Flora intestinala si medicamentele comune – interactiuni mai putin stiute

Folosite mai ales pentru a preveni diareea asociata tratamentului cu antibiotice, probioticele ne pot ajuta in mult mai multe situatii. Oamenii de stiinta au identificat un numar ingrijorator de mare de medicamente comune care pot afecta bacteriile benefice din intestin, cu ecouri care depasesc sfera digestiva.

In ultimii ani, microbiomul intestinal – totalitatea microorganismelor care traiesc in tractul nostru digestiv – a devenit un subiect tot mai prezent in cercetarile medicale. Studiile recente demonsteaza ca bacteriile intestinale joaca roluri esentiale in sustinerea sanatatii generale a organismului, influentand nu numai digestia, ci si imunitatea, metabolismul, starea de spirit si chiar raspunsul la tratamente. De aici si preocuparea in crestere pentru protejarea echilibrului acestui ecosistem complex, care, din pacate, poate fi usor destabilizat. Acum exista dovezi clare care arata ca nu doar antibioticele distrug bacteriile „bune” din intestin, ci si alte medicamente obisnuite, pe care le luam adesea fara sa banuim ca au efecte secundare asupra microbiomului.

Peste o mie de medicamente influenteaza microbiota intestinala

Potrivit unui studiu publicat in Nature Communications, care a evaluat impactul celor mai folosite tratamente medicamentoase asupra compozitiei si functiei metabolice a bacteriilor intestinale, exista o lista lunga de medicamente care pot modifica direct microbiota intestinala. Din cele 41 de clase de medicamente analizate, 19 au fost asociate cu modificari ale microbiomului. In total, in categoria acestora au fost incadrate 1.197 de medicamente, dintre care multe sunt dintre cele ce pot fi eliberate fara prescriptie medicala.

Ce implicatii are acest lucru? Unele semnificative! Specialistii avertizeaza ca un microbiom dezechilibrat favorizeaza aparitia sau agravarea multor boli cronice – de la obezitate si diabet, pana la tulburari autoimune sau neuropsihiatrice.

„Acest ecosistem face parte din sistemul imunitar innascut si ajuta la echilibrarea inflamatiei si homeostaziei. Pierderea diversitatii microbiene altereaza interactiunile dintre specii si modifica disponibilitatea nutrientilor, ceea ce poate submina capacitatea de a impiedica agentii patogeni sa se instaleze”, a explicat dr. Maria Julia Segantini, coloproctolog certificat si membru al Societatii braziliene de coloproctologie, de la Universitatea din Sao Paulo, citata de Medcape.

In conditii de administrare frecventa, concomitenta sau pe termen lung a acestor medicamente, se poate ajunge la disbioza. Vorbim de o stare de dezechilibru, fie prin scaderea bacteriilor intestinale benefice, fie prin inmultirea excesiva a celor daunatoare. Simptomele disbiozei includ balonare abdominala, flatulenta, constipatie sau diaree, durere, oboseala si schimbari de dispozitie.

Disbioza nu este o boala in sine, insa poate favoriza aparitia unor afectiuni digestive (precum sindromul intestinului iritabil), metabolice (obezitate, diabet), sau chiar autoimune. In momentul de fata, gestionarea disbiozei se bazeaza pe sustinerea nutritionala si modificarea stilului de viata. „Exercitiul fizic, gestionarea dezechilibrelor psihologice si utilizarea de probiotice si prebiotice. In cazuri specifice, tratamentul individualizat poate include chiar administrarea anumitor tipuri de antibiotice”, a precizat dr. Segantini.

Exemple de medicamente care pot altera flora intestinala

Nu este o noutate ca antibioticele afecteaza flora intestinala, dar ceea ce poate surprinde este amploarea acestui efect. Studiile au relevat ca pana si un singur tratament pe baza de antibiotice cu spectru larg poate distruge chiar si 30% din populatia microbiana din intestin, provocand scaderi rapide si semnificative ale bogatiei, diversitatii si uniformitatii distributiei acesteia. Odata ce tratamentul cu antibiotice a incetat, microbiota poate prezenta un anumit grad de rezilienta, fiind capabila sa revina la o compozitie similara celei initiale. De multe ori insa, starea initiala nu este recuperata in totalitate, iar alterarile pot persista luni sau chiar ani. Sunt situatii in care aceste pierderi nu sunt usor de recuperat. Unele specii bacteriene dispar complet sau revin intr-o proportie redusa dupa mai mult timp.

