Catena
Ultima actualizare: 10 iunie 2025
Glandele Bartholin sunt de fapt doua glande de marimea unui bob de mazare, situate pe ambele laturi ale vaginului, si care au rolul de a secreta mucus pentru lubrifierea vaginului. Uneori, deschiderile acestei glande se obstructioneaza, provocand refluxul lichidului inapoi in glanda Bartholin. Din cauza obstructiei respective, pacientele dezvolta o umflatura relativ nedureroasa numita chist Bartholin. Daca lichidul din interiorul chistului se infecteaza, poate aparea o acumulare de puroi inconjurata de tesut inflamat (abces).
Chisturile si abcesele Bartholin sunt afectiuni genitale frecvent intalnite. Tratamentul unui chist Bartholin depinde de dimensiunea chistului, de cat de dureros este acesta si de posibila aparitie a infectiei.
Uneori, tratamentul la domiciliu este suficient pentru ca glanda Bartholin sa-si recapete functiile normale. In alte cazuri, este insa necesar drenajul chirurgical al chistului Bartholin. Daca apare o infectie, antibioticele pot fi utile pentru a trata un chist Bartholin infectat. Din pacate, aceasta glanda nu este insa complet ferita de riscul aparitiei unor tipuri de cancer. Ramaneti alaturi de noi pentru mai multe detalii pe aceasta tema.
Glanda Bartholin poarta numele anatomistului care a descris-o pentru prima data in 1677, si anume danezul Caspar Bartholin cel Tanar. Cand discutam despre glanda Bartholin, trebuie sa stiti ca de fapt exista doua astfel de glande rotunde si foarte mici – de dimensiunea unui bob de mazare (0,5-1,0 cm) – situate profund in orificiul vaginal posterolateral.
Dupa cum bine stiti, vaginul este inconjurat de labiile mici, care la randul lor sunt inconjurate de labiile mari. In zona de jos a vaginului, mai exact de o parte si de alta a acestuia, se afla cate o glanda Bartholin. Fiecare glanda Bartholin se deschide intr-un canal ingust de 2,5 cm la suprafata dintre labiile mici si marginea himenului.
Aceste glande secreta cantitati mici de mucus care se dreneaza prin canalele Bartholin, in vagin. In mod interesant, desi se credea ca functia glandei este de a asigura lubrifierea vaginului in timpul actului sexual si de a mentine suprafata normal umeda a vulvei, s-a demonstrat ca indepartarea glandei nu compromite epiteliul inconjurator.
Cand functioneaza optim, glanda Bartholin nu se simte la palpare, dar in cazul aparitiei vreunui blocaj, canalele acesteia pot deveni simptomatice, problema medicala ce apare la 2-3% dintre femei. Glanda Bartholin este rareori afectata de tumori maligne, acestea reprezentand mai putin de 1% din toate tumorile maligne genitale primare aparute la femei. Totusi, unele leziuni vulvo-vaginale pot prezenta simptome similare cu cele ale afectiunilor aparute la glanda Bartholin, asa ca in examinarea unei mase sau a unui abces in aceasta zona medicul ginecolog trebuie sa aiba totusi in vedere si un diagnostic diferential.
Chisturile sunt cele mai frecvente probleme medicale care afecteaza glanda Bartholin si vizeaza in principal portiunea ductala, dupa blocarea distala a orificiului de iesire. Chisturile arata ca niste umflaturi rotunde si solide, formate pe sub pielea de la nivelul labiilor.
Majoritatea chisturilor care apar la glanda Bartholin sunt asimptomatice, dar chisturile mari pot fi deranjante, putand provoca presiune sau durere si interferand cu actul sexual, sezutul pe scaun sau mersul pe jos. Majoritatea chisturilor apar unilateral si sunt sesizabile la palpare, in apropierea orificiului vaginal. Unele chisturi pot deveni rosii, sensibile si inflamate, daca apare o infectie. In functie de dimensiunea chistului, labia afectata poate parea mai mare.
Chisturile asimptomatice, de obicei descoperite intamplator, la examinarea pelvina de rutina, trebuie tratate doar in cazul femeilor cu varsta de peste 40 de ani, situatie in care trebuie efectuat drenajul si o biopsie, pentru a exclude riscul de posibila malignitate. Chisturile simptomatice pot fi tratate in mai multe moduri, fie prin drenaj, fie prin excizie.
Daca la glanda Bartholin se dezvolta un abces, acesta provoaca dureri vulvare severe si uneori febra. Abcesele sunt sensibile la atingere si de obicei capata o nuanta rosiatica. Pacienta poate prezenta secretii vaginale sau poate dezvolta celulita (inflamatie a tesutului subcutanat) si eritem localizat. In unele cazuri de abces la glanda Bartholin pot coexista si unele boli cu transmitere sexuala.
Cand un canal obstructionat in glanda Bartholin se infecteaza, de obicei cu mai multi microbi, se formeaza un abces. Cei mai comuni agenti patogeni aerobi care pot cauza un abces la glanda Bartholin sunt Escherichia coli, speciile de Staphylococcus si Streptococcus. Specia Bacteroides este cea mai frecventa bacterie anaeroba prezenta, dar cauzeaza un numar mai mic de imbolnaviri prin comparatie cu microbii aerobi. Neisseria gonorrhoea si rareori Chlamydia pot fi, de asemenea, responsabile pentru aparitia unei infectii la glanda Bartholin.
Spre deosebire de femeile cu chisturi in aceasta zona, pacientele care dezvolta un abces sunt mai predispuse la simptome de disconfort, zona afectata putand fi inconjurata de celulita sau limfangita.
