
Durerea la nivelul calcaiului (plantei) este un motiv frecvent pentru care pacientul se prezinta la medicul ortoped, reumatolog sau medicul de familie. „In contextul patologiei piciorului, un diagnostic adesea confuz pentru pacienti si chiar pentru clinicieni este cel de entezita plantara”, ne spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala. Entezita plantara este, intr-adevar, relativ mai putin cunoscuta decat fasciita plantara, dar descrie un proces inflamator distinct, localizat la nivelul entezelor, adica la nivelul punctelor de insertie ale tendoanelor si ligamentelor pe os.
„In regiunea plantara, cea mai afectata enteza este insertia fasciei plantare pe tuberculul medial al calcaneului, dar pot fi implicate si structuri precum insertiile aponevrozei plantare laterale si ale muschiului flexor scurt al halucelui, ale muschilor plantari mici”, completeaza dr. Ioana Scripca. Spre deosebire de fasciita plantara, care desemneaza inflamatia difuza a fasciei plantare, entezita plantara este mai strict localizata la punctul de insertie si are adesea asociere cu bolile sistemice, in special cu spondiloartritele seronegative.
In articolul de fata va vom prezenta mai multe despre entezita plantara, de la cauze comune si factori de risc asociati, pana la simptomele pe care pacientul le acuza, metodele de diagnostic, tratament, precum si cateva masuri eficiente de preventie.
Ce este entezita plantara si cum apare?
Entezita defineste inflamatia entezelor, adica a zonelor de insertie a tendoanelor si ligamentelor pe os. Aceste regiuni sunt supuse unor solicitari mecanice deosebite, deoarece au rolul specific de a transmite forta musculara catre scheletul axial si de a amortiza socurile mecanice resimtite la fiecare pas. „In cazul entezitei plantare, inflamatia se localizeaza, de cele mai multe ori, mai ales la nivelul tuberculului medial al calcaneului, unde se insera fascia plantara”, ne comunica dr. Ioana Scripca.
Greutatea, presiunea, microtraumatismele repetate, suprasolicitarea si anumite predispozitii (in contextul bolilor inflamatorii sistemice) contribuie la declansarea procesului inflamator. Initial, apar modificari microscopice caracterizate prin edem local si infiltrat inflamator. In timp, daca inflamatia persista, se pot produce modificari structurale precum fibroza sau calcificarile.
Entezita plantara versus fasciita plantara
„Este obisnuit ca termenii sa fie folositi interschimbabil, desi cel de «fasciita plantara» este mai des folosit”, ne spune dr. Scripca, „dar exista diferente importante intre entezita plantara si fasciita plantara”. Fasciita plantara desemneaza inflamatia difuza a fasciei plantare, adesea din cauze mecanice, legate de suprasolicitare, purtarea incaltamintei inadecvate sau obezitate. Durerea se localizeaza la nivelul plantei, in special in portiunea mijlocie sau laterala, si apare predominant la primii pasi facuti dimineata.
„Entezita plantara, in schimb, este mai strict localizata la locul de insertie a fasciei plantare, pe os. Aceasta enteza poate fi afectata izolat sau ca parte a unui sindrom sistemic, cu precadere in contextul spondiloartritelor, cum ar fi spondilita anchilozanta sau artrita psoriazica”, ne explica dr. Ioana Scripca. Spre deosebire de fasciita, entezita are o componenta imunologica mai clara si se asociaza adesea cu alte localizari entezitice, cum ar fi la nivelul tendonului lui Ahile si, in unele cazuri, articulatiilor sacroiliace.
Entezita plantara – cauze si factori de risc
Cauzele care duc la entezita plantara pot fi impartite in doua mari categorii: inflamatorii si cele de natura mecanica. Cele includ suprasolicitarea din cauza activitatilor sportive foarte intense, a mersului sau alergatului pe suprafete dure, purtarii incaltamintei constrictive, inadecvate, dar si din cauza obezitatii. „Intr-adevar, aceleasi cauze se fac responsabile si pentru fasciita plantara de cele mai multe ori”, completeaza dr. Ioana Scripca.
Cauzele inflamatorii sunt reprezentate de afectiuni reumatologice, in special spondiloartritele seronegative. In aceste boli, entezita este o manifestare cardinala, iar entezita plantara apare in majoritatea cazurilor. „Inflamatia apare ca urmare a unei reactii imunitare aberante ce vizeaza, in mod patologic, structurile de tranzitie dintre tendon sau ligament si os, adica entezele”, spune dr. Scripca. Factorii genetici, precum prezenta antigenului HLA-B27, au un rol foarte important in predispozitia spre aceste tipuri de spondiloartrite si, implicit, spre entezita plantara.
Entezita plantara – simptome si manifestari
Simptomul principal in entezita plantara este durerea localizata la nivelul calcaiului, deseori in zona mijlocie, acolo unde fascia plantara se insera pe calcaneu. Durerea este adesea mai intensa dimineata la primii pasi si se poate ameliora usor odata cu miscarea, insa revine dupa perioadele de repaus sau dupa efortul sustinut.
„Pacientii descriu durerea ca fiind ascutita, intepatoare sau de tipul unei arsuri. In cazurile mai severe, durerea din entezita plantara devine constanta si afecteaza mersul si activitatea zilnica”, adauga dr. Scripca Ioana. In formele inflamatorii sistemice, simptomele pot aparea bilateral si, mai mult, se pot asocia cu alte localizari dureroase (tendonul lui Ahile, genunchi, spate).