In plus, folosirea frecventa sau inadecvata a antibioticelor favorizeaza aparitia bacteriilor rezistente, dar si a altor probleme digestive, cum ar fi diareea, sindromul colonului iritabil sau infectiile recidivante cu Clostridium difficile.

Si daca despre impactul antibioticelor asupra microbiomului se stiu mai multe, despre cel al altor medicamente s-a vorbit mai putin. Aceasta pentru ca ele modifica microbiota intestinala prin mecanisme diferite si mai complexe, care au legatura cu actiunile lor specifice. Iata cateva exemple:

• Medicamentele antiacide

Multi oameni iau inhibitori ai pompei de protoni (IPP) pentru arsuri gastrice sau reflux gastroesofagian, fara sa aiba habar ca astfel pot favoriza o disbioza intestinala. Aceste medicamente pot facilita translocarea bacteriilor din gura catre intestin si pot influenta functiile metabolice ale microbiotei intestinale. Reducerea aciditatii gastrice permite supravietuirea bacteriilor care ar fi fost altfel distruse in stomac, ceea ce modifica intreg ecosistemul microbian.

• Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

In aceasta clasa sunt incadrate o buna parte din medicamentele utilizate intr-o gama larga de afectiuni pentru reducerea inflamatiei, a durerii si febrei. Sunt cele la care se apeleaza in caz de dureri musculare, articulare, menstruale, cefalee etc. Ele insa pot modifica functia si compozitia microbiotei intestinale, prin diminuarea bacteriilor comensale benefice, cum ar fi Lactobacillus si Bifidobacterium.

• Statinele

Prescrise frecvent pentru controlul colesterolului, statinele pot reduce diversitatea bacteriana si favoriza dezvoltarea anumitor specii, cu efecte pe termen lung, inca necunoscute. Unele cercetari au observat o proliferare a bacteriilor din familia Lactobacillaceae si o scadere a celor din genul Bacteroidetes, ceea ce e posibil sa conduca la modificarea metabolismului gazdei.

• Antidepresivele si antipsihoticele

Medicamentele din aceasta categorie pot altera microbiomul prin mecanisme indirecte legate de modificarile metabolice si imune induse. „S-a constatat, de exemplu, ca utilizarea antidepresivelor triciclice este asociata cu o scadere a diversitatii microbiene si o abundenta crescuta a genurilor Bacteroides si Alistipes. In plus, unele antipsihotice pot duce la crestere in greutate, care este, la randul ei, corelata cu dezechilibre ale microbiomului”, a subliniat medicul.

• Laxativele

Tranzitul intestinal accelerat afecteaza calitatea microbiotei si modifica acizii biliari. Ca atare, agentii osmotici, precum lactuloza si polietilenglicolul, pot reduce rezistenta la infectii. „Studiile pe modele animale indica faptul ca polietilenglicolul poate creste proportia de Bacteroides si reduce abundenta bacteriilor din ordinul Bacteroidales, cu repercusiuni durabile asupra microbiotei intestinale. Laxativele stimulante pot duce la scaderea productiei de acizi grasi cu lant scurt, esentiali pentru sanatatea intestinala”, a detaliat dr. Segantini.

• Antidiabeticele orale

Medicamentele folosite pentru controlul diabetului de tip 2 pot afecta microbiota intestinala in moduri diferite, in functie de clasa terapeutica. Insa aceste modificari nu sunt mereu daunatoare – unele pot fi chiar benefice.

De exemplu, liraglutida, un medicament care imita actiunea hormonului GLP-1, stimuleaza cresterea bacteriilor „bune” asociate cu un metabolism mai sanatos.

Exenatida, un alt medicament din aceeasi categorie (agonist GLP-1), are efecte variate: poate favoriza atat bacteriile benefice, cat si pe unele cu potential inflamator. Totusi, la oameni s-a observat o proliferare a bacteriei Faecalibacterium prausnitzii, care este considerata benefica. La animale, aceste modificari au fost legate de o toleranta mai buna la glucoza, dar sunt necesare mai multe studii pentru a intelege clar efectele la oameni.