Pentru gestionarea unui abces rupt, pot fi necesare analgezice si se poate acoperi zona genitala cu comprese calde sau se pot face bai de sezut. Daca apar semne ale unei infectii complicate, poate fi necesara utilizarea antibioticelor, precum si tratamentul eventualei boli cu transmitere sexuala care ar putea insoti abcesul la glanda Bartholin.
Abcesele sunt uneori tratate prin instaurarea unui tratament cu antibiotice orale (de exemplu, trimetoprim 160 mg/sulfametoxazol 800 mg o data sau de doua ori pe zi SAU trimetoprim 160 mg/sulfametoxazol 800 mg o data sau de doua ori pe zi PLUS amoxicilina-clavulanat 875 mg de doua ori pe zi SAU trimetoprim 160 mg/sulfametoxazol 800 mg o data sau de doua ori pe zi PLUS metronidazol 500 mg de 3 ori pe zi). Antibioticele orale trebuie utilizate cand este prezenta si celulita; antibioticele trebuie alese pe baza unei antibiograme. Daca pacientele cu abces la glanda Bartholin au si diabet zaharat slab controlat sau sunt imunocompromise, trebuie luata in considerare internarea in spital, pentru administrarea unor antibiotice intravenoase.
Daca abcesul nu s-a rupt, atunci trebuie drenat. Principalul tratament consta in incizia chirurgicala si drenajul abcesului, desi ar trebui suplimentat fie cu procedura marsupializarii, fie cu insertia mai conservatoare a unui cateter Word, altfel deseori abcesele la glanda Bartholin reapar daca se efectueaza doar simplul drenaj.
Asadar, pentru tratarea unui abces la glanda Bartholin, chirurgul foloseste una dintre urmatoarele proceduri:
In cazul femeilor care dezvolta chisturi sau abcese recurente la glanda Bartholin, poate fi necesara excizia completa a acestei glande.
La femeile cu varsta de peste 40 de ani, chisturile sau abcesele nou dezvoltate trebuie biopsiate chirurgical (pentru a exclude riscul de cancer vulvar) sau indepartate. Chisturile care sunt prezente de cativa ani si nu si-au schimbat aspectul nu necesita biopsie sau indepartare chirurgicala, cu exceptia cazului in care provoaca disconfort.
Intrucat carcinoamele care apar la glanda Bartholin au cea mai mare incidenta la femeile cu varste cuprinse intre 40 si 70 de ani si ca, in mod normal, aceasta glanda se micsoreaza cand femeile ajung la postmenopauza, este obligatoriu ca pacientele sa se adreseze medicului daca respectiva glanda creste in dimensiuni si pare a avea o forma neregulata, solida sau fixata pe structurile subiacente.
Deseori, afectiunea este initial diagnosticata gresit drept un simplu chist sau abces. In mod interesant, majoritatea femeilor afectate nu au istoric medical de afectiuni benigne ale glandei Bartholin, iar formatiunea depistata este nedureroasa. Totusi, carcinoamele primare care pot aparea la glanda Bartholin sunt rare, in mare parte fiind vorba despre adenocarcinoame (din aspectul glandular) sau carcinoame cu celule scuamoase (din portiunea ductala), acestea reprezentand 90% din aceste neoplasme. Celelalte 10% dintre cazuri constau in carcinoame adenoide chistice, carcinoame cu celule tranzitionale si carcinoame adenoscuamoase.
Diagnosticul se stabileste prin examen histologic. Boala metastatica este frecventa din cauza retelei vasculare si limfatice bogate de la nivelul vulvei. Excizia chirurgicala consta in vulvectomie radicala si disectie bilaterala a ganglionilor limfatici inguino-femurali. In cazul in care se confirma histologic prezenta neoplasmului in ganglioni, se recomanda chimioterapie si radioterapie adjuvanta.
Carcinoamele se extind frecvent spre peretele lateral al vaginului si fosa ischiorectala, in astfel de cazuri fiind necesara excizia partiala a vaginului distal si a muschiului levator ani, pentru a indeparta complet tesutul cancerigen. Aceasta procedura este asociata cu durere postoperatorie si creeaza rezultate inestetice. In unele situatii, oncologul poate lua insa in considerare o vulvectomie partiala si o disectie ipsilaterala a ganglionilor limfatici inguino-femurali.
In cazul acestor tipuri de cancer vulvar si a altor forme de cancer, in ultimii ani s-a recurs mai frecvent biopsia ganglionilor santinela, ceea ce a permis interventii chirurgicale mai putin extinse sau distructive. In plus, in 2007, un studiu retrospectiv aprobat de Institutional Review Board a concluzionat ca, in tratamentul ganglionilor santinela, radioterapia primara sau chimioradioterapia ofera o alternativa eficienta la interventia chirurgicala, asigurand o morbiditate mai mica si conservarea functiei genitale. Din fericire, in ciuda naturii sale metastatice, la 5 ani dupa stabilirea diagnosticului de carcinom la glanda Bartholin rata de supravietuire raportata a fost de 85%.
Exista mai multe afectiuni ale perineului care deseori sunt diagnosticate gresit drept patologie a glandei Bartholin. Printre acestea se numara chisturile canalelor Gartner sau Skene, chisturile sebacee, foliculita, herniile, lipoamele, fibroamele sau chiar abcesele anorectale. Prin urmare, inainte de initierea tratamentului medicul trebuie sa stabileasca cu atentie diagnosticul, iar in cazul episoadelor recurente trebuie luata in considerare reanalizarea diagnosticului.
Surse:
Autor: Oana Stamat
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook