Fractura de tibie – cauze, factori de risc, diagnostic si recuperare

Fractura de tibie – cauze, factori de risc, diagnostic si recuperare Fractura de tibie – cauze, factori de risc, diagnostic si recuperare

Ultima actualizare: 16 aprilie 2024

Fractura de tibie este unul din motivele frecvente ale prezentarilor la sectiile de Ortopedie si consta in ruperea sau fisurarea unuia din cele doua oase ale gambei. Este vorba de osul aflat in partea anterioara a gambei, in fata peroneului, care face legatura intre genunchi si glezna. Vorbim de al doilea cel mai mare os din corpul uman, dupa femur, lungimea sa putand fi considerata unul din factorii favorizanti pentru factura de tibie, intrucat ii confera o expunere mai mare.

In cele ce urmeaza puteti afla toate informatiile importante despre fractura de tibie, incepand cu factorii de risc si cauzele acesteia si pana la simptome, tratament si masuri de preventie.


Fractura de tibie – factori de risc

Fractura de tibie nu se produce foarte usor, intrucat tibia este un os rezistent, care trebuie sa sustina greutatea corpului. In cazul copiilor, sistemul osos este in plina dezvoltare, astfel ca factura de tibie se poate produce si in urma unui accident mai usor, iar acelasi lucru se poate intampla si in cazul varstnicilor, cand oasele devin mai fragile. Asadar varsta frageda sau inaintate poate fi considerata un factor de risc pentru fractura de tibie.

De asemenea, osteoporoza si alte boli care afecteaza oasele pot creste riscul de a suferi o fractura de tibie, astfel de probleme de sanatate fiind specifice mai cu seama varstnicilor, dar si adultilor.

Practicantii unor sporturi precum fotbalul, schiul sau sporturile de contact sunt si ei expusi unui risc sporit de a suferi o fractura de tibie, la fel si persoanele care desfasoara activitati ce presupun lucrul la inaltime sau cu diferite utilaje ori aparate care pot provoca accidente la nivelul membrelor inferioare.

Fractura de tibie – cauze

O fractura de tibie se produce in urma unul traumatism la nivelul partii anterioare a gambei sau ca urmare a presiunii sporite, exercitate asupra acestui os. In cazul persoanelor cu oase mai fragile, fractura de tibie poate aparea si in cazul unor traumatisme usoare sau ca urmare a suprasolicitarii gambelor.

Sportivii se pot alege cu o fractura de tibie ca urmare a loviturilor primite in timpul antrenamentelor sau meciurilor oficiale, dar si a fortelor de torsiune ce actioneaza asupra osului, in cadere. De asemenea, si presiunea exercitata asupra osului, provocata de o greutate prea mare, ca de exemplu cea a unul jucator care cade pe piciorul unui coechipier sau adversar, poate provoca o fractura de tibie.

In afara accidentarilor de pe terenul de sport, fractura de tibie poate fi cazata si de un accident de circulatie, un accident de munca sau un accident casnic cum ar fi caderea de pe o scara. Si in astfel de cazuri, ruperea sau fisurarea osului, este determinata de o lovitura, o greutate mare care apasa pe tibie, sau de rasucirea piciorului in cadere.

Fractura de tibie – manifestari clinice

Primul si cel mai pregnant simptom resimtit de un pacient care sufera o fractura de tibie este durerea intensa la nivelul gambei. Daca este vorba de o ruptura a osului, urmata de o deplasare a fragmentelor osoase, apar deformatii ale gambei si/sau o diferenta de lungime intre piciorul fracturat si cel sanatos. In cazul in care aceste semne nu sunt foarte evidente, se poate observa o pozitie nefireasca piciorului, care poate fi arcuit asemeni unei paranteze, cu genunchiul indreptat spre exterior, sau poate fi indoit spre interior. De asemenea, in cazul fracturii de tibie deschise, osul fisurat iese prin piele. Inflamatia gambei si aparitia de vanatai sunt alte manifestari clinice specifice acestei probleme.

Evident ca in astfel de situatii pacientul cu fractura de tibie nu se mai poate sprijini pe piciorul afectat, avand serioase dificultati in a sta in picioare si a merge fara ajutor. De multe ori, in urma evenimentelor care au generat fractura de tibie, pacientii intra in stare de soc sau isi pierd cunostinta, la acest fapt contribuind si imaginea piciorului afectat, care nu este nici pe departe una usor de privit, mai ales de catre persoana in cauza.

