
In contextul in care obezitatea a devenit, in ultimii ani, o reala problema de sanatate la nivel global, cu riscuri mari pentru sanatate, dieta oloproteica reprezinta o optiune rapida si sigura in lupta cu greutatea in plus. Insa trebuie stiut inca de la inceput ca dieta oloproteica se va urma doar sub stricta supraveghere medicala. Acest lucru este absolut necesar pentru ca aceasta presupune un regim ce trebuie controlat, care are in focus aportul de proteine si reducerea drastica a carbohidratilor si a grasimilor. Se induce astfel starea de cetoza, care favorizeaza arderea grasimilor din organism, in timp ce se mentine masa musculara. Vorbim despre acest tip de dieta in cazurile de obezitate moderata si severa, se poate recomanda si pacientilor cu diabet zaharat de tip 2 sau obezitate abdominala, si in cazul pacientilor care se pregatesc de interventii chirurgicale.
Istoric, dieta oloproteica prinde contur din anii 1970. Atunci, dr. George Blackburn, profesor la Harvard, a dezvoltat conceptul de dieta cu putine calorii, bogata in proteine, dar cu restrictii la carbohidrati si grasimi. Un alt nume de referinta pentru dieta oloproteica este dr. Giuseppe Castaldo, specialistul italian care a studiat si a dezvoltat dieta structurata pe faze.
Ce este dieta oloproteica
Dieta oloproteica, cunoscuta si ca dieta VLCKD – Very Low Calorie Ketogenic Diet, este un tip de regim alimentar care are la baza consumul de alimente cu un continut scazut de calorii si carbohidrati, dar bogate in proteine. Si tocmai acest consum de proteine face ca dieta oloproteica sa necesite supraveghere medicala, pentru a fi monitorizate constant efectele lor in organism.
Dieta oloproteica, principii de baza
Ca principii de baza, se caracterizeaza prin:
-
aport redus de calorii – mesele trebuie sa insumeze circa 700 – 800 kcal/zi;
-
aport ridicat de proteine – trebuie consumate proteine pentru a sustine masa musculara;
-
consum foarte redus de grasimi si carbohidrati – se limiteaza consumul de alimente bogate in grasimi si carbohidrati (circa 30 – 50 grame/zi).
Toate acestea sunt importante pentru a induce starea de cetoza, specifica in dieta oloproteica. Mai exact, in cetoza corpul va incepe sa arda grasimile din organism pentru a produce energie.
Dieta oloproteica, diferente fata de alte diete hiperproteice (dieta Keto, dieta Dukan)
Principala diferenta dintre dieta oloproteica si alte diete populare care se bazeaza pe un consum ridicat de proteine, cum sunt dieta Keto si dieta Dukan, este tocmai ca dieta oloproteica se va tine doar sub atenta supraveghere a medicului. Planul nutritional se va stabili impreuna cu specialistul pentru ca necesita un control strict al portiilor de carbohidrati, grasimi si proteine. Asadar, acest tip de dieta este una restrictiva si controlata de medic, deci nu e potrivita oricui. Cat despre dieta Keto si dieta Dukan, cele doua regimuri se bazeaza in special pe disciplina fiecaruia, fara sa fie obligatorie consultarea medicala, desi acest lucru ar putea ajuta in mentinerea greutatii ideale. Tot ca diferenta fundamentala, dieta oloproteica se va tine pe termen scurt, in functie de obiectivul medical stabilit si reactia organismului – unele studii vorbesc despre o perioada de dieta de pana la 24 de saptamani (circa 6 luni), pe cand dieta Keto si dieta Dukan se vor tine pe termen lung – de la cateva luni, la cativa ani, in functie de obiectivul stabilit si reactia organismului.
Dieta oloproteica se axeaza pe proteine pure, grasimi reduse si aproape elimina carbohidratii, pe cand dieta keto se bazeaza pe consumul moderat de proteine si de grasimi sanatoase, insa reduce destul de drastic carbohidratii – tot pentru a induce starea de cetoza, ca in dieta oloproteica. In comparatie cu cele doua diete mai sus mentionate, dieta Dukan se bazeaza pe proteine slabe si legume in fazele initiale, reintroducand treptat carbohidratii si grasimile.
Cum se tine dieta oloproteica (reguli si etape)
Dieta oloproteica pune accent pe consumul de proteine, ele sunt principala sursa de energie pentru organism. Ca regula de aur in aceasta dieta, carbohidratii se vor limita drastic. La fel si grasimile, fiind acceptate intr-o oarecare masura doar cele sanatoase. Un plan clasic se va structura in trei faze: faza de atac, faza de stabilizare si faza de mentinere.
