana in doua saptamani.
• Depresia este persistenta, intensa si afecteaza profund gandurile, energia, somnul, apetitul si capacitatea de a functiona. Dureaza mai mult de doua saptamani.

Cand e doar tristete, pot exista momente de respiro – un zambet la un film, o clipa de liniste sau un gest de afectiune care alina sufletul. In depresie, astfel de momente dispar aproape complet. Totul pare lipsit de sens, iar activitatile care altadata aduceau placere nu mai reusesc sa va scoata din starea de gol interior.

Semnele depresiei pot include:

• tristete constanta, care nu dispare;
• iritabilitate sau neliniste;
• oboseala si lipsa de energie;
• modificari ale somnului – prea mult sau prea putin somn;
• schimbari ale apetitului – pierdere sau crestere in greutate;
• dificultati de concentrare si luare a deciziilor;
• sentimente de vinovatie fara motiv;
• dureri fizice fara cauza medicala clara;
• senzatia ca nu mai aveti valoare;
• ganduri suicidare sau preocupari legate de moarte.

Daca fie si numai o parte din aceste simptome persista mai mult de doua saptamani, este important sa discutati cu un specialist – psiholog sau psihiatru. Depresia nu dispare de la sine si poate afecta grav viata personala, profesionala si sociala, daca nu este tratata.

De ce apare depresia: factori care pot creste riscul

Tristetea este o emotie universala, insa atunci cand devine persistenta si profunda, ea poate fi preambulul unei depresii. Exista mai multi factori care pot favoriza aparitia acestei afectiuni:

• evenimente traumatizante (moarte unei persoane dragi, divort, violente, abuz, accidente grave);
• antecedente familiale de depresie;
• consum excesiv de alcool sau substante psihoactive;
• boli cronice (cancer, diabet, boli de inima, dureri cronice);
• modificari fizice majore cauzate de accidente (paralizie, amputare);
• alte tulburari psihice – anxietate, PTSD, tulburare bipolara, anorexie, bulimie.

De asemenea, anumite medicamente pot avea ca efect secundar afectarea starii de spirit. Pe lista acestora se regasesc beta-blocantele, corticosteroizii, statinele sau unele tratamente hormonale. Daca observati o schimbare a dispozitiei dupa inceperea unui tratament, este esential sa discutati cu medicul.

Cum se stabileste diagnosticul de depresie

Oricine poate fi afectat de depresie, indiferent de varsta, gen sau statut social. Diagnosticul este stabilit de catre medicul psihiatru sau psihologul clinician, in urma unei evaluari detaliate.

Specialistul va pune intrebari legate de stari si obiceiuri, evenimente recente si eventuale afectiuni, care pot influenta starea de spirit. Uneori, sunt recomandate teste de sange pentru a exclude alte cauze medicale, precum hipotiroidismul – o afectiune care poate provoca simptome similare depresiei.

Evaluarea se bazeaza pe criteriile definite in Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mintale (DSM-5), care mentioneaza noua semne principale ale depresiei, printre care tristetea persistenta, pierderea interesului pentru activitati placute, oboseala accentuata, dificultatile de concentrare si gandurile suicidare.

Ce puteti face cand tristetea pare ca nu mai trece

Daca este vorba doar despre tristete, de regula, aceasta se amelioreaza in una-doua saptamani. Chiar si in aceste momente insa, anumite schimbari simple pot face o mare diferenta:

• pastrati legatura cu prietenii si familia;
• petreceti zilnic o parte din timpul liber, facand o activitate care va relaxeaza;
• urmariti filme sau emisiuni optimiste, alegeti o lectura placuta;
• faceti miscare – exercitiile elibereaza endorfine, asa-zisii „hormoni ai fericirii”;
• jucati-va cu copiii/nepotii – sun un izvor de energie pozitiva;
• petreceti timp cu animalele de companie, daca aveti unul;
• evitati alcoolul si substantele care pot agrava starea emotionala;
• stabiliti o rutina de somn regulata;
• aveti grija la alimentatie si hidratare.

Daca totusi starea de tristete persista si se accentueaza, este esential sa cereti ajutor. Depresia nu trece doar prin vointa sau schimbari minore in stilul de viata. In cazul ei, e nevoie de sprijin profesionist.

Psihoterapia si medicatia, doi aliati importanti in vindecare

Tratamentul depresiei difera de la o persoana la alta, dar, in general, include doua directii principale: terapia psihologica si medicatia antidepresiva.

Psihoterapia, numita si „terapie prin vorbire”, ajuta la intelegerea cauzelor starilor negative, dar la invatarea unor modalitati eficiente de gestionare a acestora. Una dintre metodele cel mai des utilizae este terapia cognitiv-comportamentala, care sprijina schimbarea gandurilor si comportamentelor distructive.

In paralel, medicul psihiatru poate prescrie o schema de tratament cu antidepresive.

Este important sa retineti ca recuperarea este un proces. Uneori, poate fi nevoie de mai multe ajustari ale tratamentului pana la gasirea solutiei potrivite.

De asemenea, daca observati agravarea starii sau aparitia gandurilor suicidare, contactati imediat medicul sau serviciile de urgenta.

Fie ca treceti printr-o perioada de tristete sau va confruntati cu depresia, nu trebuie sa-i faceti fata singuri. A cere ajutor nu e lipsa de forta. Dimpotriva, e un semn al acesteia, pentru ca denota curajul de a alege viata si vindecarea. Ca atare, daca va este greu sa mergeti singuri la o consultatie, rugati pe cineva de incredere sa va insoteasca.

Cu sprijin, rabdare, tratament si grija fata de propria persoana, speranta si echilibrul pot fi recastigate.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9290-depression

https://www.healthline.com/health/depression/depression-vs-sadness

https://www.medicalnewstoday.com/articles/314418

https://jedfoundation.org/resource/whats-the-difference-between-sadness-and-depression/