Fractura de tibie – protocol de diagnostic

Pentru orice ortoped cu un minimum de experienta, manifestarile clinice asociate cu fractura de tibie sunt usor de observat de la prima vedere, insa aceasta nu exclude examinarea detaliata a pacientului si nici efectuarea de investigatii imagistice. Acestea au rolul de a stabili despre ce fel de factura de tibie este vorba si in ce masura aceasta a afectat vase de sange si nervi din interiorul gambei. De aceea, medicul va masura de fiecare data si pulsul la nivelul piciorului fracturat, intrucat un puls slab sau absenta acestuia indica o afectare vasculara. Totodata, se testeaza si sensibilitatea cutanata, pentru a se stabili daca fractura de tibie a afectat si nervii.

Din protocolul de diagnostic nu poate lipsi radiografia, care se face in cazul oricarei fracturi, iar pentru cazurile ce necesita o investigare mai detaliata se recomanda o tomografie computerizata sau un examen RMN.

Tratament fractura de tibie

Cazurile usoare sunt considerate cele in osul este fracturat intr-un singur loc, iar fragmentele nu s-au deplasat. In astfel de situatii se imobilizeaza gamba cu aparat ghipsat sau cu orteze speciale, care se poarta intre o luna si jumatate si doua luni, dupa care se efectueaza o noua radiografie, pentru a se vedea daca osul s-a sudat. Bineinteles ca in aceasta perioada piciorul trebuie menajat, iar pentru deplasare poate fi nevoie de carje, cadru sau scaun cu rotile. Totodata, se administreaza si tratament cu anticoagulante, pentru prevenirea formarii de cheaguri, iar pentru ameliorarea durerii se pot administra analgezice si antiinflamatoare.

Fracturile deschise, cele cu deplasarea fragmentelor osoase sau cu ruperea tibiei in mai multe locuri necesita interventie chirurgicala, pentru repozitionarea si fixarea osului cu ajutorul unor tije metalice, suruburi speciale sau placi cu suruburi.

Fractura de tibie – complicatii si riscuri asociate

O fractura de tibie netratata poate duce la sudarea de defectuoasa a fragmentelor osoase, ceea ce inseamna o deformare a gambei si dificultati de mers. De asemenea, in urma fracturilor si pe timpul recuperarii se pot forma cheaguri de sange in venele membrelor inferioare, care pot provoca decesul daca ajung in plamani. Din acest motiv, tratamentul presupune si administrarea de anticoagulante. In cazul fracturilor deschise sau in timpul interventiilor chirurgicale, se pot produce hemoragii masive, iar ulterior pot aparea infectii cauzate de patrunderea agentilor patogeni in plaga.

Sfaturi pentru preventie

Pentru ca fractura de tibie se produce de obicei in urma unor accidente de mai mare sau mai mica amploare, cel mai important sfat preventiv este sa evitati pe cat de mult posibil situatiile care v-ar putea pune siguranta in pericol. Cand desfasurati activitati care presupun un anume grad de risc, luati-va toate masurile de siguranta. Mai exact, purtati echipament de protectie cand lucrati la inaltime sau cu diferite aparate sau dispozitive ce va pot accidenta, iar cand conduceti, faceti-o cu maximul de prudenta si purtati mereu centura de siguranta. Daca va place sa jucati fotbal, protejati-va tibiile cu aparatori special destinate acestui scop, la schi purtati echipamentul de protectie, iar pe munte purtati bocanci speciali, cu talpa aderenta.

Pe de alta parte, este important sa aveti si oase puternice, pentru a rezista in cazul unor accidente care nu pot fi 100% prevenite, iar in acest sens nu trebuie sa neglijati niciodata aportul de calciu de care organismul are nevoie. Aproximativ 99% din cantitatea de calciul din organism se gaseste in structura oaselor si a dintilor, iar pentru a mentine densitatea osoasa e nevoie zilnic de cel putin 100 de miligrame din acest mineral. Calciul se gaseste din belsug in lapte si produsele derivate, care nu trebuie sa va lipseasca din alimentatie. Totodata, organismul are nevoie si de vitamina D pentru absorbtia calciului, iar cea mai buna cale de a o obtine este sa va expuneti zilnic la soare cel putin 15 minute.