Faza 1 sau faza de atac (restrictii severe)
Faza 1 sau faza de atac din dieta oloproteica este cea in care se reduc semnificativ carbohidratii si grasimile. Astfel, se va stimula cetoza care va arde grasimile din organism, ducand la o pierde in greutate rapida. Se vor consuma in special proteine pure.
Alimente permise
-
Se va consuma carne slaba – in special pui, curcan, vită sau porc fara grăsime.
-
O alta sursa importanta de proteine poate fi pestele – ton, somon, sardine, hering.
-
Se pot consuma si oua, de preferat doar albusurile sau ouale fierte.
-
O alternativa pot fi tofu si alte proteine vegetale sau shake-uri proteice.
-
Cat despre legume, in faza 1 se vor consuma cu moderatie legumele cu un continut scazut de carbohidrati, pentru a evita o crestere a nivelului de insulina: salata verde, spanac, rucola, castraveti, dovlecei, conopida, sparanghel, rosii, ciuperci, etc.
Alimente interzise
Trebuie evitate:
-
painea si produsele de panificatie, chiar si cele integrale;
-
cerealele;
-
pastele, chiar si cele integrale;
-
orezul;
-
cartofii;
-
alimentele care contin zahar – dulciuri, bauturi, inclusiv cele dietetice.
Durata
Durata dietei oloproteice variaza in functie de obiectivul medical stabilit impreuna cu specialistul, asadar nu putem vorbim despre o durata definita.
Importanta hidratarii
Hidratarea joaca un rol esential, protejand rinichii. Mai mult, o hidratare optima poate elimina riscul de constipatie, mai ales in contextul unui consum mai ridicat de proteine. Se pot consuma ceaiuri neindulcite, insa trebuie evitate bauturile carbogazoase sau cele cu cafeina.
Este foarte important de inteles ca hidratarea – in general – nu inseamna sa bei multa apa deodata, intr-un anumit interval al zilei, ci sa bei apa constant pe intregul parcurs al zilei.
Importanta administrarii de suplimente, vitamine si minerale
Suplimentele, vitaminele si mineralele sunt extrem de importante in dieta oloproteica, avand in vedere ca in acest regim se limiteaza consumul de anumite legume, fructe, cereale, lactate. Asadar, pe parcurs ar putea ajuta multivitaminele, mineralele esentiale sau Omega 3. Insa de retinut ca administrarea de suplimente se va face tot sub supraveghere medicala, recomandarile urmand sa fie facute in functie de progresul medical al fiecaruia.
Faza 2 sau faza de tranzitie
Faza 2 din dieta oloproteica este etapa care pregateste iesirea din starea de cetoza a organismului. Mai exact, este etapa in care se vor introduce in alimentatie carbohidrati de calitate, cu portii discutate cu medicul specialist. Pentru ca si in aceasta etapa este esentiala supravegherea medicala, tocmai ca sa nu existe riscul de a lua din nou in greutate.
Alimente permise
Se mentin recomandarile alimentare din prima etapa a dietei oloproteice.
Alimente noi
-
Medicul poate adauga in planul alimentar personalizat lactate slabe, daca starea generala de sanatate o permite.
-
Ar putea fi introduse si legumele cu un continut de amidon redus: morcovi, sfecla.
-
Ar putea fi introduse fructe cu un indice glicemic scazut: mere, pere, zmeura, mure, prune, portocale, grepfruit, pepene (in special galben).
Durata
Ca in faza 1, durata acestei etape din dieta oloproteica nu poate fi una predefinita, ci se va stabili impreuna cu medicul specialist.
Faza 3 sau faza de mentinere (stil de viata)
Faza 3 din dieta oloproteica va presupune o readaptare la o alimentatie normala, dar care sa sustina principiile unui stil de viata sanatos. Se mentin in alimentatie proteinele, legumele si grasimile sanatoase, cum este uleiul de masline, avocado – dar in cantitati moderate.
Dieta oloproteica si beneficiile ei
Dieta oloproteica ofera beneficii daca este urmata sub supraveghere medicala, fiind eficienta tocmai din acest motiv. Mai mult, slabirea se face prin arderea grasimilor, mentinand masa musculara prin consumul de proteine de calitate. De asemenea, poate ajuta si la optimizarea nivelurilor de colesterol, glicemie, tensiune arteriala.