Un alt exemplu este metformina, unul dintre cele mai utilizate medicamente antidiabetice, care a fost asociata cu o crestere a unei bacterii benefice numite Akkermansia muciniphila. Aceasta ajuta la imbunatatirea sensibilitatii la insulina si reduce inflamatia.

Studiile pe animale au mai aratat ca:

• vildagliptina creste bacteriile Lactobacillus si Roseburia si scade Oscillibacter, ceea ce este considerat a fi de bun augur;
• sitagliptina are efecte similare;
• empagliflozina si dapagliflozina (medicamente din clasa SGLT2) cresc bacteriile care produc acizi grasi cu lant scurt (bune pentru sanatatea intestinala), cum sunt Bacteroides si Odoribacter si reduc bacteriile care produc toxine inflamatorii, cum este Oscillibacter.

• Antiviralele

Si tratamentele antivirale pot influenta microbiota intestinala, in functie de tipul infectiei si medicamentele folosite. Desi multe cercetari se concentreaza pe felul in care infectiile virale afecteaza flora intestinala, exista dovezi ca unele antivirale pot contribui la restabilirea echilibrului microbiotei, cu beneficii suplimentare pentru sanatatea intestinului si a sistemului imunitar.

La soarecii cu hepatita B cronica, tratamentul cu entecavir a ajutat la restabilirea diversitatii microbiotei, care fusese afectata de infectie. S-a observat si o revenire a bacteriilor benefice precum Akkermansia si Blautia, ceea ce a dus la o mai buna protectie a mucoasei intestinale si la reducerea inflamatiei ficatului.

Alte studii au aratat ca tenofovir poate ajuta la combaterea disbiozei provocate de infectia cu virusul hepatitei B, favorizand o compozitie microbiana mai sanatoasa. Printre modificarile observate se numara o crestere a bacteriilor Collinsella si Bifidobacterium, care ajuta la producerea de acizi grasi cu lant scurt si la reglarea imunitatii.

• Antifungicele

Medicamentele antifungice, folosite pentru a trata infectii cu ciuperci, pot avea si ele un efect asupra echilibrului intestinal. Pe langa eliminarea ciupercilor daunatoare, pot distruge si ciupercile „prietenoase”, care coexista cu bacteriile si ajuta la reglarea raspunsului sistemului imunitar. Aceasta modificare poate duce la disbioza si la agravarea unor boli inflamatorii, cum ar fi colita sau alergiile. De asemenea, poate creste riscul ca bacteriile daunatoare sa patrunda in sange.

De exemplu, fluconazolul combate candidoza, dar favorizeaza cresterea altor tipuri de fungi, cum ar fi Aspergillus, Wallemia si Epicoccum. Totodata, poate duce la cresterea unor bacterii precum Firmicutes si Proteobacteria si la scaderea altora considerate benefice, precum Bacteroidetes si Patescibacteria.

• Antiparazitarele (antihelminticele)

Aceste medicamente, folosite pentru tratarea infectiilor cu paraziti intestinali (viermi), pot afecta nu doar bacteriile, ci si ciupercile din intestin. De asemenea, pot modifica modul in care sistemul imunitar raspunde, iar efectele lor asupra microbiotei pot varia in functie de substanta utilizata.

Protejarea microbiomului, un obiectiv tot mai important

Metodele eficiente de combatere a virusurilor, bacteriilor, fungilor, parazitilor si a diferitelor dinfunctii ale organismului au dus la progrese majore in medicina si au contribuit la o crestere semnificativa a sperantei de viata umane in ultimul secol. Totusi, pe masura ce cunostintele despre rolul microorganismelor in mentinerea sanatatii se inmultesc, a devenit clar ca e nevoie de o reevaluare a modului in care sunt prescrise si administrate multe dintre medicamente.

„Cercetarile viitoare vor trebui sa identifice biomarkeri ai disbiozei induse de medicamente si, eventual, sa adapteze bioterapicele vii pentru a o contracara”, a declarat medicul.

Este posibil, asadar, ca in viitorul nu foarte indepartat sa fie elaborate protocoale clare, care sa vizeze conservarea microbiotei in timpul tratamentului farmacologic. Administrarea de probiotice ar putea sa devina o componenta importanta a terapiilor, la modelul practicat, in prezent, in cazul tratamentelor cu antibiotice.