Diagnosticul de entezita plantara
Diagnosticul de entezita plantara este in primul rand clinic, bazat pe anamneza si examen fizic. Localizarea tipica si caracterul acesteia ridica suspiciunea de entezita plantara, chiar daca poate fi confundata usor cu fasciita plantara. „Palparea insertiei fasciei plantare pe calcaneu va duce, in majoritatea cazurilor, la aparitia durerii resimtite si confirma localizarea inflamatiei la acest nivel. Pe de alta parte, este foarte probabil ca pacientul sa resimta durere la nivelul fasciei, ceea ce face ca diagnosticul sa fie pus gresit”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Investigatiile imagistice ajuta la stabilirea unui diagnostic mult mai cert. Ecografia de parti moi (musculoscheletala) este metoda de prima intentie, care evidentiaza ingrosarea fasciei plantare, prezenta edemului sau a eroziunilor osoase. Radiografiile sunt utile pentru a scoate in evidenta pintenii calcaneeni, dar acestia nu sunt specifici pentru entezita plantara. „In contextul in care se suspecteaza boala sistemica, testele de laborator pot include markerii inflamatori – VSH-ul, proteina C reactiva – si teste imunogenetice, cum ar fi determinarea HLA-B27”, spune dr. Scripca Ioana.

Tratament entezita plantara
Tratamentul pacientului cu entezita plantara trebuie adaptat cauzei – mecanica sau inflamatorie. Pentru formele mecanice, prima masura este reducerea suprasolicitarii si evitarea factorilor de risc asociati. Se recomanda repaus relativ, evitarea mersului pe suprafete dure si rigide, purtarea incaltamintei adecvate, a talonetelor, corectarea obezitatii.
„Exercitiile de stretching pentru fascia plantara si pentru tendonul lui Ahile s-au dovedit destul de eficient in ameliorarea durerii”, spune dr. Scripca. Tratamentul farmacologic include mai ales antiinflamatoare nesteroidiene pe termen scurt, in special in puseele dureroase. Infiltratiile care contin crrticosteroizi se recomanda pe termen scurt. Infiltratiile cu PRP (plasma imbogatita cu trombocite) pot stimula procesul de reparare tisulara si pot ameliora inflamatia.
In formele inflamatorii sistemice, tratamentul trebuie integrat in strategia generala de tratament a bolii de fond. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, terapiile biologice – inhibitorii de TNF-alfa, de interleukina-17 – pot ajuta la controlul inflamatiei si reduc recurentele. „Foarte importante sunt kinetoterapia si fizioterapia, prin metode de stretching, masaj, terapie manuala, ultrasunete sau laser, care ajuta la ameliorarea simptomelor”, ne sfatuieste dr. Scripca. Chirurgia este rezervata cazurilor severe, cand durerea persista dupa luni intregi de tratament conservator.
Entezita plantara – complicatii si riscuri asociate
Netratata, entezita plantara poate duce la cronicizarea durerii si la limitari functionale extinse. Pacientii pot dezvolta mers vicios, cu suprasolicitarea altor articulatii, din necesitatea data de a compensa problemele cu piciorul – spre exemplu, pot aparea probleme la nivelul soldurilor sau genunchilor. Inflamatia cronica poate genera fibroza si calcificari, ducand la aparitia pintenilor calcaneeni, care intretin durerea si ingreuneaza tratamentul pentru entezita plantara.
„In formele asociate bolilor reumatologice, entezita recurenta poate fi un indicator al activitatii inflamatorii sistemice si poate fi insotita de progresia afectarii articulare”, adauga dr. Scripca. Din acest motiv, este necesara abordarea unui tratament personalizat care, printre alte, sa includa si evitarea factorilor de risc care declanseaza sau exacerbeaza entezita plantara.
Entezita plantara – sfaturi pentru preventie
„In entezita plantara, simptomele apar si dispar, iar pacientul alterneaza intre perioade tipice de o aparenta remisie a bolii, cu perioade de remisie”, ne spune dr. Scripca. In acest sens, este foarte importanta evitarea factorilor de risc declansatori sau care pot agrava boala. Se recomanda:
-
purtarea incaltamintei potrivite, cu sustinere corespunzatoare a boltei plantare si amortizare eficienta, chiar cu talonete daca este necesar (personalizate la recomandarile medicului);
-
reducerea greutatii in contextul greutatii excesive (factor de risc pentru entezita plantara);
-
practicarea regulata a exercitiilor de stretching pentru fascia plantara si muschii gambei;
-
evitarea statului prelungit in picioare, a alergatului sau saritului corzii pe suprafete rigide si dure;
-
monitorizarea atenta a bolii, in cazul pacientilor cu afectiuni reumatologice.
„Pentru sportivi, se recomanda cresterea progresiva a intensitatii antrenamentelor si alternarea suprafetelor pe care alearga. Se pot purta orteze sau talonete personalizate, in cazul in care sunt necesare, cum ar fi in anomaliile de aliniere ale piciorului”, mai completeaza dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Alvarez A, Tiu TK. Enthesopathies. [Updated 2023 Jun 5]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559030/
Kehl AS, Corr M, Weisman MH. Review: Enthesitis: New Insights Into Pathogenesis, Diagnostic Modalities, and Treatment. Arthritis Rheumatol. 2016 Feb;68(2):312-22. doi: 10.1002/art.39458. PMID: 26473401; PMCID: PMC5195265. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5195265/
Allam AE, Chang KV. Plantar Heel Pain. [Updated 2024 Jan 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499868/
Sudoł-Szopińska I, Kwiatkowska B, Prochorec-Sobieszek M, Maśliński W. Enthesopathies and enthesitis. Part 1. Etiopathogenesis. J Ultrason. 2015 Mar;15(60):72-84. doi: 10.15557/JoU.2015.0006. Epub 2015 Mar 30. PMID: 26674568; PMCID: PMC4579704. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4579704/