Dieta oloproteica – riscuri si dezavantaje
Trebuie reamintit ca principalul dezavantaj este faptul ca nu este recomandata oricui, necesitand monitorizare medicala, analize si recomandari personalizate. Doar medicul specialist va stabili daca este sau nu o optiune pentru cel interesat sa tina dieta oloproteica.
Recomandari importante inainte de a incepe dieta oloproteica
Asa cum este precizat inca de la inceput, dar si pe parcursul acestui articol, dieta oloproteica trebuie tinuta sub supraveghere medicala. Asadar, este obligatorie o discutie cu un medic specialist care sa analizeze daca dieta oloproteica este sau nu o optiune pentru dumneavoastra. Ar putea fi recomandate analize medicale complete. Se mai poate recomanda o reducere a carbohidratilor – zaharul si dulciurile (chiar si cele fara zahar), sucurile si cafeaua cu lapte si zahar, painea si produsele de panificatie, cartofii si alte legume cu amidon, etc. – inca dinainte de a incepe dieta oloproteica. Poate fi necesara si o atentie speciala asupra hidratarii pe tot parcursul zilei. Si ca in orice alta dieta, si dieta oloproteica presupune disciplina si constientizarea gandului ca poate fi un prim pas spre o viata mai sanatoasa.
Esential de retinut ca recomandari:
-
Dieta oloproteica poate fi o optiune eficienta si sigura pe termen scurt pentru pacientii selecționati, in special in cazurile de obezitate, rezistenta la insulina sau sindrom metabolic.
-
Este importanta o evaluare medicala detaliata inainte de a o începe, monitorizarea atenta pe parcurs si tranzitia treptata catre o alimentatie echilibrata dupa finalizarea protocolului.
-
In absenta unei abordari personalizate, exista riscul de deficite nutritionale, efect yo-yo si dezechilibre metabolice.
Concluziile specialistului
Dieta oloproteica este o strategie nutritională de tip ketogenic partial, care pune accentul pe aportul crescut de proteine de inalta calitate si pe reducerea semnificativa a carbohidratilor si grasimilor. Scopul principal este de a induce cetoza controlata, stimuland arderea accelerata a grasimilor si pastrarea masei musculare. Rezultatele studiilor clinice arata ca dieta oloproteica poate fi eficienta pentru:
-
scaderea rapida in greutate;
-
reducerea tesutului adipos visceral;
-
imbunatatirea sensibilitatii la insulina;
-
controlul glicemiei la pacientii cu prediabet sau diabet tip 2;
-
normalizarea profilului lipidic la anumite persoane.
Totusi, aceasta abordare nutritionala nu este potrivita pentru toata lumea si trebuie urmata doar sub supraveghere medicala. Fiind o dieta restrictiva, poate exista risc de dezechilibre nutritionale, de aceea este esentiala suplimentarea adecvata cu vitamine, minerale si fibre.
Surse:
1. https://www.verywellfit.com/what-is-a-very-low-calorie-diet-3496286;
2. https://www.researchgate.net/publication/341840863_Very-Low-Calorie_Ketogenic_Diets_With_Whey_Vegetable_or_Animal_Protein_in_Patients_With_Obesity_A_Randomized_Pilot_Study;
3. Ketogenic diets for weight loss: A review of their principles, safety and efficacy, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1871403X07000816;
4. Barrea L, Verde L, Schiavo L, Sarno G, Camajani E, Iannelli A, Caprio M, Pilone V, Colao A, Muscogiuri G. Very Low-Calorie Ketogenic Diet (VLCKD) as Pre-Operative First-Line Dietary Therapy in Patients with Obesity Who Are Candidates for Bariatric Surgery. Nutrients. 2023 Apr 14;15(8):1907. doi: 10.3390/nu15081907. PMID: 37111126; PMCID: PMC10142118, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10142118/;
5. Muscogiuri G, Barrea L, Laudisio D, Pugliese G, Salzano C, Savastano S, Colao A. The management of very low-calorie ketogenic diet in obesity outpatient clinic: a practical guide. J Transl Med. 2019 Oct 29;17(1):356. doi: 10.1186/s12967-019-2104-z. PMID: 31665015; PMCID: PMC6820992, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6820992/;
6. Goday, A., Bellido, D., Sajoux, I. et al. Short-term safety, tolerability and efficacy of a very low-calorie-ketogenic diet interventional weight loss program versus hypocaloric diet in patients with type 2 diabetes mellitus. Nutr & Diabetes 6, e230 (2016). https://doi.org/10.1038/nutd.2016.36.